anisi
Nou venit
Data inscrierii: 08/Mai/2008
Mesaje: 4
|
 Trimis: 14/01/2009 19:29 Titlul subiectului: |
 |
|
Testarea Psihologica
True/False
1. Scala de atitudini Lickert conține itemi ce presupun solicitari de atitudini diferite, raspunsuri la alegere de la aspectele de favorabil si nefavorabil. A *
2. Abordarea nomotetica priveste analiza individului in globalitatea sa, fiind o abordare dinamica ce presupune considerarea tuturor componentelor in interactiune. F*
3. Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai orientarii situationiste, cel conform caruia predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanei respective in situatii similare este Mischel. A *
4. Chestionarul FPI a fost produs de Fahrenberg, Selg si Hampbel pornind de la o teorie traditionala asupra personalitatii, prin raportare la nosologia psihiatrica si prin adăugarea analizei factoriale. A *
5. Introversia se refera la hipersensibilitate emotionala, o stare de hiperactivitate, dificultati in restabilirea echilibrului dupa socuri emotionale. F *
6. Firea ciclotima sau labila este caracterizata de trecerea cu usurinta, uneori fara motiv, de la stari hipertimice la cele distimice. A *
7. K. Leonhard descrie trasaturile ca tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului. F *
8. “Conceptele populare” sunt cele care sunt vazute de H. Gough ca fiind cele ce apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atribute ce pot fi identificate in toate culturile si societatile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala. A *
9 Analiza de pattern, in cazul foii de profil CPI presupune analiza modelelor de relationare, efecte din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, astfel fiind posibila o analiza structurala, in care scalele sunt interpretate corelat. A
Multiple Choice
10. Care sunt caracteristicile puternice ale definitiilor personalitatii observate de Perron, in numeroasele definitii ale personalitatii?
a. globalitatea *
b. coerenta *
c. permanenta *
d. neutralitatea
a. a+b+d
b. a+b+c *
c. b+c+d
11. Teoriile stiintifice asupra personalitatii au ca principale scopuri:
a. descrierea conduitei *
b. explicarea conduitei prin raportarea la informatii referitoare la variate tipuri *
c. predictia conduitei in deosebite situatii *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c
12. Termenul care desemneaza constructia teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este cel de:
a. persoana
b. test psihologic
c. personalitate *
13. Care sunt autorii care au oferit explicatii cauzale privind diagnoza comportamentala pornind de la trasatura, ce a fost considerata o predispozitie de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari?
a. Allport *
b. Eysenck *
c. Cattell *
a. a
b. a+b+c *
c. b+c
14. In etapa de elaborare si constructie a unui test psihologic, un clipă cumplit de important este alegerea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere ce este determinata de urmatoarele aspecte:
a. scopul testarii *
b. domeniul in care testul va fi întrebuințat *
c. numarul de subiecti pe care va fi folosita proba
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b *
15. Care sunt strategiile prin care pot fi corectate sursele de eroare care pot afecta fidelitatea testului, strategii care pot fi puse in practica in etapa de aplicare experimentala a itemilor construiti pentru o proba?
a. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului *
b. stabilirea validitatii de construct a testului
c. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns *
d. elaborarea unor scale de validare a testului *
a. a+b+c
b. a+c+d *
c. b+c
d. a+d
16. In a doua etapa a procesului de constructie a unei probe psihologice, cea de aplicare experimentala, principalele obiective care sunt urmarite sunt urmatoarele:
a. etalonarea testului
b. eliminarea itemilor care nu sunt adecvati pentru scopul propus in test *
c. stabilirea ordinii itemilor in functie de gradul de dificultate si de tipul raspunsurilor *
a. b+c *
b. a+b+c
c. a+b
17. Care este ultima etapa, prin care se finalizeaza procesul de elaborare al testelor de personalitate, etapa in care forma finala a testului este aplicata unui esantion de subiecti, urmarindu-se încorporarea instructajului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp a testului?
a. validitatea
b. etalonarea *
c. fidelitatea
18. Metoda empirica (strategia criteriului-extern) ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate presupune:
a. relatia empirica dintre itemi si masura criteriu specifica *
b. relatia empirica dintre itemi si un criteriu exterior *
a. a
b. b
c. a+b *
19. Metoda analizei factoriale ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate este centrata pe:
a. criteriul extern
b. experienta empirica a cercetatorului
c. criteriul intern *
a. a+b
b. b+c
c. c *
20. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele:
a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu *
b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural *
c. specificarea unor criterii de excludere *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c
21. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii:
a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational *
b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale *
c. etalonul sa fie reprezentativ
d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti *
a. a+b+d *
b. c+d
c. a+b
22. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. formatul *
b. structura semantica
c. compexitatea *
d. mărimea *
a. a+b+c
b. a+c+d *
c. b+c
23. Procesele cognitive implicate in raspunsul la itemi pot fi simplificate sau ingreunate de caracteristicile:
a. de suprafata
b. semantice *
c. psihometrice
a. a+b
b. a+b+c
c. b *
24. Din caracteristicile semantice ale itemilor fac parte si urmatoarele:
a. nivelul de abstractizare *
b. ambiguitatea *
c. conditionarea
d. gradul de referinta personala *
e. comprehensibilitatea *
f. evaluarea *
a. a+b+d
b. b+c+f
c. b+e
d. a+b+d+e+f
25. Ce tip de caracteristici ale itemilor au fost cercetate prin parametrii cum sunt: media, varianta, stabilitatea, corelatia item-test, determinarea capacitatii de discriminare a fiecarui item.
a. caracteristici de suprafata
b. caracteristici semantice
c. caracteristici psihometrice *
a. a+b
b. b
c. c *
26. Abordarile intercationiste asupra personalitatii au pornit de la dezbaterile dintre doua orientari majore, si anume:
a. orientarile cognitivista si psihanalitica
b. orientarile situationiste si cele ce au vizat trasatura *
c. orientarea comportamentalista si cea psihanalitica
a. a+b
b. b *
c. c
27. Explicarea structurilor comportamentale care stau la baza reactivitatii diferentiate a indivizilor in diferite situatii a fost realizata prin:
a. modele ce iau in considerare trasatura *
b. modele ce iau in considerare situatia *
c. orientarea interactionista
a. a+b *
b. a
c. a+b+c
28. In activitatea stiintifica implicata de evaluarea personalitatii, pot aparea dificultăți etice legate de urmatoarele aspecte:
a. formularea problemei sau a ipotezelor cercetarii *
b. organizarea cercetarii si tratamentul participantilor *
c. contextul institutional *
d. interpretarea si infuzarea rezultatelor cercetarii *
a. a+b
b. a+b+c+d *
c. b+c+d
29. Tendinta subiectilor de a raspunde la testele de personalitate, astfel incat sa se prezinte asa cum cred ei ca ar dori evaluatorul, se numeste efectul de:
a. conformism
b. fatada *
c. nonconformism
30. Fenomenul prin care subiectii, mai ales adolescentii, sunt testati sa dea raspunsuri, la testele de personalitate, prin care sa atraga atentia este:
a. efectul de fatada
b. efectul de convenienta
c. efectul de originalitate *
31. Efectul care se manifesta prin raspunsuri despre care subiectul crede ca ar necesită sa existe la o personalitate model din categoria testata si care este activ in viziunea expertilor si a oricaror autoritati, este:
a. convenineta *
b. originalitate
c. noutate
32. Testul de adaptare care a fost folosit pentru întâia data in 1918 si care a fost elaborat in incercarea de a standardiza interviul psihiatric pentru a-l adapta testarii pe loturi mari de subiecti, intens folosit in timpul primului razboi universal in Europa este:
a. Chestionarul Cornell Index
b. Inventarul S.R.A.
c. Testul Woodworth *
33. Testul de dapatare elaborat in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, ai caror itemi sunt centrati pe sentimente de anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate accentuata, neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice, folosit mai ales in Franta este:
a. Chestionarul Cornell Index *
b. Testul Woodworth-Matheus
c. Chestionarul de Personalitate al lui Thurstone
34. Chestionarele care sunt saturate in situatii, provocand conturarea unor pozitii fata de situatiile prezentate sunt cele de:
a. atitudini *
b. interese
c. aptitudini
35. Testul care poate fi descris ca o proba de atitudini fata de propriile posibilitati si performante, prin care se diagnosticheaza performantele efective, aspiratiile, evaluarea propriilor performante potentiale si ajustarea acestora pe parcursul testului este:
a. Testul de atitrudini Lickert
b. Testul de aspiratii Dembo *
c. Scala Guttman
36. Chestionarul care se opreste asupra opiniilor parintilor asupra intereselor profesionale ale tinerilor (puberi sau adolescenti) si apsupra caracteristicilor intereselor diferentiale, functie de competentele scolare si de interesele extrascolare este:
a. Chestionarul Lickert
b. Chestionarul vocational Strong
c. Chestionarul de interese profesionale J. Fonteigge *
37. Clasificarea temperamentala cea mai veche si care s-a impus multe secole, elaborata fiind pornind de la bolile mentale si caracteristicile tipologice umane, in conditionarea carora intervin factori fiziologici, climatici si sociali, este cea care-i apartine lui:
a. Pavlov
b. Cannon
c. Hippocrates *
38. Chestionarul temperamental publicat in 1949 care suprinde 300 itemi, pentru fiecare din cele 10 scale fiind alocati 30 itemi este chestionarul:
a. Guilford-Zimmerman *
b. PF16
c. Cornell Index
39. Proba care a fost elaborata de Storke B. Hatway si Ch. L. McLinley, referitoare la 20 de caracteristici cum ar fi sanatatea generala, simptome neurologice, psihosomatice si care cuprinde 550 itemi trecuti pe cartonase poarta denumirea de:
a. CPI
b. MMPI *
c. PF 16
40. O contributie importanta in psihologia romaneasca, si anume elaborarea Metodei Aprecierii Obiective a Personalitatii, prezentata la Congresul International de Psihotehnica de la Viena (1937) ii apartine lui:
a. Paul Popescu-Neveanu
b. Alexandru Rosca
c. Gheorghe Zapan*
41. Cui ii apartine urmatoarea definitie a personalitatii: “o organizare mai mult sau mai putin durabila a caracterului, temeperamentului, inteligentei si fizicului unei persoane, care determina modul sau unic de adaptare la mediu”?
a. Paul Popescu-Neveanu
b. N. Sillamy
c. H.J. Eysenck *
42. Cum prezenta Eysenck organizarea pe nivele a sistemului de personalitate:
a. inferior, habitual, tipul general
b. inferior, habitual, trasaturile, tipul general *
c. habitual, trasatura, tip
43. Carui tip psihologic descris de H.J. Eysenck ii apartin caracteristicile: comunicabilitate, sociabilitate, optimism, cooperare, activ, dinamic, cu initiativa, spontan, impulsiv.
a. introvert
b. extravert *
c. stabil emotional
44. H.J. Eysenck a descris prin urmatoarele caracteristici: tacut, retras, cu un numar limitat de prieteni, constant in preocupari, tipul:
a. nevrotic
b. extravert
c. introvert *
45. Cine este psihiatrul elvetian care a formulat inaintea lui H.J. Eysenck, ideea tipologiei extraversie-neuroticism?
a. C.G. Jung *
b. S. Freud
c. R.B. Cattell
46. H.J. Eysenck a elaborat chestionare care vizeaza etraversia-introversia si neuroticismul pornind de la doua idei fundamnetale:
a. unitatea fiecarui factor separat *
b. corelatia pozitiva a celor doi factori
c. independenta celor doi factori *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c
47. H.J. Eysenck, folosind metoda factoriala, a identificat urmatoarele trasaturi principale: pasivitate, nesociabilitate, prudenta, autocontrol, reflexiune, responsabilitate, trasaturi ce apartin factorului general numit:
a. neurorticism
b. introversiune *
c. extraversiune
48. Neuroticismul, ca trasatura fundamentala a personalitatii, este prezentata de H.J. Eysenck astfel:
a. o trasatura calitativa
b. o trasatura bipolara ce poate fi reprezentata grafic sub forma unui continuum *
c. o trasatura determinata exclusiv de factorii socio-educationali
49. In literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele etaloane ale EPI:
a. etalonul englez *
b. etalonul francez *
c. etalonul american *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c
50. Cercetarile asupra EPI efectuate in Anglia, Franta si Romania au relevat:
a. un nivel superior al extraversiei la femei fata de barbati
b. o crestere a extraversiei in cazul inaintarii in varsta
c. lipsa de diferentiere in dimensiunea introversie-extraversie *
51. Măsură pe care H.J. Eysenck o adauga in EPQ, alaturi de neuroticism si introversie-extraversie, este:
a. psihotismul *
b. sociabilitatea
c. dominanta
52. Chestionarului prin care sunt evaluate structuri de personalitate accentuate, pornind de la teoria lui K. Leonhard este cel ce-i apartine lui:
a. Schmiescheck *
b. Allport
c. Cattell
53. Printre cele 10 feluri de trasaturi accentuate incluse in chestionarul lui Schmiescheck se afla si urmatoarele:
a. emotivitate *
b. dominanta
c. distimie *
d. hiperperseverenta *
e. exaltare *
a. b+c+d
b. a+c+d+e *
c. c+d+e
54. Care sunt principalele criterii prin care pot fi diferentiate personalitatile proeminente de cele obisnuite?
a. exista un procent minim al trasaturii accentuate in populatia generala
b. in cazul accentuarii apare un anumit grad de tărie a trasaturii respective *
c. o trasatura este considerata a fi accentuata atunci cand o anumita inclinatie se asociaza cu un ansamblu de caracteristici specifice *
a. b
b. a+c
c. b+c *
55. In viziunea lui K. Leonhard, conditiile de viata ale individului pot influenta manifestarea tendintei accentuate:
a. in sens pozitiv *
b. nu influenteaza in nici un fel
c. in sens negativ *
a. a
b. a+c *
c. b
56. Mecanismul psihic ce sta la baza firii demonstrative ca insusire accentuata, in viziunea lui K. Leonhard, este cel de
a. capacitate exagerata de defulare
b. capacitate anormala de refulare *
c. compensare
57. Care este principalul avantaj al firii demonstrative in teoria prezentata de K. Leonhard?
a. un nivel superior al inteligentei
b. dezvoltarea unor trasaturi caracteriale pozitive
c. buna adaptabilitate *
58. Fiind opusa firii demonstrative, trasatura de personalitate hiperexacta, este caracterizata, din perspectiva mecanismului psihic de baza prin:
a. lipsa capacitatii de refulare *
b. exacerbarea capacitatii de refulare
c. dorinta de interiorizate
59. Exacerbarea trasaturii hiperexacte corespunde tulburarii:
a. anxioase
b. de afectivitate
c. obsesional-compulsiva *
60. Grija hiperexactului pentru dispoziția personala, evitarea exceselor si a potentialilor factori ce pot afecta sanatatea, sunt caracteristici ce pot evolua in:
a. depresie
b. ipohondrie *
c. tulburarea de personalitate evitanta
61. Pentru firea hiperperseverenta nota dominanta este:
a. perseverenta exagerata, anormala a afectului *
b. lipsa capacitatii de refulare
c. perseverenta intereselor cognitive
62. Modalitatile de reactie ale firilor nestapanite sunt caracterizate de:
a. autocontrol
b. impulsivitate *
c. echilibru
63. Personalitatea hipertimica poate duce, prin accentuare, prin agravare la:
a. distimie
b. depresie
c. hipomanie *
64. Tendinta patologica, de agravare, este in cazul firii distimice spre:
a. depresie *
b. distimie
c. anxietate
65. Persoanele care pot fi caracterizate de firea distimica sunt afectate mai ales de evenimentele:
a. triste *
b. vesele
c. neutre
66. Care din urmatoarele sunt caractersitici ce apartin firii exaltate?
a. reactioneaza cu intensitate ridicata in fata evenimentelor pe care le traiesc *
b. se entuziasmeaza foarte usor *
c. sunt detasate fata de suferinta celorlalti
d. sunt persoane altruiste *
a. a+c
b. a+b+d *
c. b+c+d
67. K. Leonhard atenuează manifestarile anxietatii la cele legate de:
a. timiditate sau fobie sociala *
b. anxietatea generalizata
c. atacurile de panica
68. Una din caracteristicile esentiale ale firii emotive este:
a. rigiditatea algoritmilor
b. mobilitatea mimicii *
c. fixitatea functionala
69. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin:
a. chestionare *
b. sondaje de opinie
c. teste obiective *
d. observatii directe *
e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. *
a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d+e *
70. In viziunea lui R.B. Cattell factorul este descris ca fiind:
a. o trasatura-sursa de baza
b. un pattern de variabile ce poate varia de la o cercetare la alta, sub influenta anumitor factori *
c. o constelatie de trasaturi caracteriale
71. In viziunea lui R.B. Cattell fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii sunt:
a. caracterul
b. sentimentele *
c. ergii *
a. b+c *
b. a+c
c. a+b
72. Factorii cuprinsi in testul 16PF sunt:
a. factori de natura exclusiv ereditara
b. factori ce pot fi diferentiati calitativ
c. constructe bipolare *
73. Tehnicile principale folosite in cercetarile ce au vizat problema varstei si a stabilitatii factoriale, confecționate de autori cum sunt Cattell, Peterson, Eysenck au fost urmatoarele:
a. metoda longitudinala, prin care se stabilesc corelatii intre evaluari cantitative fabricate in perioade de varsta distincte *
b. tehnica bazata pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceasi perioada de timp *
c. chestionarul de atitudini
a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c
74. Factori de ordin secundar, cuprinsi in testul PF16, elaborat de Cattell, au semnificatia de :
a. factori calitativi
b. trasaturi de suprafata *
c. abilitati rezolutive
75. Intr-o cercetare realizata in 1966, Cattell si Sealy au ajuns la concluzia ca aspectele majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, schimbari ce sunt diverse in functie de sex, astfel:
a. rolul feminin devine tot mai accentuat odata cu varstele mai mari *
b. baietii devin tot mai hotarati *
c. baietii devin mai nesiguri odata cu apropierea de varsta de 18 ani
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b *
76. Conditiile esentiale cuprinse in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii, conditii ce au fost sintetizate de Porot sunt urmatoarele:
a. starea de atentie fata de un pericol *
b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare *
c. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice. *
a. a+b+c *
b. a+c
c. b+c
77. Chestionarul C de anxietat, elaborat de R.B. Cattell cuprinde 40 de itemi organizati dupa:
a. 5 factori primari *
b. caracterul manifest sau voalat al simptomelor anxietatii *
c. caracterul deschis sau inchis al intrebarilor
a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c
78. R. B. Cattell, in urma cercetarilor extinse a stabilit unele corectii ale notei generale de anxietate din Chestionarul C, corectii ce se impun in functie de urmatoarele criterii:
a. varsta *
b. validarea dupa alegerea raspunsurilor afirmative
c. sexul *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c
79. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele:
a. tensiunea interioara *
b. stabilitatea emotionala
c. lipsa de incredere in sine *
d. manifestari psihosomatice *
a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b
80. Pentru Cattell, anxietatea este considerata ca fiind un factor:
a. primar
b. secundar *
c. calitativ
81. Notele standard deosebit de mici, de 0 sau 1, obtinute la Chestionarul “C” al lui Cattell, sunt semnificative pentru:
a. lipsa de motivatie *
b. un nivel diminuat al coeficientului de inteligenta
c. starea de apatie *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c
82. Se poate vorbi de instalarea anxietatii, atunci cand notele standard obtinute la Chestioanrul “C” Cattell sunt peste valoarea:
a. 6
b. 5
c. 7 *
83. Inventarul de Personalitate California, una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii, in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate in diferite domenii de activitate a fost elaborat de:
a. G. Allport
b. H. Gough *
c. R.B. Cattell
84. Unul din punctele de plecare pentru H. Gough, in elaborarea CPI,. a fost reprezentat de:
a. “conceptele populare” *
b. fenomenul serendipitatii
c. “feed-back”
85. CPI a fost conceput pentru a evalua normalitatea psihica inteleasa ca o realitate dinamica, aflata in interrelationare, fiind construit ca un dispozitiv paralel pentru un alt instrument adresat psihopatologiei, si anume:
a. FPI
b. EPI
c. MMPI *
86. Forma de baza a CPI este cea publicata in 1972, fiind cel mai frecvent folosita si cuprinzand un numar de:
a. 16 scale
b. 18 scale *
c. 14 scale
87. CPI permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin:
a. interpretarea separata, doar pe note brute a scalelor
b. intercorelarea scalelor *
c. scorul unei scale trebuie inteles ca antrenand in mod necesar o ipoteza legata de comportament, ipoteza la care se poate raspunde prin scorul altor scale. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *
88. Prima etapa in interpretarea foii de profil CPI este reprezentata de:
a. validarea protocolului *
b. analiza de pattern
c. interpretarea perceptiei sociale a comportamentului
89. Un scor sub nota T 25 la Cm poate sa ne indice:
a. subiectul nu a inteles continutul itemilor, datorita unui QI sub medie *
b. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in modul cum evalueaza lucrurile obisnuite *
c. subiectul a raspuns la intamplare *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c
90. In interpretarea foii de profil CPI, scorurile mari la toate scalele, in excepțional Gi apar in cazul in care:
a. subiectul nu a inteles raspunsurile
b. subiectul falsifica raspunsurile pentru a se pune intr-o lumina favorabila *
c. tendinta de a accepta itemii nefavorabili
91. In analiza configuratiei unui profil CPI, scorurile peste medie ne indica:
a. o adaptare pozitiva *
b. o adaptare negativa
c. o inadaptare
92. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume:
a. Ai, Ac, Ie
b. Do, Re, Cm
c. Sa, Wb, Fe *
93. Prima grupa de scale, din foaia de profil CPI, grupa ce se refera la ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine, cuprinde scalele:
a. de la Do la Wb *
b. de la Re la Cm
c. de la Ac la Ie
94. Ultima grupa din foaia de profil CPI, cea de a IV-a, se refera la:
a. eficienta interpesonala
b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor *
c. aspecte motivationale
95. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI se refera la aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant si cuprinde scalele:
a. de la Re la Cm
b. de la Do la Wb
c. de la Ac la Ie *
96. Interpretarea corelativa a scalelor din profilul CPI, care permite o analiza structurala, o analiza de pattern se realizeaza pe grupari cum sunt:
a. Do in raport de Gi si Sy *
b. So cu Sc *
c. Re cu Cs *
d. Ie cu Ac
a. b+c+d
b. a+b+c *
c. a+b
97. Interpretarea perceptiei sociale a comportamentului din foaia de profil CPI, este valabila pentru scoruri:
a. medii
b. extremizate (note T sub 35 sau peste 75) *
c. peste medie
98. Printre domeniile in care se poate aplica cel mai mult CPI se afla si urmatoarele:
a. scoli *
b. industrie *
c. birouri de consiliere *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *
99. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii prezentat de H. Gough:
a. prototipul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. medelul cuboid *
astept comentarii 
|
|
