lacri80_2007
Nou venit
Data inscrierii: 12/Feb/2008
Mesaje: 14
|
 Trimis: 26/05/2009 23:11 Titlul subiectului: Sem.2 - ROMANIA IN RELATIILE INTERNATIONALE |
 |
|
RISE_2_RRI _2
RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE Romania in relatiile
internationale
TRUE/FALSE
1.
La începutul celui de-al doilea război mondial, România si-a declarat nonbeligeranŃa.
2. Prin Pactul Petrol Armament din 27 mai 1940, statul român se obliga să livreze Germaniei produsele
petroliere ce-i reveneau ca redevenŃe de stat la preŃurile antebelice.
3. Cedările teritoriale din vara anului 1940 au fost impuse României de către U.R.S.S., Germania si Italia.
4. În Consiliul de Coroană din seara zilei de 27 iunie 1940, Nicolae Iorga s-a pronunŃat pentru
respingerea ultimatumului sovietic privind cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord.
5. În septembrie 1940, U.R.S.S. si-a impus, prin acŃiuni de forŃă, controlul asupra braŃului dunărean
Chilia.
6. La începutul lunii septembrie 1940, Iuliu Maniu i-a sugerat generalului Antonescu să refuze
aplicarea prevederilor Dictatului de la Viena si să decreteze mobilizarea generală a armatei.
7. În ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a înlăturat Miscarea Legionară de la putere, având sprijinul
cancelarului Adolf Hitler.
8. În aprilie 1941, în timpul invadării si ocupării Iugoslaviei de către Puterile Axei, generalul Ion
Antonescu a anunŃat guvernul Germaniei că România nu renunŃă la dreptul si datoria pe care le are de
a reîntregi Banatul.
9. La întîlnirea Antonescu-Hitler de la München din 12 iunie 1941 s-a convenit asupra participării
României la război împotriva URSS
10. Actul de adeziune a României la Pactul Anticomintern (noiembrie 1941) a fost semnat de Mihai
Antonescu.
11. România a declarat război Marii Britanii la 6 decembrie 1941.
12. Statele Unite ale Americii au declarat război României la 12 decembrie 1941
13. În 1943, Iuliu Maniu s-a declarat de acord în principiu cu un proiect al guvernului polonez în exil
privind crearea unei confederaŃii a statelor din Europa Centrală si de Sud-Est.
14. Războiul României împotriva U.R.S.S. pentru eliberarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord a
început pe baza unei ProclamaŃii către łară si a unui Ordin de zi către Armată, semnate de
generalului Ion Antonescu.
15. întâia misiune a aviaŃiei americane în spaŃiul românesc, din timpul celui de-al doilea război mondial,
a avut drept Ńintă rafinăriile de petrol din Ploiesti.
16. Reprezentantul guvernului U.R.S.S., care a cerut regelui Mihai schimbarea guvernului Rădescu, a
fost Andrei Vîsinski.
17. Negocierile de la Stockholm pentru trecerea României de partea NaŃiunilor Unite au fost purtate
din partea română de către prinŃul Barbu Stirbey.
18. Efortul economic si financiar al României în războiul alături de NaŃiunile Unite a fost evaluat la
peste 1 miliard de dolari S.U.A.
19. La Conferinta de pace de la Paris din anul 1946 României i s-a recunoscut statutul de
cobeligeranŃă.
20. ProclamaŃia regelui Mihai înspre łară din 23 august 1944 prevedea starea de război între România
si Germania.
21.
ConvenŃia de ArmistiŃiu din 12 septembrie 1944 prevedea repatrierea prizonierilor de război
români din U.R.S.S.
22. RelaŃiile diplomatice dintre România si U.R.S.S. au fost ridicate la rang de ambasadă la 24 august
1945.
23. Tratatul de pace dintre România si Puterile Aliate si Asociate din 1947 prevedea că bunurile rămase
de la victimele persecuŃiilor rasiale reveneau organizaŃiilor evreiesti din România.
24. Tratatul de pace dintre România si Puterile Aliate si Asociate din 1947 prevedea dreptul acestor
din urmă puteri de a denunŃa si a menŃine tratatele bilaterale încheiate cu statul român înainte de
război.
\
25. Tratatul de pace dintre România si Puterile Aliate si Asociate din 1947 prevedea că România
urma să încheie un tratat de pace cu Ungaria.
26. Prevederile Tratatului de pace dintre România si Puterile Aliate si Asociate din 1947 erau
corespunzătoare principiilor Cartei Atlanticului.
27. În timpul „Războiului de sase zile” (1967) România a menŃinut relaŃiile diplomatice cu Israelul.
28. România a stabilit relaŃii diplomatice cu R.F. Germania în 1967
29. La lucrările ConferinŃei pentru Securitate si Cooperare în Europa, din anii 1972-1975, s-a distins
diplomatul român Valentin Lipatti.
30. În 1988, România a renunŃat la clauza naŃiunii celei mai favorizate în relaŃiile comerciale cu
S.U.A.
31. . În aprilie 1989, România si-a plătit întreaga datorie externă.
32. Cu prilejul unei întrevederi între Mihail Gorbaciov si François Mitterrand, din septembrie 1989, s-ar
fi căzut de acord asupra înlăturării lui Nicolae Ceausescu de la tărie printr-o acŃiune militară.
33. Acordul comercial româno-american, parafat la Washington la 28 octombrie 1991, prevedea
acordarea reciprocă a clauzei naŃiunii celei mai favorizate.
34. În octombrie 1989, presedintele FranŃei, François Mitterrand, a sugerat menŃinerea hărŃii politice a
Europei de Est, inclusiv a frontierelor României.
35. ConstituŃia României, revizuită în 2003, prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene au
prioritate faŃă de dispoziŃiile contrare din legile interne.
36. Autorul lucrării „Ultimele zile ale Europei. O călătorie diplomatică întreprinsă în anul 1939” este
Grigore Gafencu.
37. ConvenŃia de ArmistiŃiu de la Moscova, din 12 septembrie 1944, dintre România si U.R.S.S., Marea
Britanie si S.U.A., prevedea anularea necondiŃionată a Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
38. În primăvara anului 1939, Marele Stat Major Român a ajuns la concluzia corespunzător căreia era
posibilă o agresiune a Ungariei cu sprijin german împotriva României.
39. Tratatul de prietenie si frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939 prevedea modificarea
articolului 3 al Protocolului adiŃional secret al Tratatului de neagresiune dintre Germania si U.R.S.S.,
din 23 august 1939, referitor la Basarabia.
40. România a acceptat ultimatumul sovietic din iunie 1940, adecvat opiniei primului ministru
Gheorghe Tătărescu, pentru a salva fiinŃa statului român.
41. Cazul/Incidentul diplomatic Tilea a contribuit la abandonarea politicii de conciliere a Marii Britanii
si a FranŃei faŃă de Germania.
42. IniŃiativa României privind crearea „Blocului Neutrilor” a urmărit menŃinerea Sud-Estului Europei
în afara celui de-al doilea război mondial.
43.
Germania a susŃinut iniŃiativa României din toamna anului 1939 privind crearea „Blocului
Neutrilor”.
44. Germania si Italia au acordat României, odată cu „Arbitrajul” de la Viena din 30 august 1940, garanŃii
de inviolabilitate si integritate statală.
45. Programul CoaliŃiei NaŃional Democratice privind trecerea României de fracțiune NaŃiunilor Unite a
fost comunicat guvernului sovietic prin intermediul lui Edvard Beneš.
46. ConvenŃia de ArmistiŃiu din 12 septembrie 1944 prevedea că trupele aliate vor părăsi teritoriul
României în momentul încetării operaŃiunilor militare împotriva Germaniei.
47. Sesiunea Consiliului Ministrilor de Externe al Marilor Puteri de la Londra, din 1945, a aprobat
propunerile sovietice privind Tratatul de pace cu România
48. ReprezentanŃii politici ai S.U.A. si Marii Britanii la Bucuresti au încurajat partidele politice de
opoziŃie să acŃioneze, în vara anului 1945, pentru înlăturarea guvernului Petru Groza.
49. La ConferinŃa de pace de la Paris din 1946 reprezentanŃii exilului românesc au cerut garantarea
internaŃională a libertăŃii navigaŃiei pe Dunăre.
50. Tratatul româno-sovietic din 1948 a fost semnat din componentă României de Ana Pauker.
51. „Raportul secret” prezentat de Nikita Hrusciov la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., care condamna
crimele epocii staliniste, a fost considerat de Gheorghe Gheorghiu-Dej ca fiind o greseală politică.
52. România devine membru al Food and Agriculture Organization (F.A.O.) la 9 noiembrie 1961.
53. La Târgul InternaŃioanal de la München din 1960 pavilionului României i s-a conferit medalia de aur.
54. Protocolul de aderare a României la Pactul Tripartit a fost semnat de Mihai Antonescu.
55. În decembrie 1989, secretarul de Stat al S.U.A., James Baker, s-a pronunŃat împotriva unei intervenŃii
militare sovietice în România.
MULTIPLE CHOICE
1.
1. Care este data intrării în vigoare a Tratatului de Asociere a României la Uniunea
Europeană?
a. 1 februarie 1995; c. 13 aprilie 2005;
b. 1 mai 2004; d. 1 ianuarie 2007.
2.
2. În ce an a fost admisă România în O.N.U.?
a. 1945;
c. 1955;
b. 1947;
d. 1958.
3.
3. Instrumentele de ratificare a Tratatului de pace dintre România si Puterile Aliate si
Asociate din 1947 au fost depuse la:
a. Paris;
c. Londra;
b. Moscova;
d. New York.
4.
4. Primul stat european occidental care a încheiat tratat de prietenie si colaborare cu
România după 1989 a fost:
a. Italia;
c. Spania,
b. FranŃa;
d. Marea Britanie.
5.
5. România a obŃinut statul de penis al N.A.T.O. în anul:
a. 2000;
c. 2004;
b. 2002;
d. 2006.
6.
6. ConferinŃa internaŃională din 1948 privind regimul navigaŃiei pe Dunăre a avut loc
la:
a. Bucuresti;
c. Budapesta;
b. Belgrad;
d. Viena.
7.
7. Presedintele FranŃei Charles de Gaulle a vizitat România în anul:
a. 1967;
c. 1969;
b. 1968;
d. 1970.
8.
8. Trupele sovietice prezente în România din 1944 au fost retrase pe baza propunerii
făcute de:
a. Nichita Hrusciov;
c. Gheorghe Gheorghiu-Dej;
b. Leonid Brejnev;
d. Nicolae Ceausescu.
9.
9. Cum s-a intitulat rezoluŃia iniŃiată de România laolaltă cu alte state si adoptată de
Adunarea Generală a O.N.U. la 26 noiembrie 1957?
a. Bazele cooperării economice
internaŃionale;
c. ConsecinŃele economice si
sociale ale cursei înarmărilor si
efectele sale profund dăunătoare
asupra păcii si securităŃii în lume;
b. PosibilităŃile de cooperare în
materie de dezvoltare a industriei
petrolifere în Ńările în curs de
dezvoltare;
d. AcŃiuni pe plan regional în
vederea îmbunătăŃirii relaŃiilor de bună
vecinătate între statele europene
aparŃinând unor sisteme social-politice
diferite.
10.
10. Documentul-cadru privind participarea României la Parteneriatul pentru Pace din
26 ianuarie 1994 a fost semnat la:
a. Bruxelles; c. Madrid;
b. Bucuresti;
d. Praga.
11.
11. România a fost admisă cu drepturi depline în Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei la data de:
a. 1 februarie 1993
c. 28 septembrie 1993;
b. 6 aprilie 1993;
d. 1 februarie 1995.
12.
12. România a aderat la Pactul Tripartit la data de:
a. 6 septembrie 1940;
c. 22 iunie 1941;
b. 23 noiembrie 1940;
d. 25 noiembrie 1941.
13.
13. Protocolul de aderare al României la Pactul Tripartit a fost semnat în numele
statului român de:
a. Ion Antonescu;
c. Mihail Sturdza.
b. Mihai Antonescu;
14.
14. În timpul "Grevei regale" din 1945, reprezentantul politic al S.U.A. la Bucuresti
era:
a. Burton Berry;
c. James Byrnes;
b. Averell Harriman;
d. Reuben H. Markham.
15.
15. Tratatul economic româno-german din 23 martie 1939 a fost semnat la:
a. Berlin;
c. Sinaia.
b. Bucuresti;
16.
16. Protocolul adiŃional secret al Tratatului dintre Germania si U.R.S.S. din 23 august
1939 preciza la punctul 3, referitor la sud-estul Europei, interesul părŃii sovietice pentru:
a. Basarabia;
c. Regiunea HerŃa.
b. Bucovina;
17.
17. România a decis să abandoneze politica de neutralitate si să colaboreze cu
Germania în toate domeniile la data de:
a. 28 mai 1940;
c. 23 noiembrie 1940;
b. 30 august 1940;
d. 22 iunie 1941.
18.
18. „Actul de Arbitraj de la Viena” din 30 august 1940 a fost semnat din partea
României de:
a. Ion Gigurtu;
c. Constantin Argetoianu.
b. Mihail Manoilescu;
19.
19. Negocierile româno-ungare din august 1940 cerute de Germania au avut loc la:
a. Turnu-Severin;
c. Bucuresti;
b. Budapesta;
d. Berlin.
20.
20. Negocierile româno-bulgare din vara anului 1940 privind cedarea părŃii de sud a
Dobrogei au avut loc la:
a. Sofia;
c. Craiova;
b. Bucuresti;
d. Turnu-Severin.
21.
21. Mai târziu ultimatumul său din iunie 1940, U.R.S.S. a adoptat faŃă de România o
politică:
a. de bună vecinătate; c. de neutralitate.
b. agresivă;
22.
22. Prima solicitare de a trimite o Misiune Militară Germană în România i-a fost
adresată cancelarului Adolf Hitler de:
a. Ion Antonescu;
c. Carol al II-lea
b. Gheorghe Brătianu;
23.
23. Misiunea Militară Germană trimisă în România în toamna anului 1940 era
comandată de:
a. generalul Wilhelm Speidel;
c. feldmaresalul Wilhem Keitel;
b. generalul Erich Hansen;
d. generalul Wilhelm Speidel.
24.
24. Mesajul guvernului S.U.A. adresat maresalului Ion Antonescu, la 22 martie 1944,
ca răspuns la cererile formulate de prinŃul Barbu Stirbey în cadrul negocierilor de la Cairo, era
semnat de:
a. Henry Maitland Wilson;
c. Franklin Mott-Gunther;
b. Dwight Eisenhower;
d. Cordell Hull.
25.
25. Negocierile de la Stockholm din primăvara anului 1944 referitoare la ArmistiŃiul
propus de U.R.S.S. au fost purtate din bucată guvernului României de.
a. Frederik Nanu;
c. Alexandru Cretzianu.
b. Gheorghe I.Duca;
26.
26. CondiŃiile de armistiŃiu din 12 aprilie 1944 au fost propuse guvernului României
de guvernul:
a. Marii Britanii;
c. U.R.S.S.
b. S.U.A.;
27.
27. Cine a propus, în august 1941, crearea unei „Axe latine”?
a. Benito Mussolini;
c. Renato Bova Scoppa.
b. Mihai Antonescu;
d. Galeazzo Ciano.
28.
28. Primele bombardamente ale aviaŃiei anglo-americane asupra României au fost
executate la data de:
a. 12 iunie 1942;
c. 4 aprilie 1944.
b. 1 august 1943;
29.
29. La ConferinŃa de pace de la Paris din 1946 au prezentat revendicări teritoriale faŃă
de România delegaŃiile:
a. Ungariei;
c. Bulgariei;
b. Iugoslaviei;
d. Ucrainei.
30.
30. Lucrările Consiliului Ministrilor de Externe ai Marilor Puteri care au definitivat
Tratatul de pace cu România au avut loc la:
a. Paris;
c. Londra;
b. New York;
d. Moscova.
31.
31. Presedintele delegaŃiilor Aliate care au stabilit forma finală a ConvenŃiei de
ArmistiŃiu cu România din 12 septembrie 1944 a fost:
a. V.M. Molotov;
c. A. Clark Kerr;
b. A. Harriman;
d. A.I. Vâsinski.
32.
32. Trupele sovietice au fost retrase din România în anul:
a. 1947;
c. 1964.
b. 1958;
33.
33. În societăŃile mixte înfiinŃate în România cândva de 1989, partenerii occidentali
puteau deŃine acŃiuni în următoarele procente:
a. până la 49%;
c. peste 50%.
b. 50%;
34.
34. Decizia lui Nicolae Ceusescu din decembrie 1979 privind lichidarea întregii datorii
externe a României a avut drept consecinŃă:
a. ameliorarea situaŃiei
economice;
c. înrăutăŃirea nivelului de trai;
b. extinderea relaŃiilor economice
externe;
d. modernizarea economiei
naŃionale.
35.
35. Ministrul plenipotenŃiar al Germaniei la Bucuresti, la 23 august 1944 era:
a. Wilhem Fabricius;
c. Manfred von Killinger.
b. Gerhard Stelzer;
36.
36. ProclamaŃia regelui Mihai către łară din 23 august 1944 prevedea:
a. acceptarea ArmistiŃiului oferit
de U.R.S.S., Marea Britanie si S.U.A.
c. starea de război între România
si Ungaria.
b. dispoziția de război între România
si Germania;
37.
37. FuncŃia de ministru de externe în guvernul României, constituit la 23 august 1944,
a fost preluată de:
a. Constantin Visoianu;
c. Alexandru Cretzianu;
b. Grigore Niculescu-Buzesti;
d. Gheorghe Tătărescu.
38.
38. U.R.S.S. a restabilit relaŃiile diplomatice cu România la data de:
a. 23 august 1944;
c. 21 august 1945.
b. 6 august 1945;
39.
39. Comisia politică si teritorială pentru România din cadrul ConferinŃei de pace de la
Paris din 1946 a fost prezidată de:
a. Dimitri Manuilski (Ucraina);
c. Iosef Korbel (Cehoslovacia);
b. Edward Kardelj (Iugoslavia);
d. Gladwin Jebb (Marea Britanie).
40.
40. Despăgubirile de război ale României faŃă de U.R.S.S., stabilite prin Tratatul de
pace din 1947, au fost plătite în:
a. ruble;
c. lei;
b. dolari;
d. produse petroliere si alte
mărfuri.
41.
41. Cine a propus, în octombrie 1944, includerea României si a altor state din Europa
de Sud-Est în sfera de influenŃă sovietică?
a. I.V. Stalin;
c. W. Churchill.
b. F.D. Roosevelt;
42.
42. Strategia naŃională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană a fost
adoptată în anul:
a. 1995;
c. 2000.
b. 1997;
43.
43. „Acordul de procentaj” Churchill-Stalin din octombrie 1944 a fost convenit la:
a. Yalta;
c. Moscova;
b. Teheran;
d. Londra.
44.
44. DelegaŃia României, care a semnat ConvenŃia de ArmistiŃiu cu NaŃiunile Unite din
12 septembrie 1944 a fost condusă de:
a. Grigore Niculescu-Buzesti;
c. Barbu Stirbey.
b. LucreŃiu Pătrăscanu;
45.
45. Tratatul de pace din 1947 prevedea că România era:
a. stat fost inamic;
c. stat asociat;
b. stat aliat;
d. stat cobeligerant.
46.
46. Tratatul de pace din 1947 dintre România si Puterile Aliate si Asociate prevedea:
a. restabilirea frontierei apusene a
României;
c. dreptul României la
despăgubiri de război.
b. retragerea necondiŃionată a
trupelor sovietice de pe teritoriul
României;
47.
47. DelegaŃia României la ConferinŃa de pace de la Paris din 1946 a fost condusă de:
a. Gheorghe Tătărescu;
c. Petru Groza;
b. LucreŃiu Pătrăscanu;
d. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
48.
48. Presedintele S.U.A. Richard Nixon a vizitat România în anul:
a. 1967;
c. 1969.
b. 1968;
49.
49. Tratatul româno-bulgar din 1940 privind Cadrilaterul dobrogean a fost ratificat de:
a. regele Carol al II-lea;
c. regele Mihai.
b. generalul Ion Antonescu;
50.
50. Tratatul de pace dintre România si Puterile Aliate si Asociate a intrat în vigoare la
data de:
a. 10 februarie 1947;
c. 15 septembrie 1947.
b. 23 august 1947;
51.
51. România a realizat membru al OrganizaŃiei Tratatului de la Varsovia la data de:
a. 14 mai 1955;
c. 5 iunie 1955.
b. 30 mai 1955;
52.
52. La Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului
de la Varsovia din mai 1958, s-a propus:
a. încheierea unui pact de
neagresiune cu N.A.T.O.;
c. realizarea unui parteneriat cu
N.A.T.O.
b. desfiinŃarea blocurilor militare;
53.
53. În ce an a fost nominalizată România pentru a fi admisă în N.A.T.O.?
a. 2000;
c. 2002.
b. 2001;
54.
54. La ce dată s-a retras România din Societatea NaŃiunilor?
a. 1 septembrie 1939;
c. 22 iunie 1941.
b. 11 iulie 1940;
55.
55. La ce dată s-a încheiat eliberarea Transilvaniei de Nord de sub dominaŃia germanoungară?
a. 12 septembrie 1944;
c. 25 octombrie 1944.
b. 9 octombrie 1944;
56.
56. La ce dată a renunŃat România, în mod oficial, la garanŃiile anglo-franceze din 13
aprilie 1939?
a. 1 iulie 1940;
c. 6 septembrie 1940.
b. 30 august 1940;
57.
57. Cine era ministru Italiei la Bucuresti în toamna anului 1940?
a. Pellegrino Ghigi;
c. Raffaele Guariglia.
b. Renato Bova Scoppa;
58.
58. Cine a propus partidelor politice din România, la 1 mai 1944, realizarea
următoarelor obiective de politică externă: pace imediată cu NaŃiunile Unite; negocieri directe
cu U.R.S.S.; desfăsurarea negocierilor sub coordonarea unui Comitet NaŃional fomat din fostii
presedinŃi ai partidelor politice si din care să facă parte si delegatul P.C.d.R.?
a. Gheorghe Tătărescu;
c. Constantin-Titel Petrescu;
b. Iuliu Maniu; d. LucreŃiu Pătrăscanu.
59.
59. Cazul/Incidentul diplomatic Tilea din martie 1939 se referea la
A. iminenŃa unei agresiuni germane împotriva României;
B. relaŃiile economice româno-germane;
C. încheierea unui pact de asistenŃă mutuală între România si U.R.S.S.
:
a. A+B c. B+C
b. A+C d. A+B+C
60.
60. În martie 1939, guvernul României a refuzat propunerea de ocupare a Ruteniei
subcarpatice făcută de:
A. ministrul de externe polonez Iósef Beck;
B. seful guvernului Ruteniei subcarpatice, monseniorul Augustin Volosin;
C. ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
61.
61. Aderarea României la Pactul Tripartit a marcat:
A. realizarea unei alianŃe politico-militare româno-germane;
B. confirmarea orientării externe a României spre Puterile Axei;
C. un act de ostilitate faŃă de U.R.S.S.;
D. posibilitatea extinderii relaŃiilor de colaborare între România si Germania.
a. A+B
d. B+D
b. A+C
e. C+D
c. A+D
62.
62. Departamentul de Stat al S.U.A. a comunicat guvernului Antonescu, la 18 mai
1942:
A. dorinŃa S.U.A. de a restabili, la sfârsitul războiului, „o Românie viabilă si
puternică”;
B. cerinŃa S.U.A. ca România să ducă o politică de conservare a forŃelor sale armate;
C. asigurarea S.U.A. că „în chestiunea Transilvaniei se va găsi o soluŃie dreaptă”.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
63.
63. ConferinŃa ministrilor de externe ai U.R.S.S., Marii Britanii si S.U.A. de la
Moscova, din decembrie 1945, a adoptat următoarele recomandări referitoare la România:
A. organizarea alegerilor parlamentare;
B. demiterea guvernului Petru Groza;
C. aderarea la Planul Marschall;
D. restabilirea relaŃiilor diplomatice cu Marea Britanie si S.U.A.
a. A+B
c. A+D
b. A+C
d. B+D
64.
64. La ConferinŃa de pace de la Paris din 1946 au votat pentru cobeligeranŃa
României:
A. FranŃa,
B. U.R.S.S.;
C. Ucraina;
D. Marea Britanie.
a. A+B
c. A+D
b. A+C
d. B+C
65.
65. DelegaŃia Australiei la ConferinŃa de pace de la Paris din 1946 a propus ca
Tratatul de pace cu România:
A. să nu stabilească suma reparaŃiilor datorate U.R.S.S.;
B. să se constituie o comisie internaŃională având împuternicirea de a stabili plata
reparaŃiilor;
C. despăgubirile să fie plătite în mărfuri.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
66.
66. Memoriul înaintat de Grigore Gafencu, la 7 octombrie 1946, ConferinŃei de pace
de la Paris cuprindea următoarele observaŃii referitoare la frontierele României:
A. exprima satisfacŃia faŃă de hotărârea privind restabilirea frontierei apusene a
României;
B. sublinia gravitatea amputării teritoriului României privind cedarea Basarabiei, a
Bucovinei de Nord si a Ńinutului HerŃei;
C. preciza că trecerea Dobrogei de Sud la Bulgaria în 1940 fusese negociată sub
presiunea Puterilor Axei.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
67.
67. DeclaraŃia P.M.R. din aprilie 1964 prevedea:
A. retragerea României din C.A.E.R.;
B. extinderea colaborării României cu statele occidentale;
C. încheierea unui pact de neagresiune între OrganizaŃia Tratatului de la Varsovia si
AlianŃa Nord-Atlantică;
D. desfiinŃarea oricăror blocuri militare
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
68.
68. Strategia de securitate – o Europă mai sigură într-o lume mai bună, adoptată de
Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2003 prevedea referitor la România:
A. ireversibilitatea procesului de creștere a U.E.;
B. finalizarea negocierilor de aderare la U.E. în 2004,
C. semnarea Tratatului de Aderare la U.E. în 2005;
D. aderarea efectivă la U.E. în 2006.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
69.
69. SocietăŃile mixte româno-sovietice (sovromurile) au asigurat:
A. interesele economiei sovietice;
B. relaŃii economice reciproc avantajoase;
C. spolierea economiei românesti;
D. suveranitatea statului român.
a. A+B
d. B+C
b. A+C
e. B+D
c. A+D
70.
70. Comunicatul Consiliului Frontului Salvării NaŃionale din 22 decembrie 1989
prevedea:
A. iesirea României din OrganizaŃia Tratatului de la Varsovia;
B. integrarea României în procesul de construire a unei Europe unite;
C. aderarea României la N.A.T.O.;
D. promovarea bunei vecinătăŃi, a prieteniei si păcii în lume.
a. A+B
d. B+C
b. A+C
e. B+D
c. A+D
71.
71. Tratatul de aderare al României la U.E. prevedea clauze generale de salvgardare
referitoare la următoarele domenii:
A. PiaŃa Comună;
B. PiaŃa Internă;
C. JustiŃie si Afaceri Interne;
D. ProtecŃia mediului.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
72.
72. Tratatul economic româno-german, din 23 martie 1939, prevedea:
A. echilibrarea schimburilor economice reciproce;
B. garantarea frontierelor României;
C. colaborarea economică pe termen lung.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
73.
73. În ajunul celui de-al doilea război mondial s-au pronunŃat pentru încheierea unui
tratat de alianŃă cu Germania:
A. Octavian Goga;
B. Gheorghe Brătianu;
C. Constantin Argetoianu
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
74.
74. Principalele obiective românesti de politică externă pe urmă încheierea Pactului
Ribbentrop-Molotov erau:
A. alianŃa cu U.R.S.S.;
B. apărararea integrităŃii teritoriale,
C. consolidarea colaborării cu statele ÎnŃelegerii Balcanice.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
75.
75. Programul CoaliŃiei NaŃional Democratice, formată la 26 mai 1944, prevedea:
A. iesirea României din război si încheierea armistiŃiului si a păcii cu NaŃiunile Unite;
B. eliberarea teritoriului naŃional de sub jugul trupelor de ocupaŃie si reîncorporarea
Transilvaniei la România;
C. restabilirea raporturilor tradiŃionale ale României cu Puterile occidentale si
încheierea unei alianŃe cu U.R.S.S.;
D. reasezarea instituŃiilor democratice la temelia vieŃii politice a statului român.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
76.
76. Blocul NaŃional Democratic, compus din P.N.ł., P.N.L., P.C.d.R. si P.S.D., la 20
iunie 1944, si-a asumat următoarele obiective programatice:
A. încheierea imediată a ArmistiŃiului, pe baza ofertei făcută de U.R.S.S., Marea
Britanie si S.U.A.;
B. iesirea României din Axă si alăturarea ei NaŃiunilor Unite;
C. restabilirea independenŃei si suveranităŃii naŃionale;
D. înlăturarea regimului de dictatură si instaurarea unui regim constituŃional
democratic.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
77.
77. Proiectul ConvenŃiei de ArmistiŃiu dintre România si U.R.S.S., Marea Britanie si
S.U.A. din 12 septembrie 1944 a fost redactat în limbile:
A. rusă;
B. română;
C. franceză;
D. engleză.
a. A+B
d. B+C
b. A+C
e. C+D
c. A+D
78.
78. Limbile oficiale ale ConferinŃei de pace de la Paris din 1946 au fost:
A. franceza;
B. engleza;
C. rusa.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
79.
79. Clauzele militare ale Tratatului de pace dintre România si Puterile Aliate si
Asociate din 1947 erau:
A. restrictive;
B. în concordanŃă cu efortul militar si economic al României în războiul alături de
NaŃiunile Unite;
C. favorabile intereselor strategice ale U.R.S.S.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
80.
80. În decembrie 1989 s-au declarat favorabile unei intervenŃii militare sovietice în
România:
A. S.U.A.;
B. FranŃa;
C. Marea Britanie;
D. Olanda.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
81.
81. Pe baza Tratatului de aderare a României la U.E., în perioada 2007-2009,
României îi revin:
A. 35 de locuri în Parlamentul European;
B. 14 voturi în Consiliul Uniunii Europene;
C. un judecător la Curtea de JustiŃie a Uniunii Europene si unul la tribunalul de Primă
InstanŃă;
D. 15 membri în Comitetul Economic si Social si 15 membri în Comitetul Regiunilor.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+C+D
d. A+B+C+D
82.
82. Principiile juridice pe care le presupune integrarea României în U.E. sunt:
A. abandonarea competenŃei suverane de a legifera în domeniile ce devin de
competenŃă comunitară;
B. renunŃarea în privinŃa izvoarelor dreptului comunitar la procedeul receptării prin
lege a normelor internaŃionale în dreptul intern;
C. modificarea structurii dreptului intern prin integrarea componentei comunitare,
superioare tuturor normelor de drept intern, inclusiv a normelor constituŃionale.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
83.
83. Acordul economic româno-german din 23 martie 1939 a fost semnat din partea
României de:
A. Grigore Gafencu;
B. Ion Bujoiu;
C. Armand Călinescu.
a. A+B
c. A+B+C
b. A+C
84.
84. Neutralitatea asumată de România, la 6 septembrie 1939, era:
A. unilaterală;
B. absolută;
C. condiŃionată.
a. A+B
c. A+B+C
b. A+C
85.
85. Din guvernul României, constituit la 4 iulie 1940, au creat parte următoarele
personalităŃi agreate de Germania:
A. Ion Gigurtu;
B. Mihail Manoilescu;
C. Nichifor Crainic;
D. Horia Sima.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
86.
86. La 20 iulie 1940, cancelarul Adolf Hitler i-a declarat ministrului României la
Berlin, Alexandru Romalo, că:
A. România nu poate conta pe nici un sprijin al Germaniei, până când nu se înŃelege cu
Bulgaria si Ungaria;
B. Germania are interese economice, politice si teritoriale în România;
C. Germania tratează România ca fiind „un stat organizat si suveran”;
D. România poate conta pe un sprijin german, care va fi mai eficace decât cel francoenglez.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+C+D
d. A+B+C+D
87.
87. Cu prilejul vizitei sale la Berlin, din noiembrie 1940, Ion Antonescu a convenit cu
Adolf Hitler asupra următoarelor:
A. să se elaboreze un plan decenal de colaborare economică româno-germană;
B. să fie modernizată armata română cu sprijin german;
C. să se realizeze un acord privind trecerea trupelor germane prin România în
Peninsula Balcanică;
D. participarea armatei române la un eventual război împotriva U.R.S.S.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
88.
88. La întâlnirea dintre regele Carol al II-lea si presedintele Ismet Inönü, din 11 august
1939, s-a convenit ca:
A. în cazul unei agresiuni, România si Turcia se vor apăra si vor cere asistenŃă Marii
Britanii si FranŃei;
B. cele două state vor acŃiona concertat pentru întărirea ÎnŃelegerii Balcanice;
C. Turcia să medieze un aranjament între România si U.R.S.S. privind graniŃa dintre
cele două state.
a. A+B
c. A+B+C
b. A+C
89.
89. DiplomaŃia germană a explicat oficialităŃilor sovietice că trupele germane trimise
în România, în octombrie 1940, aveau drept scop:
A. să instruiască, la cererea guvernului de la Bucuresti, armata română;
B. să apere regiuni din România expuse unor reacŃiuni britanice;
C. să pregătească realizarea, la nevoie, a garanŃiilor date de Puterile Axei, în august
1940;
D. să dovedească interesul vital pe care România îl reprezintă pentru Germania.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
90.
90. Departamentul de Stat al S.U.A. a transmis, la 18 noiembrie 1943, reprezentanŃelor
diplomatice ale S.U.A. în Spania, Portugalia, Marea Britanie, Suedia, ElveŃia si Turcia,
următoarele precizări privind tentativele de iesire a României din război:
A. capitularea imediată a României ar fi în interesul cauzei aliate;
B. aliaŃii nu sunt interesaŃi în nicio propunere de capitulare, alta decât necondiŃionată;
C. orice propunere de capitulare necondiŃionată trebuie să fie prezentată Marii Britanii,
Rusiei Sovietice si Statelor Unite de către un reprezentant autorizat la guvernului român.
a. A+B
c. B+C
b. A+C
d. A+B+C
91.
91. În răspunsul guvernului român la propunerile sovietice de armistiŃiu, din 12 aprilie
1944, se solicita:
A. să se acorde trupelor germane 15 zile pentru a părăsi România;
B. administraŃia civilă în teritoriul ocupat de trupele aliate să rămână românească;
C. să nu pătrundă trupe străine în zona în care se va afla guvernul român;
D. negocierea despăgubirilor de război.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D d. A+B+C+D
92.
92. La negocierile de la Moscova privind ConvenŃia de armistiŃiu, delegaŃia României
a propus, în scopul cooperării militare cu AliaŃii:
A. Puterile Aliate să contribuie la dotarea armatei române cu armament, echipament
etc.;
B. forŃele române, inclusiv marina militară, puse sub conducerea generală a Înaltului
Comandament Sovietic, să fie comandate direct de români;
C. marile unităŃi române să aibă, ori de câte ori este posibil, un sector propriu de
acŃiune;
D. restituirea prizonierilor români si, în special, a unităŃilor, formaŃiunilor si navelor
care au fost dezarmate de sovietici ulterior 24 august 1944.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+C+D
d. A+B+C+D
93.
93. În Programul de guvernare al Frontului NaŃional Democrat, din ianuarie 1945, au
fost incluse, la „sfatul” lui Stalin, următoarele prevederi:
A. să se acorde o atenŃie prioritară reformei agrare;
B. să se renunŃe la „problema naŃionalizărilor”;
C. să se afirme că guvernul F.N.D. va asigura revenirea la statul român a părŃii de
nord-vest a Transilvaniei;
D. să fie confiscate domeniile Coroanei.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+B+D
d. A+B+C+D
94.
94. Platforma Partidului Muncitoresc Român, publicată la 13 decembrie 1947,
cuprindea următoarele obiective de politică externă:
A. expansiunea necondiŃionată de relaŃii bune cu toate statele;
B. relaŃii de strânsă amiciŃie si colaborare cu U.R.S.S.;
C. relaŃii de prietenie, colaborare si ajutor reciproc cu statele democratice din
vecinătatea României;
D. dezvoltarea colaborării economice cu statele Europei Occidentale.
a. A+B
c. A+B+C
b. B+C
d. A+C+D
95.
95. Tratatul româno-sovietic din 4 februarie 1948 prevedea următoarele obligaŃii ale
părŃilor:
A. participarea la acŃiuni internaŃionale având drept Ńel pacea si securitatea popoarelor;
B. ajutor militar si de altă natură în cazul în care una dintre ele ar fi antrenată într-un
conflict armat cu Germania;
C. consultare cu privire la toate chestiunile internaŃionale;
D. respectarea principiilor respectului reciproc, independenŃei si suveranităŃii
naŃionale, neamestecul în treburile interne ale altor state.
a. A+B+C
c. B+C+D
b. A+C+D
d. A+B+C+D
|
|
