Sociologie politica SEM1 2010-2011

daly · Trimis: 14/10/2010 17:39 Titlul subiectului: Sociologie politica SEM1 2010-2011

Aici puteti posta rezolvarile grilelor cat si dezbateri pe tema lor.
Pentru a posta aici folositi butonul Post Reply..

_________________
sociologie-asistenta sociala an3 zi.....
sunt 99% ingeras!!!Ce vrei...nimeni nu e perfect........
Un vot te rog!!!
Un vot te rog ! http://www.infotravelromania.ro/concurs_romadria/index.php?id=13

mihaimihaela · Nou venit Data inscrierii: 07/Ian/2011 Mesaje: 0

Sociologie politica

TRUE/FALSE

1. Cetatea oligarhică este o cetate unitară
ANS: F

2. În oligarhie sunt preţuiţi oamenii virtuoşi
ANS: F

3. În democraţie, toleranţa faţă de cei judecaţi este mai mare
ANS: T

4. Ca şi Machiavelli, Neagoe Basarab nu este interesat de problema mântuirii conducătorului politic
ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. O utopie este:
a. o scriere ilizibilă
b. o scriere ce descrie o societate a viitorului
c. o scriere ce descrie o societate ideală şi imposibilă
ANS: C

2. Thomas Morus a scris o lucrare intitulată
a. Utopia
b. Politica
c. Republica
ANS: A

3. Leo Strauss consideră că gândirea politică modernă este
a. a. dezideologizată
b. a. simplă ideologie
ANS: B

4. Martin Heidegger crede că Republica lui Platon
a. nu poate fi pusă în practică, deci este o utopie
b. nu este o scriere care vizează planul factual
c. este chiar topos-ul esenţei polis-ului, adică tot ce poate fi opus unei utopii.

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: C

5. Karl Popper vede în Platon
a. un autor demn de toată încrederea
b. un duşman al comunismului
c. un duşman al societăţii civile
ANS: C

6. Care este tendinţa generală în evoluţia ştiinţelor de care vorbeşte Mattei Dogan?
a. sciziparitatea
b. acumularea de noi teorii
ANS: A

7. Omul politic din dialogul omonim al lui Platon este definit prin intermediul următoarelor paradigme:
a. paradigma ţesătorului regal
b. paradigma păstorului turmei de oameni
c. paradigma păstorului divin
d. paradigma conducătorului providenţial
a. A+B
b. A+D
c. B+D
d. A+B+C
e. B+C+D
ANS: D

8. Platon crede că filosoful
a. are toate şansele să devină un conducător respectat de mulţime
b. nu poate îmbunătăţi viaţa în cetatea reală
c. trebuie să ajute conducătorii politici în rezolvarea neajunsurilor practice din cetate.
ANS: B

9. Care este opinia lui Martin Heidegger în problema utilităţii filosofiei?
a. filosofia este una dintre cele mai utile activităţi ale omului
b. filosofia nu serveşte la nimic şi ne putem dispensa de ea
c. filosofia dă măsura şi rangul lumii în care trăim, deci trebuie cultivată
ANS: C

10. Ce este cetatea luxului?
a. o cetate normală, ca toate celelalte
b. o cetate în care opulenţa aduce cu sine dizarmonia lumii sociale
c. o cetate care îi face fericiţi pe cei bogaţi.
ANS: B

11. Ce este cetatea sănătoasă, în viziunea lui Platon?
a. este o cetate bogată, în care oamenii duc un trai tihnit
b. o cetate care satisface numai nevoile de bază ale omului
ANS: B

12. Cetatea sănătoasă, la Platon, apare pentru că
a. a. oamenii nu agreează singurătatea
b. a. oamenii vor să trăiască mai bine din punct de vedere material
c. a. oamenii nu sunt autonomi şi au trebuință unii de ceilalţi
d. a. oamenii sunt invidioşi unii pe ceilalţi
ANS: C

13. Formele corupte ale statului desăvârșit la Platon sunt:
a. timocraţia, oligarhia, democraţia, tirania
b. oligarhia şi tirania
c. democraţia şi oligarhia
d. tirania
ANS: A

14. Timocraţia este constituţia amatoare de
a. onoruri
b. onoruri şi bani
c. bani
ANS: A

15. Oligarhia este constituţia în care
a. magistraturile ţin de venit, bogaţii cârmuiesc, iar săracul nu ajută la putere
b. cetăţenii bogaţi sunt foarte numeroşi
c. cetăţenii săraci sunt teribil de puţini

ANS: A

16. Democraţia este, în viziunea lui Platon
a. un regim politic perfect
b. un regim politic preferabil tuturor celorlalte
c. un regim politic imperfect (corupt)
ANS: C

17. Democraţia, la Platon, are ca principiu de bază
a. libertatea
b. constrângerea
ANS: A

18. Omul democratic, la Platon, este un om interesant, dar are următoarele defecte:
a. este labil
b. este încrâncenat
c. este tiranic
d. este războinic
ANS: A

19. În democraţie, omul de stat
a. nu poate conduce decât de unul solitar
b. trebuie să ţină cont de părerile mulţimii

ANS: B

20. Tirania se naşte
a. din democraţie
b. din oligarhie
c. din timocraţie
d. direct din cetatea ideală

ANS: A

21. Excesul de libertate din cadrul democraţiei duce la
a. tiranie
b. oligarhie
c. comunism

ANS: A

22. Tiranul este apropiat de popor
a. cu toată fiinţa lui, căci are nevoie de popor
b. numai în aparenţă
c. nu este nici apropiat, nici ostil poporului

ANS: B

23. Tiranul este un conducător care
a. foloseşte forţele populare la războaie
b. nu duce absolut nici un război
c. plăteşte mercenari străini

ANS: C

24. Comunismul lui Platon se referă la
a. educaţia paznicilor cetăţii
b. tăria cetăţii de a purta războaie de cucerire
c. proprietatea comună asupra bunurilor substanțe

a. A
b. C
c. A+C
d. B+C

ANS: C

25. Comunismul partenerelor şi copiilor înseamnă
a. ca părinţii să nu-şi cunoască copiii
b. ca bărbaţii şi femeile să trăiască în comun
c. ca nevestele să nu educe deloc copiii

a. B
b. A+B
c. C
d. B+C

ANS: B

26. Bogăţia şi sărăcia în exces sunt, din perspectiva lui Platon
a. a. păcate ale oamenilor
b. a. realităţi obiective, de care trebuie să se ţină seama
c. a. cauze ale înnoirilor politice

ANS: C

27. Condiţia principală a unităţii cetăţii, la Platon este
a. ca nici un cetăţean să nu fie mai bogat ca altul
b. ca toţi cetăţenii să simtă la fel desfătarea şi suferinţa
c. ca toţi cetăţenii să fie aleşi în funcţii de conducere în cadrul cetăţii

ANS: B

28. Binele spre care tinde cetatea, în viziunea lui Aristotel, se numeşte
a. To ariston
b. Eudaimonia

ANS: A

29. Care este întâia formă de comunitate la Aristotel?
a. cetatea
b. oraşul
c. imperiul
d. nici una din variantele de raspuns

ANS: D

30. Cea mai înaltă variantă a comunităţii la Aristotel este
a. cetatea (polis)
b. familia
c. satul

ANS: A

31. Relaţia de sclavie, la Aristotel, este
a. nenaturală
b. naturală
c. accidentală
d. inumană

ANS: B

32. Formele corecte de guvernare la Aristotel sunt
a. regalitatea
b. aristocraţia
c. democraţia

a. C
b. A+B
c. A+C
d. B+C

ANS: B

33. Formele deviate de guvernare la Aristotel sunt
a. tirania
b. republica
c. democraţia

a. A
b. A+B
c. B
d. C
e. A+C

ANS: E

34. Formele corecte de guvernare la Aristotel au drept caracteristică
a. faptul că se desfăşoară în litera legii
b. faptul că elita politică nu este coruptă
c. faptul că se desfăşoară în interesul întregii cetăţi

ANS: C

35. Formele corupte de guvernare la Aristotel se caracterizează prin
a. corupţia elitei conducătoare
b. faptul că nu se desfăşoară în interes general, ci particular
c. faptul că se desfăşoară cu ignorarea legilor cetăţii

ANS: B

36. Forma cea mai suportabilă de guvernare la Aristotel este
a. democraţia
b. republica propriu-zisă

ANS: A

37. Forma politică ce ia locul polis-ului grec în gândirea lui Augustin este
a. cetatea terestră
b. cetatea cerească
c. imperiul
d. oraşul antic
e. nici una din variantele de mai sus

ANS: E

38. Virtutea supremă care trebuie să domnească în societatea civilă este, la Augustin
a. credinţa în Dumnezeu
b. iubirea aproapelui
c. justiţia

ANS: C

39. Liberul arbitru înseamnă
a. capacitatea omului de a judeca faptele semenilor săi
b. capacitatea omului de a alege conducătorii cei mai buni
c. capacitatea omului de a alege gratuit între a face binele sau răul

ANS: C

40. Adevărata libertate este înţeleasă de înspre Augustin
a. ca supunere la voinţa lui Dumnezeu
b. ca eliberare din constrângerile politice ale vremii
c. ca eliberare de păcatul originar

ANS: A

41. Deosebirea dintre legea eternă şi legea temporală este că
a. prima este mai veche decât a doua
b. prima este imuabilă, cealaltă este schimbătoare
c. prima nu este ascultată decât de creştini

ANS: B

42. Ce este cetatea lui Dumnezeu, la Augustin?
a. o cetate în care omul nu poate ajunge niciodată
b. cetatea formată din cei care cred în Dumnezeu şi acţionează creştineşte
c. o cetate utopică, ulterior model platonic

ANS: B

43. Cele două tipuri de supunere la care se referă Sfântul Toma d’Aquino sunt:
a. servilă
b. domestică (sau civică)
c. pasivă

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: A

44. Care este cea mai bună înfățișare de guvernare în viziunea lui Toma d’Aquino?
a. democraţia
b. regimul mixt
c. republica

ANS: B

45. Regimul mixt este regimul
a. compus pe bază de consens universal
b. ce amestecă armonios caracterele tuturor formelor de guvernământ

ANS: B

46. Principala caracteristică a legii umane este
a. faptul că este gândită de oameni
b. faptul că nu este infailibilă
c. faptul că nu se referă la legile divine

ANS: B

47. Machiavelli este un autor modern pentru că
a. rupe cu tradiţia de gândire politică de până la el
b. a trăit într-un veac apropiat de noi
c. experimentează să fundamenteze ştiinţa politică pornind de la faptele reale

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: B

48. Frederic II este un autor
a. favorabil lui Machiavelli
b. nefavorabil lui Machiavelli
c. indiferent faţă de scrierile lui Machiavelli

ANS: B

49. În viziunea lui Machiavelli, pentru reuşita acţiunilor principelui este nevoie de
a. virtute din partea acestuia
b. curaj
c. ajutorul fortunei, scutit de de care, chiar virtuos, principele nu are şanse de izbândă

ANS: C

50. Ce crede Machiavelli despre utopiile politice?
a. că sunt pozitive, devreme ce critică stările de lucruri nefavorabile cetăţii
b. îi sunt indiferente, Machiavelli fiind o fire practică
c. că nu au nici o valoare, devreme ce nu pot fi puse în practică

ANS: C

51. Machiavelli crede că omul este o fiinţă
a. bună şi recunoscătoare
b. meschină şi nerecunoscătoare
c. indiferentă la acţiunile principelui

ANS: B

52. Relaţia dintre principele lui Machiavelli şi supuşii săi se sprijină pe
a. încredere reciprocă
b. indiferenţă globală
c. neîncredere reciprocă
d. iubire creştină

ANS: C

53. Machiavelli crede despre Biserica Catolică
a. faptul că ar trebui să se implice mai mult în treburile politice
b. faptul că dăunează procesului de constituire a unei Italii unitare
c. faptul că are un rol benefic în viaţa politică a Italiei

ANS: B

54. Ce trebuie să facă principele lui Machiavelli când îşi dă cuvântul?
a. să-şi respecte acest cuvânt, deoarece poporul va avea astfel încredere în el
b. Machiavelli nu menţionează nimic despre această situaţie
c. să nu se ţină de cuvânt şi să fie viclean, pentru a avea un avantaj faţă de supuşi

ANS: C

55. Cum este privită dictatura legală de către Machiavelli?
a. ca un rău absolut pentru stat
b. ca o modalitate de salvare a statului în anumite circumstanţe determinate
c. ca o degradare a vieţii politice fireşti

ANS: B

56. Ce crede Machiavelli despre morala creştină?
a. că aceasta este indispensabilă pentru funcţionarea statului
b. că este dăunătoare, deoarece a încurajat tirania, obligându-i pe oameni să se supună conducătorilor politici
c. că este neapărată numai în momentele istorice de criză a statului

ANS: B

57. Neagoe Basarab îi propune lui Theodosie cu privire la război
a. să caute să poarte cât mai numeroase războaie, pentru a spori puterea statului
b. să închine ţara duşmanilor, dacă aceştia sunt dispuşi să renunţe la atacul militar
c. să ocolească pe cât posibil războaiele, dar să nu fugă de ele, dacă sunt inevitabile

ANS: C

58. Viziunea lui Frederic II despre esenţa actului de guvernare se apropie de cea a lui
a. Neagoe Basarab
b. Machiavelli
c. Platon

ANS: A

59. Elementul central al acțiunii de guvernare la Neagoe Basarab este
a. dictatura asupra supuşilor
b. satisfacerea trebuinţelor materii ale supuşilor
c. iubirea supuşilor, după șablonul lui Hristos

ANS: C

60. Cum se operează selecţia elitei politice, în viziunea lui Neagoe Basarab?
a. prin intermediul relaţiilor de rudenie, în spirit medieval
b. urmând meritele fiecărui supus
c. prin tragere la sorţi
d. în funcţie de averea celor care vor o funcţie anume

ANS: C

61. În opinia lui Neagoe Basarab, împărăţia lumească este, faţă de cea cerească
a. la fel de importantă, căci conducătorul este dator supuşilor din lume
b. mai puţin importantă, pentru că a doua este veşnică, în timp ce prima este vremelnică
c. mai importantă, pentru că împărăţia cerească este doar o iluzie sau o ipoteză

ANS: B

62. Cum vede Hobbes dispoziția de natură?
a. ca pe o dispoziție cvasi-paradisiacă, în care oamenii se înţeleg sublim unii cu alţii
b. ca pe o stare în care lipsesc contactele dintre oameni, deci ocazia conflictelor
c. ca pe o stare de conflict, în care indivizii sunt rivali, mândri şi nu au încredere unii în ceilalţi

ANS: C

63. Republica lui Hobbes este
a. o convenţie care face ca oamenii să evite ostilitatea din starea naturală
b. o modalitate prin care oamenii încearcă să se salveze, urmând anumite constrângeri la care consimt în mod conştient
c. o situație politică utopică, pe care umanitatea nu o va cunoaşte niciodată în realitate

a. B
b. C
c. A+B
d. A+C

ANS: C

64. Cele două tipuri de republici de care vorbeşte Hobbes sunt:
a. republica prin instituire şi cea prin achiziţie
b. republica legală şi cea ilegală

ANS: A

65. Care este concepţia lui Hobbes asupra libertăţii?
a. libertatea este o stare firească a omului
b. libertatea înseamnă absenţa constrângerilor exterioare
c. libertatea nu este posibilă pe pământ

ANS: B

66. Cele două elemente care cimentează formele politice la Hobbes sunt
a. contractul
b. frica
c. consimţământul

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: A

67. Între regatul lui Dumnezeu şi Republica lui Hobbes
a. există mai degrabă o relaţie de incompatibilitate
b. se află o relaţie foarte strânsă, în sensul că Republica este condusă de eficacitatea divină

ANS: A

68. Republicile instituite apar ca urmare a
a. voinţei unui conducător suprem
b. fricii reciproce a oamenilor, fricii de starea de război
c. voinţei divine

ANS: B

69. Republicile prin achiziţie apar
a. datorită necesităţii oamenilor de a trăi în comun
b. datorită spaimei faţă de cel căruia oamenii i se supun
c. datorită hazardului relaţiilor umane

ANS: B

70. Cum califică Hobbes dreptul de succesiune?
a. ca necesitate a echilibrului social
b. ca eternitate artificială, ce rezultă dintr-o convenţie umană
c. ca act de supunere la voinţa proprietarilor bunurilor

ANS: B

71. Care sunt tipurile de dominaţie la Hobbes?
a. dominaţia paternalistă şi dominaţia despotică
b. dominaţia naturală şi dominaţia convenţională
c. dominaţia neocupat consimţită şi dominaţia cu ajutorul forţei

ANS: A

72. La Hobbes, cunoaşterea legii civile
a. aparţine oricărui om
b. nu aparţine decât conducătorilor Republicii

ANS: A

73. Ce crede T. Hobbes despre revelaţii?
a. că vor lucra în permanenţă în lume
b. că au încetat să lucreze în vremea lui
c. că lucrează încă, la vremea la care scrie el

ANS: B

74. La Rousseau distingem două modele de inegalitate:
a. naturală (fizică)
b. morală (politică)
c. accidentală
d. tiranică

a. A+B
b. B+C
c. C+D

ANS: A

75. Cum este caracterizată natura de către Rousseau?
a. ca stare de inocenţă
b. ca stare de permanent conflict
c. ca o stare trecătoare în devenirea umanităţii

ANS: A

76. Ce distinge în mod esenţial omul de animal, la Rousseau?
a. credinţa
b. libertatea
c. raţiunea
d. capacitatea întemeierii statului

ANS: B

77. Inegalitatea dintre oameni, la Rousseau, este mai mare în
a. societate, în raport cu relaţiilor dintre oameni din ce în ce mai pervertite
b. starea naturală, datorită precarităţii mijloacelor de trai
c. Rousseau nu crede în inegalitatea dintre oameni

ANS: A

78. Inegalitatea naturală, la Rousseau, este mai mică decât cea socială
a. din cauza absenţei relaţiilor dintre oameni
b. datorită prezenţei mai accentuate a divinităţii
c. din pricina spaimei de stihiile naturii

ANS: A

79. Proprietatea privată apare la Rousseau ca urmare
a. a unui act de violare a drepturilor celorlalţi semeni
b. a unui act de moştenire
c. a unei cuceriri cu mijloace războinice

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: B

80. Sclavia este, la Rousseau
a. o urmare a instituirii proprietăţii private
b. o stare naturală
c. o lege eternă de natură divină

ANS: A

81. Care este în opinia lui Rousseau prima societate?
a. statul feudal
b. satul
c. hoarda
d. familia

ANS: D

82. În viziunea lui Rousseau familia este o societate
a. divină
b. artificială
c. naturală

ANS: C

83. Ce anume stă la baza relaţiei dintre părinţi şi copii, în teoria lui Rousseau?
a. iubirea reciprocă
b. dependenţa
c. convenţia, după maturizarea copiilor

a. B
b. A+B
c. C
d. A+C
e. B+C

ANS: E

84. Ce natură are raţiunea la Rousseau, din punct de vedere al relaţiilor dintre oameni?
a. şi eliberatoare şi constrângătoare
b. constrângătoare
c. eliberatoare

ANS: C

85. Ce este contractul social, la Rousseau?
a. o construcţie politică utopică
b. o construcţie politică raţională
c. o formă de credinţă reciprocă între oameni

ANS: B

86. Condiţia libertăţii în cadrul contractului social este
a. ca omul să fie lăsat liber, ca în starea naturală
b. ca omul să fie forţat să fie liber
c. ca omul să nu se supună decât lui însuşi
d. ca omul să nu se supună decât lui Dumnezeu

ANS: B

87. Care este sursa legitimităţii, în viziunea lui Rousseau?
a. voinţa indivizilor liberi
b. voinţa divină
c. voinţa celor care conduc societatea

ANS: A

88. Ce este starea naturală la Rousseau?
a. stare în care relaţiile dintre oameni nu sunt convenţionale
b. stare în care oamenii nu pot rezista multă vreme

ANS: A

89. Cum concepe Rousseau civilizaţia?
a. ca pe o stare cvasiparadisică
b. ca pe o stare de degenerare a omului

ANS: B

90. Care este faptul esenţial care deosebeşte regimul politic american de alte regimuri, la Tocqueville?
a. democraţia
b. egalitatea de condiţii
c. libertatea

ANS: B

91. Care sunt cei doi factori care au fabricat civilizaţia anglo-americană?
a. libertatea şi proprietatea privată
b. spiritul religios şi spiritul de libertate
c. capitalismul şi drepturile omului

ANS: B

92. Care sunt cele două feluri de centralizări de care aminteşte Tocqueville?
a. centralizare guvernamentală
b. centralizare administrativă
c. centralizare democratică
d. centralizare economică

a. A+B
b. A+D
c. B+C
d. C+D

ANS: A

93. Ce sunt efectele pozitive neintenţionate ale regimului democratic?

a. rezultatul acţiunii democratice asupra relaţiilor interumane
b. rezultate care se traduc în bunăstarea populaţiei ce trăieşte în democraţie
c. efecte care rezultă natural din funcţionarea instituţiilor democratice, fără voinţa actorilor sociali

ANS: C

94. Care sunt efectele opuse ale acţiunilor optimiste neintenţionate din cadrul democraţiei, la Tocqueville?
a. efectele negative ce apar în regimurile aristocratice, în ciuda voinţei pozitive a conducătorilor
b. efectele negative ce apar în urma exploatării omului de către om
c. efectele negative care apar ca urmare a anarhiei sociale

ANS: A

95. Ce este tirania majorităţii, la Tocqueville?

a. o formă de conducere în care majoritatea legiferează
b. forţa disproporţionat de mare pe care o are opinia majorităţii
c. o formă politică modernă, apărută pentru prima oară în SUA

ANS: B

96. Care este relaţia dintre democraţie şi libertatea politică la Tocqueville?

a. libertatea politică este cauza democraţiei
b. democraţia este cauza libertăţii politice
c. cele două sunt separate

ANS: C

97. Cum defineşte Tocqueville ideologul?

a. ideologul este un produs social malefic al ateismului şi anticlericalismului Revoluţiei Franceze
b. ideologul este o specie modernă de intelectual, ce cunoaşte foarte bine diversele ideologii politice
c. ideologul este un gânditor utopic, tipic lumii moderne

ANS: A

98. În ce constă esenţa politicului în concepţia lui Carl Schmitt?

a. relaţia amic-inamic
b. conducerea pe care o exercită elita politică asupra masei
c. constrângerea maselor de către elita politică

ANS: A

99. Ce este războiul, în viziunea lui Carl Schmitt?

a. un fapt regretabil din punct de vedere moral
b. un fenomen de ostilitate
c. un fenomen care duce la purificarea rasei umane

ANS: B

100. Care este opinia lui Carl Schmitt faţă de teoriile pluraliste asupra statului?

a. pozitivă, în sensul că pluralismul determină progresul statuului
b. negativă, în sensul că pluralismul face ca bazele statului să se clatine
c. nici pozitivă, nici negativă

ANS: B

101. Ce crede Carl Schmitt despre capacitatea unui popor de a-şi desemna singur duşmanii?

a. că este sursa bunăstării poporului respectiv
b. că este semnul unui caracter belicos al respectivului popor
c. că este o mărime a libertăţii acelui popor

ANS: C

102. În opinia lui Carl Schmitt, lumea este

a. un universum politic
b. un pluriversum politic
c. un sistem de relaţii internaţionale bazate pe egalitatea dintre state

ANS: B

103. Cum vede Carl Schmitt doctrina liberală, din perspectiva teoriei şi practicii statale?

a. ca o doctrină labilă, care duce la diminuarea puterii statale
b. ca o doctrină modernă, capabilă să înnoiască statul
c. ca o doctrină indiferentă din punct de vedere al teoriei şi practicii statale

ANS: A

104. Care sunt cele patru caracteristici de bază ale partizanului, de care vorbeşte C. Schmitt?

a. caracter neregulat, angajament politic intensiv, mobilitatea extremă, caracter teluric
b. caracter nergulat şi naţional
c. caracter naţional, caracter drept, caracter de luptă de clasă

ANS: A

105. Statul liberal este, în opinia lui Carl Schmitt

a. un stat ce respectă drepturile omului
b. un stat puternic
c. un stat-arbitru

ANS: C

106. Fenomenul partizanului este un fenomen

a. antic
b. modern
c. depăşit

ANS: B

107. Războaiele populare sunt războaie

a. moderne
b. totale
c. nedrepte
d. drepte

ANS: A

108. Care sunt formele războaielor ce capătă importanţă în epoca partizanului?
a. războiul civil
b. războiul economic
c. războiul colonial
d. războiul informaţional

a. A+B
b. C+D
c. B+C
d. A+C

ANS: D

mihaimihaela · Nou venit Data inscrierii: 07/Ian/2011 Mesaje: 0

Sociologie politica

TRUE/FALSE

1. Cetatea oligarhică este o cetate unitară
ANS: F

2. În oligarhie sunt preţuiţi oamenii virtuoşi
ANS: F

3. În democraţie, toleranţa faţă de cei judecaţi este mai mare
ANS: T

4. Ca şi Machiavelli, Neagoe Basarab nu este interesat de problema mântuirii conducătorului politic
ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. O utopie este:
a. o scriere ilizibilă
b. o scriere ce descrie o societate a viitorului
c. o scriere ce descrie o societate perfectă şi imposibilă
ANS: C

2. Thomas Morus a scris o lucrare intitulată
a. Utopia
b. Politica
c. Republica
ANS: A

3. Leo Strauss consideră că gândirea politică modernă este
a. a. dezideologizată
b. a. simplă ideologie
ANS: B

4. Martin Heidegger crede că Republica lui Platon
a. nu poate fi pusă în practică, deci este o utopie
b. nu este o scriere care vizează planul factual
c. este chiar topos-ul esenţei polis-ului, adică tot ce poate fi opus unei utopii.

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: C

5. Karl Popper vede în Platon
a. un autor demn de toată încrederea
b. un duşman al comunismului
c. un duşman al societăţii civile
ANS: C

6. Care este tendinţa generală în evoluţia ştiinţelor de care vorbeşte Mattei Dogan?
a. sciziparitatea
b. acumularea de noi teorii
ANS: A

7. Omul politic din dialogul omonim al lui Platon este definit prin intermediul următoarelor paradigme:
a. paradigma ţesătorului regal
b. paradigma păstorului turmei de oameni
c. paradigma păstorului divin
d. paradigma conducătorului providenţial
a. A+B
b. A+D
c. B+D
d. A+B+C
e. B+C+D
ANS: D

8. Platon crede că filosoful
a. are toate şansele să devină un conducător respectat de mulţime
b. nu poate îmbunătăţi viaţa în cetatea reală
c. trebuie să ajute conducătorii politici în rezolvarea problemelor practice din cetate.
ANS: B

9. Care este opinia lui Martin Heidegger în problema utilităţii filosofiei?
a. filosofia este una dintre cele mai utile activităţi ale omului
b. filosofia nu serveşte la nimic şi ne putem dispensa de ea
c. filosofia dă măsura şi rangul lumii în care trăim, deci trebuie cultivată
ANS: C

10. Ce este cetatea luxului?
a. o cetate normală, ca toate celelalte
b. o cetate în care opulenţa asigură cu sine dizarmonia lumii sociale
c. o cetate care îi face fericiţi pe cei bogaţi.
ANS: B

11. Ce este cetatea sănătoasă, în viziunea lui Platon?
a. este o cetate bogată, în care oamenii duc un trai tihnit
b. o cetate care satisface numai nevoile de bază ale omului
ANS: B

12. Cetatea sănătoasă, la Platon, apare pentru că
a. a. oamenii nu agreează singurătatea
b. a. oamenii vor să trăiască mai bine din punct de vedere material
c. a. oamenii nu sunt autonomi şi au trebuință unii de ceilalţi
d. a. oamenii sunt invidioşi unii pe ceilalţi
ANS: C

13. Formele corupte ale statului excelent la Platon sunt:
a. timocraţia, oligarhia, democraţia, tirania
b. oligarhia şi tirania
c. democraţia şi oligarhia
d. tirania
ANS: A

14. Timocraţia este constituţia amatoare de
a. onoruri
b. onoruri şi bani
c. bani
ANS: A

15. Oligarhia este constituţia în care
a. magistraturile ţin de venit, bogaţii cârmuiesc, iar săracul nu participă la putere
b. cetăţenii bogaţi sunt extraordinar de numeroşi
c. cetăţenii săraci sunt foarte puţini

ANS: A

16. Democraţia este, în viziunea lui Platon
a. un regim politic perfect
b. un regim politic preferabil tuturor celorlalte
c. un regim politic imperfect (corupt)
ANS: C

17. Democraţia, la Platon, are ca principiu de bază
a. libertatea
b. constrângerea
ANS: A

18. Omul democratic, la Platon, este un om interesant, dar are următoarele defecte:
a. este labil
b. este încrâncenat
c. este tiranic
d. este războinic
ANS: A

19. În democraţie, omul de stat
a. nu poate conduce decât de unul singur
b. trebuie să ţină cont de părerile mulţimii

ANS: B

20. Tirania se naşte
a. din democraţie
b. din oligarhie
c. din timocraţie
d. direct din cetatea ideală

ANS: A

21. Excesul de libertate din cadrul democraţiei duce la
a. tiranie
b. oligarhie
c. comunism

ANS: A

22. Tiranul este apropiat de popor
a. cu toată fiinţa lui, căci are nevoie de popor
b. numai în aparenţă
c. nu este nici apropiat, nici ostil poporului

ANS: B

23. Tiranul este un conducător care
a. foloseşte forţele populare la războaie
b. nu duce absolut nici un război
c. plăteşte mercenari străini

ANS: C

24. Comunismul lui Platon se referă la
a. educaţia paznicilor cetăţii
b. capacitatea cetăţii de a purta războaie de cucerire
c. proprietatea comună asupra bunurilor materiale

a. A
b. C
c. A+C
d. B+C

ANS: C

25. Comunismul femeilor şi copiilor înseamnă
a. ca părinţii să nu-şi cunoască copiii
b. ca bărbaţii şi soțiile să trăiască în comun
c. ca femeile să nu educe deloc copiii

a. B
b. A+B
c. C
d. B+C

ANS: B

26. Bogăţia şi sărăcia în exces sunt, din perspectiva lui Platon
a. a. păcate ale oamenilor
b. a. realităţi obiective, de care trebuie să se ţină seama
c. a. cauze ale înnoirilor politice

ANS: C

27. Condiţia principală a unităţii cetăţii, la Platon este
a. ca nici un cetăţean să nu fie mai bogat ca altul
b. ca toţi cetăţenii să simtă la fel delectarea şi suferinţa
c. ca toţi cetăţenii să fie aleşi în funcţii de conducere în cadrul cetăţii

ANS: B

28. Binele spre care tinde cetatea, în viziunea lui Aristotel, se numeşte
a. To ariston
b. Eudaimonia

ANS: A

29. Care este întâia variantă de comunitate la Aristotel?
a. cetatea
b. oraşul
c. imperiul
d. nici una din variantele de raspuns

ANS: D

30. Cea mai înaltă formă a comunităţii la Aristotel este
a. cetatea (polis)
b. familia
c. satul

ANS: A

31. Relaţia de sclavie, la Aristotel, este
a. nenaturală
b. naturală
c. accidentală
d. inumană

ANS: B

32. Formele corecte de guvernare la Aristotel sunt
a. regalitatea
b. aristocraţia
c. democraţia

a. C
b. A+B
c. A+C
d. B+C

ANS: B

33. Formele deviate de guvernare la Aristotel sunt
a. tirania
b. republica
c. democraţia

a. A
b. A+B
c. B
d. C
e. A+C

ANS: E

34. Formele corecte de guvernare la Aristotel au drept caracteristică
a. faptul că se desfăşoară în litera legii
b. faptul că elita politică nu este coruptă
c. faptul că se desfăşoară în interesul întregii cetăţi

ANS: C

35. Formele corupte de guvernare la Aristotel se caracterizează prin
a. corupţia elitei conducătoare
b. faptul că nu se desfăşoară în interes general, ci particular
c. faptul că se desfăşoară cu ignorarea legilor cetăţii

ANS: B

36. Forma cea mai suportabilă de guvernare la Aristotel este
a. democraţia
b. republica propriu-zisă

ANS: A

37. Forma politică ce ia locul polis-ului grec în gândirea lui Augustin este
a. cetatea terestră
b. cetatea cerească
c. imperiul
d. oraşul antic
e. nici una din variantele de mai sus

ANS: E

38. Virtutea supremă care trebuie să domnească în societatea civilă este, la Augustin
a. credinţa în Dumnezeu
b. iubirea aproapelui
c. justiţia

ANS: C

39. Liberul arbitru înseamnă
a. valoarea omului de a judeca faptele semenilor săi
b. capacitatea omului de a alege conducătorii cei mai buni
c. capacitatea omului de a alege liber între a face binele sau răul

ANS: C

40. Adevărata libertate este înţeleasă de către Augustin
a. ca supunere la voinţa lui Dumnezeu
b. ca eliberare din constrângerile politice ale vremii
c. ca eliberare de păcatul originar

ANS: A

41. Deosebirea dintre legea eternă şi legea temporală este că
a. prima este mai veche decât a doua
b. prima este imuabilă, cealaltă este schimbătoare
c. prima nu este ascultată decât de creştini

ANS: B

42. Ce este cetatea lui Dumnezeu, la Augustin?
a. o cetate în care omul nu poate ajunge niciodată
b. cetatea formată din cei care cred în Dumnezeu şi acţionează creştineşte
c. o cetate utopică, după model platonic

ANS: B

43. Cele două feluri de supunere la care se referă Sfântul Toma d’Aquino sunt:
a. servilă
b. domestică (sau civică)
c. pasivă

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: A

44. Care este cea mai bună configurație de guvernare în viziunea lui Toma d’Aquino?
a. democraţia
b. regimul mixt
c. republica

ANS: B

45. Regimul mixt este regimul
a. compus pe bază de consens universal
b. ce îmbină armonios caracterele tuturor formelor de guvernământ

ANS: B

46. Principala caracteristică a legii umane este
a. faptul că este gândită de oameni
b. faptul că nu este infailibilă
c. faptul că nu se referă la legile divine

ANS: B

47. Machiavelli este un autor modern pentru că
a. rupe cu tradiţia de gândire politică de până la el
b. a trăit într-un veac apropiat de noi
c. încearcă să fundamenteze ştiinţa politică pornind de la faptele naturale

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: B

48. Frederic II este un autor
a. favorabil lui Machiavelli
b. nefavorabil lui Machiavelli
c. indiferent faţă de scrierile lui Machiavelli

ANS: B

49. În viziunea lui Machiavelli, pentru reuşita acţiunilor principelui este nevoie de
a. virtute din bucată acestuia
b. curaj
c. susținerea fortunei, minus de care, chiar virtuos, principele nu are şanse de izbândă

ANS: C

50. Ce crede Machiavelli despre utopiile politice?
a. că sunt pozitive, devreme ce critică stările de lucruri nefavorabile cetăţii
b. îi sunt indiferente, Machiavelli fiind o fire practică
c. că nu au nici o valoare, devreme ce nu pot fi puse în practică

ANS: C

51. Machiavelli crede că omul este o fiinţă
a. bună şi recunoscătoare
b. meschină şi nerecunoscătoare
c. indiferentă la acţiunile principelui

ANS: B

52. Relaţia dintre principele lui Machiavelli şi supuşii săi se sprijină pe
a. încredere reciprocă
b. indiferenţă totală
c. neîncredere reciprocă
d. iubire creştină

ANS: C

53. Machiavelli crede despre Biserica Catolică
a. faptul că ar trebui să se implice mai mult în treburile politice
b. faptul că dăunează procesului de constituire a unei Italii unitare
c. faptul că are un rol propice în viaţa politică a Italiei

ANS: B

54. Ce trebuie să facă principele lui Machiavelli îndată ce îşi dă cuvântul?
a. să-şi respecte acest cuvânt, fiindcă poporul va avea astfel încredere în el
b. Machiavelli nu menţionează nimic despre această situaţie
c. să nu se ţină de cuvânt şi să fie viclean, pentru a avea un avantaj faţă de supuşi

ANS: C

55. Cum este privită dictatura legală de către Machiavelli?
a. ca un rău absolut pentru stat
b. ca o modalitate de salvare a statului în anumite circumstanţe determinate
c. ca o degradare a vieţii politice fireşti

ANS: B

56. Ce crede Machiavelli despre morala creştină?
a. că aceasta este indispensabilă pentru funcţionarea statului
b. că este dăunătoare, deoarece a încurajat tirania, obligându-i pe oameni să se supună conducătorilor politici
c. că este necesară numai în momentele istorice de criză a statului

ANS: B

57. Neagoe Basarab îi propune lui Theodosie cu privire la război
a. să caute să poarte cât mai multe războaie, pentru a spori tăria statului
b. să închine ţara duşmanilor, dacă aceştia sunt dispuşi să renunţe la atacul militar
c. să ocolească pe cât posibil războaiele, dar să nu fugă de ele, dacă sunt inevitabile

ANS: C

58. Viziunea lui Frederic II despre esenţa momentului de guvernare se apropie de cea a lui
a. Neagoe Basarab
b. Machiavelli
c. Platon

ANS: A

59. Elementul central al actului de guvernare la Neagoe Basarab este
a. dictatura asupra supuşilor
b. satisfacerea trebuinţelor substanțe ale supuşilor
c. iubirea supuşilor, pe urmă prototipul lui Hristos

ANS: C

60. Cum se operează selecţia elitei politice, în viziunea lui Neagoe Basarab?
a. prin intermediul relaţiilor de rudenie, în spirit medieval
b. urmând meritele fiecărui supus
c. prin tragere la sorţi
d. în funcţie de averea celor care vor o funcţie anume

ANS: C

61. În opinia lui Neagoe Basarab, împărăţia lumească este, faţă de cea cerească
a. la fel de importantă, căci conducătorul este dator supuşilor din lume
b. mai puţin importantă, pentru că a doua este veşnică, în timp ce prima este vremelnică
c. mai importantă, pentru că împărăţia cerească este doar o iluzie sau o ipoteză

ANS: B

62. Cum vede Hobbes starea de natură?
a. ca pe o stare cvasi-paradisiacă, în care oamenii se înţeleg desăvârșit unii cu alţii
b. ca pe o stare în care lipsesc contactele dintre oameni, deci ocazia conflictelor
c. ca pe o stare de conflict, în care indivizii sunt rivali, mândri şi nu au încredere unii în ceilalţi

ANS: C

63. Republica lui Hobbes este
a. o convenţie care face ca oamenii să evite ostilitatea din dispoziția naturală
b. o modalitate prin care oamenii încearcă să se salveze, urmând anumite constrângeri la care consimt în mod conştient
c. o dispoziție politică utopică, pe care umanitatea nu o va cunoaşte niciodată în realitate

a. B
b. C
c. A+B
d. A+C

ANS: C

64. Cele două tipuri de republici de care vorbeşte Hobbes sunt:
a. republica prin instituire şi cea prin achiziţie
b. republica legală şi cea ilegală

ANS: A

65. Care este concepţia lui Hobbes asupra libertăţii?
a. libertatea este o stare naturală a omului
b. libertatea reprezintă absenţa constrângerilor exterioare
c. libertatea nu este posibilă pe pământ

ANS: B

66. Cele două elemente care cimentează formele politice la Hobbes sunt
a. contractul
b. frica
c. consimţământul

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: A

67. Între regatul lui Dumnezeu şi Republica lui Hobbes
a. există mai degrabă o relaţie de incompatibilitate
b. se află o relaţie cumplit de strânsă, în sensul că Republica este condusă de eficacitatea divină

ANS: A

68. Republicile instituite apar ca urmare a
a. voinţei unui conducător suprem
b. fricii reciproce a oamenilor, fricii de starea de război
c. voinţei divine

ANS: B

69. Republicile prin achiziţie apar
a. datorită necesităţii oamenilor de a trăi în comun
b. datorită spaimei faţă de cel căruia oamenii i se supun
c. datorită hazardului relaţiilor umane

ANS: B

70. Cum califică Hobbes dreptul de succesiune?
a. ca necesitate a echilibrului social
b. ca eternitate artificială, ce rezultă dintr-o convenţie umană
c. ca act de supunere la voinţa proprietarilor bunurilor

ANS: B

71. Care sunt tipurile de dominaţie la Hobbes?
a. dominaţia paternalistă şi dominaţia despotică
b. dominaţia firească şi dominaţia convenţională
c. dominaţia neîngrădit consimţită şi dominaţia cu ajutorul forţei

ANS: A

72. La Hobbes, cunoaşterea legii civile
a. aparţine oricărui om
b. nu aparţine decât conducătorilor Republicii

ANS: A

73. Ce crede T. Hobbes despre revelaţii?
a. că vor lucra în permanenţă în lume
b. că au încetat să lucreze în vremea lui
c. că lucrează încă, la vremea la care scrie el

ANS: B

74. La Rousseau distingem două tipuri de inegalitate:
a. naturală (fizică)
b. morală (politică)
c. accidentală
d. tiranică

a. A+B
b. B+C
c. C+D

ANS: A

75. Cum este caracterizată natura de către Rousseau?
a. ca stare de inocenţă
b. ca stare de permanent conflict
c. ca o situație trecătoare în devenirea umanităţii

ANS: A

76. Ce distinge în mod esenţial omul de animal, la Rousseau?
a. credinţa
b. libertatea
c. raţiunea
d. capacitatea întemeierii statului

ANS: B

77. Inegalitatea dintre oameni, la Rousseau, este mai mare în
a. societate, din cauza relaţiilor dintre oameni din ce în ce mai pervertite
b. starea naturală, în raport cu precarităţii mijloacelor de trai
c. Rousseau nu crede în inegalitatea dintre oameni

ANS: A

78. Inegalitatea naturală, la Rousseau, este mai mică decât cea socială
a. datorită absenţei relaţiilor dintre oameni
b. din pricina prezenţei mai accentuate a divinităţii
c. datorită spaimei de stihiile naturii

ANS: A

79. Proprietatea privată apare la Rousseau ca urmare
a. a unui act de violare a drepturilor celorlalţi semeni
b. a unui act de moştenire
c. a unei cuceriri cu mijloace războinice

a. A+B
b. A+C
c. B+C

ANS: B

80. Sclavia este, la Rousseau
a. o urmare a instituirii proprietăţii private
b. o stare naturală
c. o lege eternă de natură divină

ANS: A

81. Care este în opinia lui Rousseau prima societate?
a. statul feudal
b. satul
c. hoarda
d. familia

ANS: D

82. În viziunea lui Rousseau familia este o societate
a. divină
b. artificială
c. naturală

ANS: C

83. Ce anume stă la baza relaţiei dintre părinţi şi copii, în teoria lui Rousseau?
a. iubirea reciprocă
b. dependenţa
c. convenţia, mai târziu maturizarea copiilor

a. B
b. A+B
c. C
d. A+C
e. B+C

ANS: E

84. Ce natură are raţiunea la Rousseau, din punct de vedere al relaţiilor dintre oameni?
a. şi eliberatoare şi constrângătoare
b. constrângătoare
c. eliberatoare

ANS: C

85. Ce este contractul social, la Rousseau?
a. o construcţie politică utopică
b. o construcţie politică raţională
c. o formă de credinţă reciprocă între oameni

ANS: B

86. Condiţia libertăţii în cadrul contractului social este
a. ca omul să fie lăsat liber, ca în starea naturală
b. ca omul să fie forţat să fie liber
c. ca omul să nu se supună decât lui însuşi
d. ca omul să nu se supună decât lui Dumnezeu

ANS: B

87. Care este sursa legitimităţii, în viziunea lui Rousseau?
a. voinţa indivizilor liberi
b. voinţa divină
c. voinţa celor care conduc societatea

ANS: A

88. Ce este starea naturală la Rousseau?
a. stare în care relaţiile dintre oameni nu sunt convenţionale
b. stare în care oamenii nu pot rezista multă vreme

ANS: A

89. Cum concepe Rousseau civilizaţia?
a. ca pe o stare cvasiparadisică
b. ca pe o stare de degenerare a omului

ANS: B

90. Care este faptul esenţial care deosebeşte regimul politic american de alte regimuri, la Tocqueville?
a. democraţia
b. egalitatea de condiţii
c. libertatea

ANS: B

91. Care sunt cei doi factori care au produs civilizaţia anglo-americană?
a. libertatea şi proprietatea privată
b. spiritul religios şi spiritul de libertate
c. capitalismul şi drepturile omului

ANS: B

92. Care sunt cele două soiuri de centralizări de care aminteşte Tocqueville?
a. centralizare guvernamentală
b. centralizare administrativă
c. centralizare democratică
d. centralizare economică

a. A+B
b. A+D
c. B+C
d. C+D

ANS: A

93. Ce sunt efectele constructive neintenţionate ale regimului democratic?

a. rezultatul acţiunii democratice asupra relaţiilor interumane
b. urmări care se traduc în bunăstarea populaţiei ce trăieşte în democraţie
c. efecte care rezultă natural din funcţionarea instituţiilor democratice, fără voinţa actorilor sociali

ANS: C

94. Care sunt efectele opuse ale acţiunilor pozitive neintenţionate din cadrul democraţiei, la Tocqueville?
a. efectele negative ce apar în regimurile aristocratice, în ciuda voinţei pozitive a conducătorilor
b. efectele negative ce apar în urma exploatării omului de înspre om
c. efectele negative care apar ca urmare a anarhiei sociale

ANS: A

95. Ce este tirania majorităţii, la Tocqueville?

a. o siluetă de conducere în care majoritatea legiferează
b. forţa disproporţionat de mare pe care o are opinia majorităţii
c. o formă politică modernă, apărută pentru prima oară în SUA

ANS: B

96. Care este relaţia dintre democraţie şi libertatea politică la Tocqueville?

a. libertatea politică este cauza democraţiei
b. democraţia este cauza libertăţii politice
c. cele două sunt separate

ANS: C

97. Cum defineşte Tocqueville ideologul?

a. ideologul este un produs social malefic al ateismului şi anticlericalismului Revoluţiei Franceze
b. ideologul este o specie modernă de intelectual, ce cunoaşte teribil de bine diversele ideologii politice
c. ideologul este un gânditor utopic, tipic lumii moderne

ANS: A

98. În ce constă esenţa politicului în concepţia lui Carl Schmitt?

a. relaţia amic-inamic
b. conducerea pe care o exercită elita politică asupra masei
c. constrângerea maselor de către elita politică

ANS: A

99. Ce este războiul, în viziunea lui Carl Schmitt?

a. un fapt regretabil din punct de vedere moral
b. un fenomen de ostilitate
c. un fenomen care duce la purificarea rasei umane

ANS: B

100. Care este opinia lui Carl Schmitt faţă de teoriile pluraliste asupra statului?

a. pozitivă, în sensul că pluralismul determină progresul statuului
b. negativă, în sensul că pluralismul face ca bazele statului să se clatine
c. nici pozitivă, nici negativă

ANS: B

101. Ce crede Carl Schmitt despre capacitatea unui popor de a-şi desemna singur duşmanii?

a. că este sursa bunăstării poporului respectiv
b. că este semnul unui caracter belicos al respectivului popor
c. că este o măsură a libertăţii acelui popor

ANS: C

102. În opinia lui Carl Schmitt, lumea este

a. un universum politic
b. un pluriversum politic
c. un sistem de relaţii internaţionale bazate pe egalitatea dintre state

ANS: B

103. Cum vede Carl Schmitt doctrina liberală, din perspectiva teoriei şi practicii statale?

a. ca o doctrină labilă, care duce la diminuarea puterii statale
b. ca o doctrină modernă, capabilă să înnoiască statul
c. ca o doctrină indiferentă din punct de vedere al teoriei şi practicii statale

ANS: A

104. Care sunt cele patru caracteristici de bază ale partizanului, de care vorbeşte C. Schmitt?

a. caracter neregulat, angajament politic intensiv, mobilitatea extremă, caracter teluric
b. caracter nergulat şi naţional
c. caracter naţional, caracter drept, caracter de luptă de clasă

ANS: A

105. Statul liberal este, în opinia lui Carl Schmitt

a. un stat ce respectă drepturile omului
b. un stat puternic
c. un stat-arbitru

ANS: C

106. Fenomenul partizanului este un fenomen

a. antic
b. modern
c. depăşit

ANS: B

107. Războaiele populare sunt războaie

a. moderne
b. totale
c. nedrepte
d. drepte

ANS: A

108. Care sunt formele războaielor ce capătă importanţă în epoca partizanului?
a. războiul civil
b. războiul economic
c. războiul colonial
d. războiul informaţional

a. A+B
b. C+D
c. B+C
d. A+C

ANS: D

	Pagina de start a forumului FORUMUL STUDENTILOR UNIVERSITATII SPIRU HARET » Arhiva din 2011 (SOCIOLOGIE)	Ora este GMT + 3 ore
Pagina 1 din 1