badica cristi
Nou venit
Data inscrierii: 17/Ian/2008
Mesaje: 23
Localitate: slatina
|
 Trimis: 05/01/2009 20:07 Titlul subiectului: Sem. I - MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII-2009 |
 |
|
iata subiectele si raspunsurile la
MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII:
Managementul aprovizionarii si desfacerii, intrebarile si raspunsurile:
Man apr si serv
1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.
c. achizitionare, asigurare, alimentare;
2. Desfacerea asigura: Identificati in formularile de mai sus punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.
e. constituirea substantei materiale repartizate largirii pietei si acoperirii
nevoilor cumparatorilor.
3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o succesiune de elemente de ansamblu. Precizati care dintre formulari le contine.
b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, control-analiza-evaluare;
4. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta: Identificati in textele de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.
c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;
5.Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos care sunt acestea.
a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor;
6.Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura: Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element
atribuit importantei activitatii de desfacere.
d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
7. Aprovizionarea ca proces complex cu repercusiuni asupra costurilor totale ale produselor si serviciilor oferite de catre firme are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:
e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.
8.Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini si atributii dupa cum urmeaza: Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere.
b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;
9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factori ce influenteaza procesul de aprovizionare.
e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori.
10. Depozitele de desfacere, constituite in cadrul firmelor, au rolul de a efectua, in conditiile stabilite, livrarea produselor finite catre consumatori, baze de aprovizionare etc. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:
e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.
11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la „piata de aprovizionare se particularizeaza prin”:
d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
12. Transferul fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel ce le consuma trebuie sa se realizeze operativ, in timpul cel mai scurt. Acest transfer depinde de o înșiruire de factori. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic.
a. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa;
13. Trasaturile produselor pe piata se manifesta in mod diferit de la o etapa la alta, in raport cu mutatiile ce au loc in structura consumului, in cea a productiei materiale, in structura potentialului resurselor materiale si energetice pe care le ofera sursele de furnizare, in fluctuatiile de pret care au loc pe piata, in strategiile ce le adopta detinatorii de resurse, furnizorii acestora, fata de evolutia cererilor. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata.
b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in variate clipe de elaborare, sa se obtina variante deosebite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare;
14. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri:
b. prospectarea pietei necesare desfacerii;
15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre metodele enumerate mai jos sunt adevarate:
b. metoda pasiva si metoda activa;
16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:
b. transportul produselor finite la destinatari;
17. Precizati raspunsul perfect ce se refera la: „managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar debitul si controlul resurselor substanțe din momentul”
a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile;
18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:
d. structura produselor aflate in stocul de desfacere;
19. Derularea normala a procesului de aprovizionare necesita organizarea, in cadrul structurii manageriale a firmei, a unor compartimente de specialitate constituite sub forma de directii, departamente, servicii, birouri, in raport cu volumul si profilul de activitate, forma de organizare si marime. Fiecare compartiment al sistemului trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea
interna.
e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.
20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc: Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.
c. departarea fata de sectiile de productie;
21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine factorii ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii.
d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza;
22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de articole finite al firmei producatoare:
a. primirea de la sectiile de fabricatie;
23. Organizarea compartimentului de aprovizionare se diferentiaza prin modul cum se repartizeaza si se prevede realizarea sarcinilor stabilite. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii.
d. sistemul cantitatilor limita;
24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:
b. imbunatatirea afluxului de circulatie a materialelor;
25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:
e. canale de furnizori.
26. Analiza utilizării suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele elemente de fond. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.
c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;
27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos:
a. crearea si expansiunea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;
28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt: Identificati in textele de mai sus elementul nespecific necesar elaborarii balantei capacitatilor de depozitare.
d. gradul de incarcare al depozitului;
29. In procesul complex de aprovizionare materiala se instituie o serie de relatii intre participantii la activitatea economica. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii.
e. relatii de intrajutorare.
30. Balanta capacitatilor de depozitare este alcatuita din patru cadrane ce contin patru seturi de informatii diferite. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare.
b. modificari confecționate la inceputul anului pentru obținerea unor capacitati de depozitare mai mari;
31. In procesul complex de aprovizionare materiala relatiile pe plan intern se organizeaza intre compartimentele de aprovizionare materiala si celelalte compartimente sau subunitati din cadrul structurii organizatorice a unitatilor de productie. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:
a. institutii de conjunctura mondiala;
32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.
b. ceramice;
33. Relatiile pe plan extern pe linia aprovizionarii sunt relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii. Precizati care este compartimentul nespecific acestor relatii si prezentat in textele de mai jos:
c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare) caruia ii pune la dispozitie informatii privind materiale, componente, echipamente tehnice noi, aparute pe piata in amonte, care pot fi avute in vedere pentru modernizarea produselor;
34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului.
a. protectia interioara;
35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:
b. furnizorii de materiale;
36. Tipizarea ambalajelor constituie un mijloc de rationalizare si urmareste o serie de obiective. Identificati obiectivul care nu este urmarit prin tipizare in formularile de mai jos.
b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;
37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din bucată specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum: Precizati care dintre astea nu se constituie in complicații ce le includ stocurile.
b. modernizare;
38. In afluirea ambalajelor se impun unele tehnici specifice. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.
b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;
39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum:
Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.
d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor;
40. Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce nu se refera la acestea.
a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;
41. Fara stocuri nu se poate obtine întrebuințarea judicioasa a capacitatilor de productie, nu se pot satisface cererile clientilor in concordanta cu pretentiile pe care le emit, nu se pot desfasura o serie de operatii din sistemele de aprovizionare cu cheltuieli rezonabile. Identificati in textele de mai jos care este rolul stocurilor.
c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii firmelor;
42. Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce nu se refera la acestea.
c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;
43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati care sunt acestea in textul de mai jos:
b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;
44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice.Verificarile cu probe se aplica atunci cand:
d. este necesara determinarea mai multor marimi;
45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive;
46. Metoda controlului pe baza unei singure probe se aplica intr-o serie de cazuri. Identificati in textele de mai jos cazul ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe.
a. articolele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;
47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest alură consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.
c. consum constant continuu si consum variabil;
48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directii de actiune pentru realizarea unui consum economic:
b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
49. Factorii care influenteaza nivelul de formare a stocurilor de productie actioneaza in mod diferit, au tărie de influenta mai mare sau mai mica, in raport de: natura resursei materiale, destinatia in consum si conditiile de asigurare-furnizare-conservare. Uneori, influenta acestor factori poate fi conjugata. Comun lor este faptul ca actiunea se concretizeaza in cheltuieli sau pierderi care se inglobeaza in costul produselor, lucrarilor, serviciilor, influentand nivelul acestora si implicit rentabilitatea firmei. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor .
e. distanta fata de furnizor.
50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:
e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.
51. Conducerea proceselor de stocare se manifesta in mod diferit, in functie de conditiile in care au loc acestea. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare.
a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;
52. Cerintele indicatorilor de consum si valorificare au in vedere câștigarea functiilor specifice a acestora. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in cerinta a indicatorilor de consum si valorificare:
b. servesc drept instrumente in analiza comparata a conditiilor materiale in care sunt realizate produsele de catre o firma in raport cu unitati similare de profil;
53. Modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare sunt specificate mai jos. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare.
b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in livrarile viitoare;
54. Normele de consum se elaboreaza de catre compartimentul tehnic al firmei prin colaborarea dintre acesta cu cel de aprovizionare si cel de planificare a productiei. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum:
c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
55. Stocurile se pot exprima in mod diferit, in functie de corelatiile in care acestea se gasesc cu celelalte sectiuni ale programului de dezvoltare economico-sociala al firmei, precum si de functiile lor in cadrul planului de aprovizionare. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:
d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;
56. Normele tehnice de consum de energie reprezinta cantitatea maxima admisa a fi consumata pe baza de documentatie tehnico-economica elaborata in conditiile incarcarii la parametri prevazuti a instalatiilor, agregatelor, respectarii stricte a prescriptiilor tehnice si tehnologice de lucru, cum ar fi si aplicarii masurilor ce conduc la cresterea randamentului energetic, organizarii optime a proceselor de productie, recuperarii resurselor energetice refolosibile de la utilajul sau procesul tehnologic care le-a generat. Ele se iau in calcul in fundamentarea planului si programelor de aprovizionare cu carburanti, combustibili, potență electrica si energie termica, precum si a planului costurilor de productie. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina:
a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;
57. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul ale structurii stocurilor.
e. cererea variabila.
58.Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai procesului de croire:
b. volumul materialului care este efectiv folosit;
59. Gestiunea economica a stocurilor asigura aprovizionarea continua a procesului de productie cu resursele materiale necesare, existenta acestora in depozitele firmei, acumularea lor prealabila, astfel incat, la primirea comenzii, sa se poata alimenta rapid sectiile de fabricatie, locurile de munca, cu materiale in cantitatile si sortimentele solicitate. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in feluri de gestiune diferentiata a stocurilor.
b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare ;
60. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:
d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;
61. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de stoc.
c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;
62. Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economica a tuturor activitatilor destinate procesului de recuperare si valorificare a materialelor apeland la unele masuri tehnico-organizatorice. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica.
b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;
63. Stocurile fara miscare constituie un "balast" cu serioase consecinte pentru activitatea economica. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii unor astfel de stocuri pentru firma.
b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;
64. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere:
c. caile de prospectare a pietei;
65. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative generate de imobilizarea materialelor.
e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.
66. Strategia odata elaborata se adapteaza sistematic in raport cu noile conditii care apar si care le modifica pe cele avute initial in vedere. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:
b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare;
67. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca problema sa fie solutionata prin distincte cai. In textele de mai jos identificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare.
c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara scop economic in stocuri disponibile;
68. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):
e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.
69. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu: Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile de stocare.
b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
70.In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:
b. strategii interstitiale;
71. Efortul direct de stocare este constituit din cheltuielile legate de mentinerea stocului de materiale bine determinate si localizate in spatiu pentru a le conserva proprietatile fizicomecanice si chimice, integritatea, a le depozita, administra, manipula si elibera din stoc in raport de cerinte. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea efortului direct de stocare:
d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;
72. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la înfăptuirea succesului economic: Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul produselorde tip antreprenorial.
d. crearea unui climat favorabil cumpararii;
73. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze:
a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;
74. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in: Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.
d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale.
75. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de calcul a stocurilor de productie.
b. metoda minim-maxim;
76. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor.
a. de inlesnire a comercializarii produselor;
77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare.
a. durata de reaprovizionare;
78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere sunt:
e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.
79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metode de calcul a stocului de siguranta.
b. metoda calculului indirect;
80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum: Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.
c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare probabila;
81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un timp cat mai concis fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la dobândirea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:
- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625;
- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000;
- numarul de zile din an este de 360.
Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile de mai jos.
c. 45;
82. Etapele pe care le parcurge un produs finit in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.
c. orientarea catre produse noi;
83. Codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere este actiunea prin care, folosind un anumit sistem de indexare, se atribuie fiecarui articol un simbol in scopul substituirii denumirii acestuia. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:
d. sistemul alfa - numeric si numeric;
84. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de creștere a articolului lansat sunt urmatoarele: Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului.
d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat al vanzarilor;
85. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.
c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;
86. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinescmarcile:
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
87. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare.
d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice
destinate realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de
produse, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit
generic necesar de consum;
88. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
89. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor:
d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;
90. Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale au in atentie o serie de obiective. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:
b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum al resurselor materiale;
91.Precizati care din textele de mai jos nu înseamnă obiectiv al analizei gradului de îndeplinire a planului de desfacere:
Prin analiza activitatii de desfacere se urmareste stabilirea
- gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari,
- gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere,
- nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate,
- ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta,
- numarul de reclamatii si sesizari primite de la beneficiari,
- nivelul cheltuielilor de desfacere.
92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare:
b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
93. Identificati în cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezintă etapă de parcurs în organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere:
Desfasurarea negocierilor necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
• initierea actiunii prin transmiterea de oferte sau cereri de oferte;
• pregatirea actiunii de negociere; stabilirea si desfasurarea unor discutii preliminare;
• negocierea propriu-zisa;
• încheierea actiunii si elaborarea raportului final.
94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii: Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare.
c. varietatea produselor;
95. Acordul de parteneriat trebuie să rezolve următoarele probleme principale: Identificati în cadrul variantelor de mai sus textul care nu se referă la ce dificultăți trebuie să rezolve acordul de parteneriat.
Probleme ce se rezolvă prin relaţiile de parteneriat
Utilizarea acordului de parteneriat presupune că dacă subfurnizorul este cosemnatar a contractului principal, respectiv a contractului pe care îl încheie furnizorul general cu cumpărătorul, dobândind aceleasi drepturi şi asumându-şi aceleaşi responsabilităţi, el este atunci cofurnizor şi nu subfurnizor; aceasta presupune o altă aşezare a raporturilor, a drepturilor si obligaţiilor dintre parteneri. Un subfurnizor este întotdeauna un partener, dar un aliat nu este numai furnizor, ci mai mult decât atât, el poate fi si un cumpărător, si un vânzător, si un creditor. Conceptul de parteneriat se aplică diverselor soiuri de relaţii între firme, bazate pe constiinŃa unei solidarităţi si pe încredere reciprocă, în vederea obţinerii unor consecințe de sinergie, rezultând dintr-o colaborare durabilă, profitabilă celor două părţi.
96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza: Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.
e. prin sistemul de preturi.
97. Identificati în cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se referă la factorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:
Factorii de evolutie a contextului stimulator, a practicilor subfurnizoratului pot fi:
• factorii tehnologici;
• factorii economici si financiari;
• factorii culturali;
• factorii socio-politici;
• factori institutionali;
• factori organizationali;
• alegerea strategiilor de catre firme.
98. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali:
c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;
99. Identificati în cadrul formulărilor de mai jos textul care nu se constituie în criteriu de clasificare a contractelor economice.
Contractul economic (comercial) de vânzare-cumpărare se încheie prin acordul de voinţă al părţilor care au convenit asupra conţinutului său.
Pentru a fi valabil, contractul încheiat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să existe consimţământul părţilor; părţile să aibă valoarea de a încheia acte juridice; obiectul să fie legal.
100. Identificati în textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor contractuale :
Aceste relatii sunt favorizate de urmatoarele situatii:
• cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de aprovizionare - desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie;
• cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materii prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);
• in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii;
• in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare si sunt menite unuia sau mai multor consumatori traditionali.
MANAGEMENTUL SERVICIILOR:
Testul nr.1
IdentificaŃi economistul care a exploatat pentru întâia dată termenul de economia serviciilor:
b. V. R. Fuchs
Testul nr.2
IdentificaŃi formularea care nu se încadrează în termenul de servicii în scrierile lui P. Le
Pesant de Boisguilbert:
c. sclavii
Testul nr.3
IdentificaŃi formularea care nu reprezintă o caracteristică a serviciilor:
d. concentrarea
Testul nr.4
Intangibilitatea obligă consumatorii de servicii să fie atenŃi la părŃile vizibile ale acestora care
se pot materializa în:
1. ambianŃă
2. comunicaŃii
3. preŃ
4. calitate
5. circumstanŃe
IdentificaŃi varianta de răspuns care conŃine numai părŃile vizibile ale serviciilor:
a. 1,2,3
Testul nr.5
IdentificaŃi factorii ce determină modul diferit de prestare a serviciilor de la o firmă la alta:
1. momentul
2. locul prestării
3. complexitatea serviciului
4. infrastructura fizică
5. perisabilitatea
SpecificaŃi care dintre variantele de mai jos îi conŃine pe toŃi:
. 1,2,3
Testul nr.6
IdentificaŃi răspunsul care nu se încadrează în categoria caracteristicilor bunurilor înainte de
cumpărare:
R: „e”
Testul nr.7
IdentificaŃi formularea ce nu se încadrează în contextul propoziŃiei următoare „Pentru o economie de piaŃă sprijinul dezvoltării serviciilor va trebui să aibă în vedere”:
d. fabricarea de noi produse ce necesită servicii suport specializate
Testul nr.8
Economiile moderne sunt orientate preponderent înspre o dezvoltare accentuată a serviciilor ca
urmare a existenŃei unui complex de factori precum:
1. gradul de ocupare a forŃei de muncă si modificarea acestuia în timp
2. participarea serviciilor la crearea produsului finit intern brut
3. dezvoltarea serviciilor financiare de producŃie, distribuŃie tot mai complexe
4. măsura investiŃiilor angajate în servicii
5. reglementări si implicări guvernamentale în procesul de dezvoltare a serviciilor
IdentificaŃi varianta ce include numai cei trei factorii implicaŃi:
e. 1,2,4
Testul nr.9
PrecizaŃi care dintre formulările de mai jos nu reprezintă indicatori calitativi ai sectorului de servicii:
c. participarea serviciilor la crearea produsului intern brut
Testul nr.10
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă factor ce a condus la intensificarea externalizării serviciilor:
e. necesitatea unui management adecvat al firmelor
Testul nr. 11
PrecizaŃi care din formulări nu reprezintă factor ce conduce la o crestere mai pronunŃată a cererii de servicii:
b. apariŃia societăŃii de servicii
Testul nr. 12
IdentificaŃi formularea ce nu reprezintă considerent în abordarea taxonomiei serviciilor:
c. ponderea tot mai mare a tehnologiei informaŃiei în cadrul producŃiei de servicii
Testul nr. 13
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă factor ce a condus la consensul în clasificarea
serviciilor:
d. gruparea activităŃilor economice
Testul nr. 14
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă, în concepŃia clasică a O.N.U., niveluri de
agregare în clasificarea serviciilor:
e. subclase-codificate prin cinci cifre
Testul nr. 15
IdentificaŃi formularea ce nu reprezintă un tip de serviciu în raport de funcŃiile îndeplinite de acesta în sectorul distribuŃie:
a. alte servicii profesionale si sociale
Testul nr. 16
IdentificaŃi formularea ce nu reprezintă un tip de serviciu în raport de funcŃiile îndeplinite de acesta în sectorul producŃie:
d. postale
Testul nr. 17
IdentificaŃi formularea ce nu reprezintă un tip de serviciu în raport de funcŃiile îndeplinite de acesta în domeniul social:
b. engineering si arhitectură
Testul nr. 18
IdentificaŃi formularea ce nu reprezintă un tip de serviciu în raport de funcŃiile îndeplinite de acesta în domeniul personal:
alte servicii de afacere
Testul nr. 19
B. John M. Rathmell consideră că serviciile pot fi ordonate în cinci mari grupe mai târziu anumite criterii. PrecizaŃi care formulare nu se încadrează în aceste criterii:
c. natura serviciilor
Testul nr, 20
Taxonomia serviciilor necesită, totusi, luarea în considerare a mai multor criterii fapt ce a
condus pe Kotler Ph. la o variantă sintetică de abordare a problemei. PrecizaŃi care dintre formulări nu se încadrează în context:
b. servicii prestate sporadic
Testul nr. 21
Natura activităŃii prestate sesizează corelaŃia dintre natura activităŃii si beneficiarii prestărilor de servicii. În acest context precizaŃi care este formularea din cadrul activităŃilor tangibile ce nu reprezintă formă de prestare către beneficiarii persoane fizice:
a. serviciile de pază
Testul nr. 22
IdentificaŃi formularea ce nu se constituie în criteriu al tipologiei serviciilor:
e. aptitudinile individuale de a execută diferite sarcini
Testul nr. 23
IdentificaŃi în formulările de mai jos serviciul destinat nevoilor firmei:
b. servicii de cercetare
Testul nr. 24
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă o categorie de resurse umane ce coexistă în
cadrul firmelor:
b. usurinŃa si calitatea execuŃiei sarcinii de către angajaŃi
Testul nr. 25
IdentificaŃi care dintre formulări nu reprezintă componentă a factorilor de forŃă:
b. gradul de flexibilitate (capacitatea de a întinde trunchiul si muschii spatelui cât mai mult
posibil)
Testul nr. 26
PrecizaŃi care dintre formulări nu se referă la mărimile capacităŃii intelectuale:
a. coordonarea trunchiului (capacitatea de a coordona miscări simultane ale diferitelor părŃi ale corpului)
Testul nr. 27
PrecizaŃi care este formularea ce nu se încadrează în sursă a complexităŃii mecanismului
motivării:
c. efort si performanŃă
Testul nr. 28
IdentificaŃi formularea ce nu reprezintă un mod de evoluŃie al normelor de grup:
d. îmbunătăŃirea performanŃelor grupului
Testul nr. 29
IdentificaŃi formularea ce reprezintă factor de influenŃă a coeziunii de grup:
b. timpul petrecut laolaltă
Testul nr. 30
PrecizaŃi care este formularea ce nu reprezintă factor care conduce la apariŃia conflictelor:
c. constientizarea si personalizarea conflictului
Testul nr. 31
PrecizaŃi indicatorul ce intră în componenŃa capitalului fix:
a. clădiri si construcŃii speciale
Testul nr. 32
PrecizaŃi indicatorul ce intră în componenŃa capitalului circulant:
c. materii prime, materiale de bază si auxiliare
Testul nr. 33
Care dintre afirmaŃii nu se încadrează în categoria serviciilor asistate de noile tehnologii:
b. gestiunea capitalului lucrativ
Testul nr. 34
ApreciaŃi cu ADEVARAT sau FALS propoziŃia următoare: „serviciile sunt la fel de
importante ca si activităŃile industriale sau agricole. Chiar dacă ele nu pot fi văzute, simŃite, gustate
sau atinse evaluarea acestora se face după prestare si nu înainte”.
R: „adevărat”
Testul nr. 35
ApreciaŃi cu ADEVARAT sau FALS propoziŃia următoare: „Tehnologia informaŃiei nu are
nici un rol în activitatea de inovare din cadrul serviciilor de soft, bancare ori asigurări.”
R: „fals”
Testul nr. 36
ApreciaŃi cu ADEVARAT sau FALS propoziŃia următoare: „Noile tehnologii impun ca
serviciile să fie concentrate în cadrul unor firme de profil de dimensiuni mari care îsi pot permite
alocarea de fonduri financiare în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.”
R: „adevărat”
Testul nr. 37
IndicaŃi formularea ce nu reprezintă componentă a sistemului informaŃional:
c. activitatea de inovare
Testul nr. 38
PrecizaŃi care formulare nu este un criteriu de clasificare a informaŃiilor:
b. după frecvenŃă si calitate
Testul nr. 39
IdentificaŃi în textele de mai jos clasificarea informaŃiei după natura proceselor reflectate:
c. comerciale
Testul nr. 40
IdentificaŃi în textele de mai jos clasificarea informaŃiei ulterior direcŃia de vehiculare:
a. descendente
Testul nr. 41
IdentificaŃi în textele de mai jos clasificarea informaŃiei după obligativitatea lor:
a. imperative
Testul nr. 42
IdentificaŃi formularea ce reprezintă o caracteristică a fluxului informaŃional:
d. finale
Testul nr. 43
IdentificaŃi formularea ce se constituie în criteriu de clasificare a circuitelor informaŃionale:
b. după tăria de stocare
Testul nr. 44
PrecizaŃi care dintre texte nu reprezintă parametri ai sistemului informaŃional:
c. circuitele exterioare
Testul nr. 45
IdentificaŃi care dintre texte nu reprezintă o funcŃie specifică sistemului informaŃional:
a. dispozitiv tradițional
Testul nr. 46
ApreciaŃi cu ADEVARAT sau FALS propoziŃia următoare: „Prelucrarea datelor constă
într-un set de operaŃiuni prin care datele si informaŃiile sunt interpretate, selectate, ordonate,
combinate, sintetizate, generalizate si valorificate în forma impusă de sistemul de management.”
R: „adevărat”
Testul nr. 47
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă cerinŃă a sistemului informaŃional:
c. să asigure memorarea datelor
Testul nr. 48
PrecizaŃi care dintre textele de mai jos nu reprezintă deficienŃe în cadrul sistemelor
informaŃionale:
d. oferă facilităŃi de interconectare a serviciilor cu alte compartimente funcŃionale ale firmei
Testul nr. 49
IdentificaŃi textul ce reprezintă factor ce a condus la realizarea sistemelor informaŃionale
specifice serviciilor:
a. lărgirea orizontului de cuprindere a serviciilor care va include tot mai numeroase probleme globale
Testul nr. 50
IdentificaŃi textul ce se referă la direcŃiile pe care domeniul hardware îsi va concentra atenŃia:
e. înregistrarea datelor si informaŃiilor
Testul nr. 51
PrecizaŃi care din texte nu se referă la ce asigură modul de structurare si operare al sistemelor informaŃionale specifice serviciilor:
b. aplicarea noilor tehnici în procesele de prognoză si planificare etc.
Testul nr. 52
ApreciaŃi cu ADEVARAT sau FALS propoziŃia următoare: „FuncŃionarea eficientă a
sistemului informaŃional al serviciilor necesită adoptarea de măsuri privind perfecŃionarea continuă a calităŃii si cantităŃii informaŃiilor, raŃionalizarea si actualizarea permanentă a tuturor fluxurilor informaŃionale, înzestrarea tuturor structurilor cu echipamente moderne si organizarea raŃională a reŃelei.”
R: „adevărat”
Testul nr.53
IdentificaŃi factorul ce nu influenŃează coexistenŃa compartimentelor de marketing si de
servicii în cadrul firmelor:
d. tendinŃa de sporire a numărului de firme ce se ocupă cu prestarea de servicii
Testul nr. 54
PrecizaŃi care din texte se referă la relaŃia dintre servicii si produs:
a. asigurarea disponibilităŃii produselor solicitate de clienŃi pe piaŃă (aprovizionare, distribuŃie, transport)
Testul nr. 55
PrecizaŃi care din texte nu se referă la relaŃia dintre servicii si distribuŃie:
d. păstrarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor (depozitarea si manipularea)
Testul nr. 56
PrecizaŃi care din texte nu se referă la relaŃia dintre servicii si preŃ:
b. stabilirea volumului de activităŃi de la care se aplică discounturile
Testul nr. 57
IdentificaŃi textul care nu se referă la ce trebuie să genereze competitivitatea în cadrul relaŃiei
servicii-producŃie:
b. practicarea reducerilor de preŃ pentru diferite servicii
Testul nr.58
IdentificaŃi factorul ce nu influenŃează puterea de producŃie:
c. sistemele de management a resurselor materiale
Testul nr. 59
PrecizaŃi care din texte nu reprezintă interfaŃă a serviciilor cu servirea clienŃilor:
e. îmbunătăŃirea calităŃii serviciilor oferite clienŃilor
Testul nr. 60
PrecizaŃi care dintre indicatorii prezentaŃi nu se referă la rentabilitate:
a. raportul procentual între suma totală cheltuită cu resursele materiale si suma obŃinută din vânzarea produselor realizate
Testul nr. 61
Care dintre afirmaŃiile următoare nu se încadrează ca argument al dezvoltării puternice a
sectorului de servicii:
e. producŃia se realizează în raport cu cererile pieŃei de desfacere a produselor
Testul nr. 62
Care dintre afirmaŃiile următoare nu reprezintă indicator al calităŃii vieŃii:
c. standarde ce privesc locul si rolul serviciilor în cadrul firmei
Testul nr. 63
IdentificaŃi textul care nu reprezintă un tip de societate comercială însușit de lege:
d. societate cu dublă responsabilitate
Testul nr. 64
PrecizaŃi care din texte nu se referă la elementele ce caracterizează firma de servicii:
b. producŃia
Testul nr. 65
IdentificaŃi formularea ce se referă la modul în care poate fi percepută firma prestatoare de servicii:
a. unitate de repartiŃie, dacă se are în vedere faptul că ea creează valoare adăugată, ce se repartizează sub formă de recompense bănesti, dividende si impozite
Testul nr. 66
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă o funcŃie a firmei prestatoare de servicii:
e. funcŃia de retroinformare
Testul nr. 67
IdentificaŃi textul ce se referă la tipologia firmei prestatoare de servicii pe urmă natura juridică:
d. societate în comandită ce reuneste atât comanditaŃii cât si comanditarii
Testul nr. 68
IdentificaŃi textul ce nu se referă la tipologia firmei prestatoare de servicii după natura
juridică:
b. firme de servicii cu rază naŃională
Testul nr. 69
IdentificaŃi textul ce nu se referă la tipologia firmei prestatoare de servicii după tipul
serviciului prestat:
c. firme culturale
Testul nr. 70
IdentificaŃi textul ce nu se referă la tipologia firmei prestatoare de servicii după obiectul de
activitate:
b. firme de transport turistic
Testul nr. 71
Specific mediului tehnologic este faptul că între managementul firmei si inginerie trebuie să existe o corelaŃie care să permită îndeplinirea misiunii societăŃii. PrecizaŃi care dintre afirmaŃiile de
mai jos nu se referă la ce se are în vedere în cadrul firmelor de prestări servicii în relaŃia cu tehnologia:
d. facilităŃi care se referă la angajarea atât de tineri absolvenŃi de licee si facultăŃi, cât si someri proveniŃi
Testul nr. 72
IdentificaŃi în textele de mai jos pe cel care nu se constituie în factor de influenŃă al structurii organizatorice:
d. încadrarea cu personal calificat
Testul nr. 73
Politica firmei si obiectivele sale nu pot fi realizabile decât „………………………”
IdentificaŃi formularea ce trebuie inclusă în spaŃiul necompletat.
a. printr-o structură organizatorică adecvată
Testul nr. 74
IdentificaŃi funcŃiile structurii organizatorice din textele mai jos.
1. instrument al managementului
2. legitimare a puterii si definire a obligaŃiilor
3. integrare socială a angajaŃilor
4. mediul în care îsi desfăsoară activitatea firma
5. asigurarea de servicii de înaltă tehnicitate
PrecizaŃi care dintre combinaŃii le conŃin pe toate:
a. 1,2,3
Testul nr. 75
IdentificaŃi formularea ce nu reprezină variabilă organizaŃională cu impact major asupra
structurilor organizatorice ale firmelor prestatoare de servicii:
e. asigurarea îndeplinirii sarcinilor de către lucrători prin folosirea unor unelte usor de mânuit si cu randament sporit
Testul nr. 76
Cea mai des întâlnită dintre structuri este cea funcŃională Acest tip de structură constă
în ,,…….. ,, iar dacă avem în vedere firma în ansamblul său
gruparea sarcinilor pe funcŃiile instituŃiei.
IdentificaŃi formularea ce trebuie inclusă în spaŃiul necompletat.
d. organizarea activităŃii de servicii pe componentele acesteia
Testul nr. 77
Structura funcŃională ierarhică este cea mai frecventă dintre acestea. Este specifică firmelor mijlocii si mari. Constă în gruparea sarcinilor si activităŃilor pe funcŃii ale firmei. Acest tip de structură organizatorică asigură:
c. potenŃialul uman de care dispune firma cu accent pe structura si nivelul de calificare ale angajaŃilor
Testul nr 78
Cu toate plusurile sale, structura funcŃională ierarhică prezintă unele deficienŃe dintre care se pot aminti:
c. fiecare compartiment implicat este specializat pe domenii
Testul nr. 79
IdentificaŃi textul ce nu constituie în alte structuri organizatorice de tip antreprenorial.
e. organizarea zonală
Testul nr. 80
IdentificaŃi textul ce nu se constituie în specific al organizaŃiei care învaŃă.
c. facilitează fiecărui manager un domeniu larg de control, precum si generarea de soluŃii de înaltă excepție
Testul nr. 81
IdentificaŃi textul ce nu conŃine un tip de echipă formală în cadrul organizaŃiei care învaŃă.
b. cu rol de crestere a gradului de participare a angajaŃilor
Testul nr. 82
IdentificaŃi textul ce nu conŃine facilităŃi ale organizării de tip reŃea.
b. promovarea unor valori care să conducă la deschideri, evitarea limitelor impuse, egalitate,
perfecŃionare si schimbare
Testul nr. 83
IdentificaŃi textul ce nu conŃine disfuncŃionalităŃi ale organizării de tip reŃea.
a. inexistenŃa unui control direct asupra funcŃiilor cedate altor firme
c. subcontractarea unor funcŃii ale firmei altor firme specializate
Testul nr. 84
Echipele cu rol de crestere a gradului de participare a angajaŃilor sunt create pentru implicarea
angajaŃilor de la nivelurile inferioare în procesul decizional si conducerea propriei activităŃi având ca
finalitate sporirea performanŃelor. Se divizează în:
1. echipe de soluŃionare a problemelor
2. echipe auto-conduse
3. echipe cu rol de mediator
4. echipe de tehnicieni
5. echipe virtuale
Care dintre variantele de mai jos conține cele trei tipuri de echipe cu rol de crestere a gradului
de participare a angajaŃilor în servicii.
e. 1,2,5
Testul nr. 85
În procesul complex al activităŃilor de servicii se instituie următoarele tipuri de relaŃii:
e. de asociere.
Care dintre formulările de mai sus nu reprezintă relaŃii ale activităŃilor de servicii.
Testul nr. 86
RelaŃiile ce se stabilesc, atât pe plan intern cât si pe plan extern, pe linia serviciilor au rolul de a asigura:
d. asigurarea continuităŃii producŃiei de servicii
Testul nr. 87
IdentificaŃi în textele de mai jos factorul ce nu se încadrează în categoria factorilor generali ce
influenŃează serviciile.
e. factorul social
Testul nr. 88
IdentificaŃi în cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se referă la factorii specifici de
influenŃă ai serviciilor.
c. dimensiunea psihologică a factorului moral
Testul nr. 89
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă un fenomen care s-a manifestat în evoluŃia omenirii si nu a
influenŃat apariŃia si dezvoltarea managementului ca stiinŃă.
b. sporirea încrederii consumatorilor în produsele sau serviciile oferite
Testul nr. 90
Practica managerială se plasează „…………….”, apelează la gândirea managerului, se
sprijină pe intenŃii si are o comandă managerială ce se orientează după principii si norme.
PrecizaŃi care dintre texte întregește spaŃiul liber.
a. în plan mintal
Testul nr. 91
Teoria este reflectarea abstractă a realităŃii, „……………..”, în ansamblul său si în amănunt,
decât de către cei care îsi însusesc temeinic cunostinŃele teoretice necesare si au anumite calităŃi si
vocaŃie.
PrecizaŃi care dintre texte completează spaŃiul liber.
b. care nu poate fi percepută
Testul nr 92
Arta este inspiraŃie, îndemânare, vocaŃie, „…………………..”, iscusinŃă, dibăcie,
ingeniozitate, abilitate, pricepere, măiestrie.
PrecizaŃi care dintre texte completează spaŃiul liber.
a. talent, intuiŃie
Testul nr. 93
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă indicator specific al factorului economic.
b. indicatori de volum
Testul nr. 94
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă o funcŃie a managementului serviciilor.
c. modelarea
Testul nr. 95
PrecizaŃi care dintre formulări nu se încadrează la „ce vizează previziunea”.
b. elementele structurale de perspectivă
Testul nr. 96
Care dintre formulări nu reprezintă un element ce trebuie să asigure organizarea ca funcŃie
managerială a serviciilor.
a. o dispoziție de ordine si un indice stabilit de organizare
Testul nr. 97
Care dintre textele de mai jos nu reprezintă prin ce se caracterizează managementul prin
obiective.
b. atragerea personalului la procesul decizional
Testul nr. 98
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă avantaj al managementului prin obiective.
c. fundamentarea complexă a procesului decizional
Testul nr. 99
IdentificaŃi etapa ce nu este specifică managementului prin buget.
a. stabilirea obiectivelor fundamentale, a celor derivate, specifice si individuale
Testul nr. 100
Care dintre enunŃuri nu reprezintă o tehnică de management specifică serviciilor.
d. diagnosticarea
Testul nr. 101
Care dintre formulări nu reprezintă tipuri de comportament ale leaderilor desemnaŃi:
b. lider de misiune
Testul nr. 102
Care dintre formulări nu reprezintă un stil de conducere (leadership) după caracteristicile
manageriale si psihosociologice implicate
b. lider de misiune
Testul nr. 103
Care dintre textele de mai jos nu reprezintă factor situaŃional cu influenŃă asupra stilului de
conducere (leadershipului):
d. consideraŃia;
Testul nr. 104
Care dintre formulările de mai jos nu se referă la asteptările angajaŃilor de la leaderi.
e. tendinŃa de a forŃa norocul
Testul nr. 105
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă greseală a leaderilor în activitatea lor.
d. deciziile elaborate si luate la timp, în mod oportun, au menirea de a pune în valoare
posibilităŃile serviciilor
Testul nr. 106
Care dintre textele de mai jos reprezintă cerinŃă a deciziei în managementul serviciilor.
b. enunŃul si formularea clară a deciziei
Testul nr. 107
Care dintre formulările de mai jos nu reprezintă cerinŃe specifice ale deciziei în
managementul serviciilor.
e. supleŃea deciziei
Testul nr. 108
Care dintre formulările de mai jos nu reprezintă un criteriu de clasificare a deciziei în
managementul serviciilor.
marimea si importanta firmei
Testul nr. 109
Care dintre formulările de mai jos nu reprezintă o etapă de parcurs în elaborarea deciziei în
managementul serviciilor.
c. corectarea unor acŃiuni întreprinse anterior;
Testul nr. 110
Care dintre formulările de mai jos nu reprezintă un factor de influenŃă al procesului de conducere a activităŃii serviciilor în mediu dinamic.
b. prestările de servicii
Testul nr. 111
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă un criteriu de departajare a deciziilor bazate pe teoria
jocurilor.
c. criteriul Fiedler
Testul nr. 112
Care dintre formulări nu reprezintă etapă în procesul luării deciziei în cadrul modelului bazat
pe teoria bayesiană.
d. evaluarea alternativei
Testul nr. 113
IdentificaŃi care dintre texte nu reprezintă tehnică specializată de luare a deciziei în managementul serviciilor.
b. structurarea
Testul nr. 114
O alternativă decizională determină un rezultat care depinde de „……………….” a cărui probabilitate de apariŃie poate fi anticipată, cunoscută în sens probabilistic, în urma unor investigaŃii
IdentificaŃi textul lipsă din spaŃiul liber.
c. un eveniment aleatoriu
”
Testul nr. 115
Experimentul este un instrument modern de conducere ce are drept caracteristică esenŃială, care-l diferenŃiază de toate celelalte instrumente, „……………………” în generarea informaŃiilor necesare luării unei decizii si nu numai.
PrecizaŃi ce text lipseste din cadrul frazei.
d. intervenŃia decidenŃilor
Testul nr. 116
Simularea decizională presupune construirea, în prealabil, a unor modele care să simuleze
desfăsurarea procesului în condiŃiile de care s-a Ńinut seama la elaborarea „…………………” posibil
de aplicat.
PrecizaŃi ce text lipseste din cadrul frazei.
b. variantelor decizionale
Testul nr. 117
Proiectarea activităŃii de producŃie, deciziile si acŃiunile întreprinzătorilor au ca referinŃă
nevoile de consum, preferinŃele si „……………..” consumatorului care foloseste bunurile si
serviciile.
PrecizaŃi ce cuvânt lipseste din cadrul frazei.
b. comportamentul
Testul nr. 118
Utilitatea serviciului dobândeste sens economic atunci când:
1. se stabileste o relaŃie între caracteristicile serviciului si cel puŃin una din nevoile individului sau societăŃii indiferent dacă este o nevoie reală sau una indusă
2. se constientizează relaŃia dintre caracteristicile serviciului si nevoi
3. comunitatea, în ansamblul ei, este capabilă să folosească utilitatea intrinsecă a serviciilor pentru satisfacerea nevoilor
4. consumatorul este capabil să măsoare utilitatea printr-un număr
5. consumatorul poate alege între servicii, în funcŃie de utilităŃile acestora
IdentificaŃi cele trei situaŃii în care serviciul dobândeste sens economic si precizaŃi care dintre
grupările de mai jos le conŃine pe toate.
a. 1,2,3
Testul nr. 119
PrecizaŃi care din texte nu reprezintă relaŃii în care intră consumatorul de servicii în cadrul
optimului.
c. majorarea venitului
Testul nr. 120
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă factor care determină elasticitatea cererii de
servicii.
e. vitalitatea modificării cererii
Testul nr. 121
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă tip de cerere în raport cu elasticitatea.
d. cererea comercială, atunci îndată ce nivelul său îl atinge pe cel al pieŃei
Testul nr. 122
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă o caracteristică a serviciilor.
e. este neuniformă
Testul nr. 123
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă factor de influenŃă a cererii de servicii a
populaŃiei.
d. progresul tehnico-stiinŃific
Testul nr. 124
IdentificaŃi textul care nu se referă la cauzele amplificării complexităŃii mediului extern al firmei.
b. demografice
Testul nr. 125
IdentificaŃi textul ce nu se referă la factorii de influenŃă ai cererii de servicii internaŃionale.
a. accentuarea complexităŃii sistemelor de producŃie în sensul cresterii gradului de flexibilitate
tehnică a acestora si al diversificării produselor făurite cu astfel de sisteme
Testul nr. 126
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă metodă directă de analiză a cererii de servicii.
c. estimarea cererii
Testul nr. 127
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă criteriu de metodă indirectă de analiză a cererii de servicii.
d. includ sistemele de informatizare, comunicare, inovaŃiile, condiŃiile naturale s.a
Testul nr. 128
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă o funcŃie a preŃului în prestarea de servicii.
b. reglementare
Testul nr. 129
IdentificaŃi textul ce nu reprezintă factor de influenŃă al preŃului.
c. riscurile comerciale
Testul nr. 130
Care dintre formulări nu este categorie de costuri a prestării de servicii.
d. tariful
Testul nr. 131
Care dintre formulări nu reprezintă factor de care depinde evoluŃia costului mediu al
serviciului prestat.
a. comprimarea costurilor pe unitatea de serviciu
Testul nr. 132
Care dintre textele de mai jos nu se referă la ce are în vedere minimizarea costului serviciilor.
b. schimbarea caracteristicilor si calităŃii serviciilor prestate
Testul nr. 133
IdentificaŃi textul care nu se referă la modalităŃile prin care se realizează reducerea costului de
prestare a serviciilor.
c. comprimarea costurilor pe unitatea de serviciu
Testul nr. 134
PrecizaŃi care dintre formulări nu reprezintă gruparea rezultatelor economice.
e. rezultate scontate
Testul nr. 135
IdentificaŃi textul care nu reprezintă particularitate a relaŃiei dintre producŃia si oferta de
servicii.
b. să aibă o încărcătură personalizată
Testul nr. 136
Care dintre textele de mai jos nu reprezintă o caracteristică a ofertei serviciilor.
d. caracter comercial
Testul nr. 137
PrecizaŃi care dintre texte nu reprezintă factor intern pentru asigurarea elementelor calitative
în prestarea de servicii.
c. standardizarea
Testul nr. 138
IdentificaŃi care dintre formulări este o categorie de servicii prestată agenŃilor economici.
a. servicii curente
Testul nr. 139
PrecizaŃi care din textele de mai jos reprezintă un serviciu curent.
a. servicii de telefonie fixă
Testul nr. 140
Care din textele de mai jos nu reprezintă consideraŃie pentru care se face apel către firmele
specializate în vederea prestării de servicii.
c. tendinŃa de disociere a ofertei de servicii faŃă de oferta de bunuri materiale, concomitent cu
tendinŃa de asociere între oferta de bunuri si servicii complementare
Testul nr. 141
Care dintre textele de mai jos nu reprezintă furnizor de servicii pentru agenŃii economici.
b. piaŃa agroalimentară
Testul nr. 142
IdentificaŃi care din textele de mai jos nu reprezintă, în perspectivă, o categorie de servicii ce
se va dezvolta.
c. serviciile de garantare
Testul nr. 143
PrecizaŃi care din formulări nu reprezintă un criteriu de clasificare a serviciilor prestate populaŃiei.
d. după modul de prestare a serviciului
Testul nr. 144
IdentificaŃi textul ce reprezintă serviciu public pentru obiective si acŃiuni economice.
c. gospodărie comunală si locuinŃe sociale
Testul nr. 145
PrecizaŃi care din texte nu reprezintă servicii prestate populaŃiei cu plată.
e. servicii de ordine publică, apărare si siguranŃă naŃională
Testul nr. 146
IdentificaŃi textul fals cu privire la factorul de influenŃare a strategiei calităŃii serviciilor.
a. calitatea serviciilor este definită de către consumatori prin compararea asteptărilor acestora cu
experienŃa prestatorului de servicii
Testul nr. 147
IdentificaŃi textul ce nu se referă la ce are în vedere eficienŃa serviciilor.
e. identificarea si evaluarea efectelor
Testul nr. 148
PrecizaŃi care din textele de mai jos nu se referă al etapele procesului general de evaluare a
eficienŃei serviciilor prestate.
b. analiza preposterioară
Testul nr. 149
Care dintre textele de mai jos reprezintă condiŃii definitorii pentru calitatea serviciilor
prestate.
e. tangibilitatea manifestată prin mediul în care se desfăsoară activitatea în cadrul firmei, ori
prin mijloacele de muncă si atitudinea personalului
Testul nr. 150
IdentificaŃi care text nu reprezintă element operativ al sistemului calităŃii după norma ISO 9004-2.
d. bucla calităŃii
Testul nr. 151
PrecizaŃi care din texte nu se referă la clasificarea serviciilor pe piaŃa internaŃională după identificarea suportului serviciului care traversează frontiera.
b. tranzacŃii internaŃionale generate de mobilitatea produselor
Testul nr. 152
Care din textele de mai jos nu reprezintă restricŃii în tranzacŃiile internaŃionale cu servicii.
e. restricŃii de consum
sper sa va fi de folos!
spor la invatat!
|
|
