lara
Nou venit
Data inscrierii: 05/Ian/2008
Mesaje: 5
|
 Trimis: 14/12/2008 14:41 Titlul subiectului: Psihodiagnoza personalitatii- GRILA DE ANUL TRECUT/PEDAGOGIE |
 |
|
Psihodiagnoza personalitatii
MULTIPLE CHOICE
1. Personalitatea este definita ca:
1) o configuratie multipla si instabila de insusiri psihice definitorii pentru o persoana;
2) o configuratie unica si instabila de insusiri psihice definitorii pentru o persoana;
3) o configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o
persoana si ii confera individualitatea
a. 1
b. 2
c. 3
2. Teoriile tipologice ale personalitatii pun accentul pe:
1) presupunerea ca personalitatea unui om este un complex de trasaturi sau moduri
caracteristice de comportament;
2) clasificarea indivizilor in functie de modele de personalitate;
3) o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o
persoana.
a. 1
b. 2
c. 3
3. . Testele de personalitate pot fi:
1) directe;
2) indirecte;
3) proiective
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
4. Testele directe de personalitate se adreseaza:
1) comportamentului observabil;
2) intregii personalitati;
3) aspectelor inconstiente
a. 1
b. 2
c. 3
2
5. Chestionarul de personalitate este:
1) in sens larg, un set de intrebari-itemi care se refera la o tema (aspect al
personalitatii) sau un grup de aspecte invecinate acesteia;
2) in sens specific, un dispozitiv de evaluare standardizat;
3) absolut orice instrument profesionist pentru evaluarea personalitatii.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
6. Trasatura de personalitate poate fi definita astfel:
1) indiferent ce formă care are o influenta cauzala asupra unui fenomen psihic;
2) o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o
persoana;
3) o dispozitie sau caracteristica subiacenta care poate fi folosita ca o explicatie pentru
regularitatile sau aspectele consistente ale comportamentului unei persoane.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
7. Factorul de personalitate este:
1) orice aspect care are o influenta cauzala asupra unui fenomen psihic;
2) identic cu trasatura de personalitate;
3) complementar unei trasaturi de personalitate
a. 1
b. 2
c. 3
8. Scopul unei analize de item este:
1) evaluarea gradului de dificultate a unui test;
2) evaluarea fidelitatii fiecarui item din care este produs un test sau chestionar;
3) evaluarea validitatii fiecarui item din care este construit un test sau chestionar.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
3
9. Limita principala a chestionarelor de personalitate consta in faptul ca:
1) incearca sa cuantifice ceea ce este de necuantificat (psihismul viu);
2) marea ambiguitate a raspunsurilor;
3) formularea unor raspunsuri specificate.
a. 1
b. 2
c. 3
10. Intr-un chestionar de personalitate, formularea unor seturi de raspunsuri specificate
poate conduce la:
1) scaderea posibilitatilor de interpretare a continutului de catre subiect;
2) manifestarea puternica a efectului de fatada;
3) amprenta puternica a starilor emotionale recente pe care le-a trait subiectul
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
11. Problemele esentiale in construirea unui chestionar de evaluare a personalitatii sunt:
1) abordarea rationala a construirii fiecarui item;
2) definirea constructului, deci a trasaturii care trebuie masurata;
3) construirea unui set de itemi prin care subiectul este „intrebat” in legatura cu acele
comportamente care sunt relevante pentru trasatura respectiva.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
12. Metodele generale de construire a unui chestionar sunt urmatoarele:
1) metoda intuitiva sau abordarea rationala;
2) metoda criteriului extern sau metoda empirica;
3) metoda criteriului intern sau metoda factoriala.
4) combinari intre cele trei metode (metode mixte)
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
4
13. Printre avantajele metodei intuitive in construirea unui chestionar de personalitate se afla:
1) probabilitatea crescuta de a distorsiona voit raspunsurile pentru a simula ori disimula
fiind usor de anticipat raspunsul asteptat, dezirabil;
2) coerenta intrinseca, in masura in care un întocmai instrument este urmarea unei
consistente in abordare si/sau reflecta un cadru teoretic univoc;
3) validitatea de continut ridicata.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
14. Printre dezavantajele metodei intuitive in construirea unui chestionar de personalitate se
afla:
1) posibilitatea crescuta de a distorsiona voit raspunsurile pentru a simula ori disimula
fiind usor de anticipat raspunsul asteptat, dezirabil;
2) coerenta intrinseca, in masura in care un asemenea instrument este urmarea unei
consistente in abordare si/sau reflecta un cadru teoretic univoc;
3) validitatea de continut ridicata.
a. 1
b. 2
c. 3
15. Metoda empirica mai este cunoscuta si sub denumirea de:
1) metoda intuitiva;
2) metoda analizei factoriale;
3) strategia criteriului extern:
a. 1
b. 2
c. 3
16. In etapele finale ale metodei empirice scopul de frunte este:
1) asamblarea unui esantion initial de itemi;
2) determinarea raspunsurilor afirmative din bucată subiectilor;
3) identificarea si eliminarea itemilor cu o slaba capacitate de discriminare.
a. 1
b. 2
c. 3
5
17. Printre avantajele metodei empirice se numara urmatoarele:
1) reprezinta o consecinta a comportamentului unui mare numar de persoane fata de
continutul itemilor si poate detecta itemi discriminativi care nu pot fi evidenti de la
sine;
2) scalele derivate empiric pot fi mai subtile si mai dificil de trucat decat cele
rationale;
3) pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiza factoriala.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
18. Printre dezavantajele metodei empirice se numara urmatoarele:
1) scaderea validitatii aparente sau de continut face ca scalele sa fie ceva mai greu de
acceptat de catre subiecti;
2) metoda depaseste abilitatea intuitiva a unui solitar om;
3) pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiza factoriala.
a. 1
b. 2
c. 3
19. Metoda factoriala se mai numeste:
1) abordarea rationala;
2) metoda criteriului extern;
3) metoda criteriului intern.
a. 1
b. 2
c. 3
20. Printre avantajele metodei de analiza factoriala se numara:
1) puritatea factorilor si omogenitatea lor;
2) reprezinta o consecinta a comportamentului unui mare numar de persoane fata de
continutul itemilor si poate detecta itemi discriminativi care nu pot fi evidenti de la
sine;
3) identificarea si eliminarea itemilor cu o slaba capacitate de discriminare.
a. 1
b. 2
c. 3
6
21. Printre dezavantajele metodei de analiza factoriala se numara urmatoarele aspecte:
1) scaderea validitatii aparente sau de continut face ca scalele sa fie ceva mai greu de
acceptat de catre subiecti;
2) metoda depaseste abilitatea intuitiva a unui singur om;
3) pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiza factoriala, dar exista metode
de prevenire a acestora.
a. 1
b. 2
c. 3
22. H.J. Eysenck este un adept al teoriilor genetice care accentueaza:
1) rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni;
2) rolul innascutului in determinarea asemanarilor psihologice dintre oameni;
3) rolul educatiei in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni;
a. 1
b. 2
c. 3
23. Exemplarul dezvoltat de Eysenck se numeste:
1) tiparul factorial al personalitatii;
2) b) modelul factorial ortogonal tridimensional al personalitatii;
3) c) ortogonal tridimensional al personalitatii.
a. 1
b. 2
c. 3
24. Cei trei factori din șablonul dezvoltat de Eysenck sunt:
1) extraversie, introversie, psihotism ;
2) extraversie, instabilitate emotionala, nevrozism ;
3) extraversie, nevrozism, psihoticism.
a. 1
b. 2
c. 3
7
25. Analiza factorilor de personalitate din prototipul dezvoltat de Eysenck releva :
1) tipul de personalitate ;
2) constelatii observabile ;
3) sindroame de trasaturi.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
26. Eysenck a dat o noua intemeiere tipologiei hipocratice prin combinarea factorilor :
1) extraversie si psihoticism;
2) extraversie si introversie;
3) extraversie si nevrotism.
a. 1
b. 2
c. 3
27. Conceptul de extraversie – introversie este explicat de Eysenck prin :
1) teoria nivelului innascut al excitarii nervoase ;
2) teoria nivelului dobandit al excitarii nervoase ;
3) teoria nivelului oscilant al excitarii nervoase.
a. 1
b. 2
c. 3
28. Dupa Eysenck, instabilitatea emotionala este legata de :
1) sistemul limbic ;
2) ariile hipocampice ;
3) sistemul reticulat activator ascendent.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
29. Dupa Eysenck, psihoticismul este pus in legatura cu :
1) SRAA ;
2) sistemul limbic ;
3) sistemul hormonal androgin.
a. 1
b. 2
c. 3
8
30. Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul si se masoara prin:
1) tehnici experimentale ;
2) tehnici de laborator ;
3) chestionare de personalitate.
a. 1
b. 2
c. 3
31. In teoria nivelului innascut al excitarii nervoase, conceptul de SRAA inseamna:
1) stare rapida de alterare antropomorfica ;
2) sistemul reticulat activator ascendent ;
3) sistemul reticular activat ascendent.
a. 1
b. 2
c. 3
32. Primul chestionar Eysenck, aparut in 1952, se numea:
1) M.M.Q.
2) M.P.I.;
3) E.P.Q.
a. 1
b. 2
c. 3
33. Chestionarul E.P.I. are adaugata o scara L care are scopul de a identifica:
1) limbajul;
2) minciuna;
3) disimularea.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
34. întâiul chestionar Eysenck (M.M.Q.) cuprindea:
1) doua scale (extraversie si nevrozism) ;
2) trei scale (extraversie, nevrozism si scala L – disimulare, minciuna) ;
3) o singura scara – nevrozism, alcatuita din 40 de itemi.
a. 1
b. 2
c. 3
9
35. Chestionarul Eysenck care introduce variabila psihoticismului este :
1) MMQ ;
2) EPI ;
3) EPQ.
a. 1
b. 2
c. 3
36. In Inventarul de personalitate Eysenck , la scala E notele mari sunt caracteristice :
1) introversiunii ;
2) extraversiunii ;
3) nevrozismului.
a. 1
b. 2
c. 3
37. Nevrotismul este caracterizat de interrelatia dintre :
1) anxietate si depresie ;
2) anxietate, depresie si comportament social dezirabil ;
3) anxietate, depresie, timiditate si autoapreciere scazuta.
a. 1
b. 2
c. 3
38. Sunt caracteristice tipului introvert urmatoarele trasaturi de personalitate :
1) linistit, retras, introspectiv ;
2) orientat spre exterior, foarte tensionat, tinde sa se subaprecieze ;
3) rezervat si distant, neincrezator, ordonat.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
39. Notele ridicate la scala L din EPI indica :
1) sinceritatea raspunsurilor ;
2) raspunsuri dezirabile ;
3) raspunsuri conformiste sau disimulative.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
10
40. Psihotismul, a patra scala din EPQ, este definit de interrelatiile dintre trasaturile :
1) anxietate si depresie ;
2) agresivitate, egocentrism, comportament antisocial si lipsa de empatie ;
3) sociabilitate, respectarea conventiilor, introspectie.
a. 1
b. 2
c. 3
41. La scala psihotismului, notele ridicate indica urmatoarele :
1) tendinta de a realizează tulburari, cruzime, ostilitate fata de ceilalti, preferinte pentru
lucruri ciudate si neobisnuite ;
2) tulburari de tip maniaco-depresiv, psihopatie ;
3) sociabilitate, respectarea conventiilor sociale.
a. 1
b. 2
c. 3
42. Cercetarile lui R.B. Cattell asupra personalitatii au un caracter:
1) idiografic
2) nomotetic
3) intuitiv
a. 1
b. 2
c. 3
43. In viziunea lui Cattell, trasaturile de personalitate:
1) au o existenta reala in psihologia fiecarei persoane;
2) sunt constructe ipotetice;
3) sunt constructe imaginare inferate din observarea directa a comportamentului.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
11
44. Trasatura comuna de personalitate poate fi definita astfel:
1) trasatura pe care o are fiecare om intr-un anumit grad de creștere (ex.
inteligenta);
2) trasatura care este rar impartasita de altii (apare mai ales in sfera atitudinilor si
intereselor);
3) trasatura care activeaza si conduce comportamentul (ex. motivatiile).
a. 1
b. 2
c. 3
45. Trasaturile temperamentale definesc:
1) cat de eficienta este persoana in a actiona in vederea unui anumit scop;
2) stilul sau tempoul de actiune (ex. rapiditatea in actiune);
3) acele modalitati sau forte care activeaza si conduc comportamentele.
a. 1
b. 2
c. 3
46. In functie de forma de manifestere trasaturile de personalitate sunt grupate astfel:
1) capacitati sau abilitati;
2) trasaturi temperamentale;
3) trasaturi dinamice.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
47. Trasaturile de suprafata:
1) sunt stabile si permanente
2) isi au originea in conditiile interne ale organismului;
3) au o valoare in debutantul rand descriptiva iar natura lor este mai putin permanenta.
a. 1
b. 2
c. 3
12
48. Trasaturile sursa se clasifica astfel:
1) trasaturi constitutionale si trasaturi care tin de mediu;
2) ergi si sentimente;
3) trasaturi comune si trasaturi unice.
a. 1
b. 2
c. 3
49. Trasaturile constitutionale isi au originea in:
1) influentele cadrului socio-fizic in care traieste individul;
2) conditiile interne ale organismului;
3) vigoarea sursa a comportamentului.
a. 1
b. 2
c. 3
50. In viziunea lui Cattell, personalitatea umana traverseaza, de-a lungul vietii:
1) 3 stadii;
2) 5 stadii;
3) 6 stadii.
a. 1
b. 2
c. 3
51. In functie de stadiile de dezvoltare a personalitatii, Cattell a construit urmatoarele
instrumente de masura:
1) 16 PF, HSPQ, CPQ, ESPQ;
2) 16 PF, EPI, EPQ;
3) HSPQ, EPQ, EPI, 16 PF.
a. 1
b. 2
c. 3
13
52. Chestionarul 16 PF masoara:
1) 4 trasaturi sursa si 12 factori secundari;
2) 8 trasaturi sursa si 8 factori secundari;
3) 12 trasaturi sursa si 4 factori de ordinul al doilea.
a. 1
b. 2
c. 3
53. Cotele scazute obtinute prin adăugarea chestionarului 16 PF la factorul A
(schizotimie/ciclotimie) indica:
1) orgoliu, opozanta, spirit critic;
2) indiferenta, raceala, suspiciune, rigiditate;
3) amabilitate, blandete, caldura, incredere in oameni
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
54. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul B (abilitate
rezolutiva generala) indica:
1) lipsa de interes pentru subiecte intelectuale;
2) inteligenta vie, constiinciozitate;
3) perseverenta in rezolvarea problemelor.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
55. Cotele ridicate obtinute prin infuzarea chestionarului 16 PF la factorul E
(supunere/dominanta) indica:
1) comportament agresiv, combativ, sigur de sine;
2) comportament supus, bland, dependent;
3) inteligenta vie, constiinciozitate.
a. 1
b. 2
c. 3
14
56. Cotele ridicate obtinute prin încorporarea chestionarului 16 PF la factorul M (praxenia/autia)
indica:
1) comportament practic si constiincios, lipsit de imaginatie;
2) spirit logic, expresiv;
3) nonconventional excentric, imaginativ, boem, original.
a. 1
b. 2
c. 3
57. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul N
(naivitate/subtilitate) indica:
1) perspicacitate, luciditate in opinii;
2) spirit analitic, o viziune nesentimentala asupra vietii;
3) comportament direct, naiv, stangaci.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
58. Cotele scazute obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul O
(incredere/tendinta spre culpabilitate) indica:
1) comportament calm, cu incredere in sine, senin, eficient;
2) lipsa sentimentului de securitate;
3) comportament anxios, depresiv, un mod agitat de a se raporta la existenta.
a. 1
b. 2
c. 3
59. Factorii Q din chestionarul 16 PF:
1) atunci cand sunt activi in comportament au o buna valoare prognostica;
2) sunt derivati din analiza factoriala asupra celorlalti factori;
3) sunt mai putin clarificati decat factorii primari.
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
15
60. Factorii secundari din chestionarul 16 PF sunt in numar de:
1) 12 factori;
2) 8 factori;
3) 4 factori.
a. 1
b. 2
c. 3
61. Chestionarul 16 PF utilizeaza in masurare un sistem standard de:
1) 12 clase;
2) 10 clase;
3) 8 clase.
a. 1
b. 2
c. 3
62. In chestionarul pentru adolescenti H.S.P.Q. apar modificarile:
1) lipsesc patru factori ;
2) apar doi factori suplimentari;
3) lipsesc 8 factori.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
63. In H.S.P.Q. factorul B (inteligenta) suporta o crestere stadiala de la:
1) 11 la 15 ani;
2) 11 la 18 ani;
3) 11 la 30 ani.
a. 1
b. 2
c. 3
64. In H.S.P.Q. factorul F (taciturn/ expansiv) are urmatoarele caracteristici:
a) expansivitatea creste intre 11 – 17 ani;
b) apare o tendinta spre aplatizare a expansivitatii intre 17 – 19 ani;
c) nu apare nici o tendinta semnificativa.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
16
65. In H.S.P.Q. factorul N (naivitate/subtilitate) are urmatoarele caracteristici:
1) apare o tendinta de crestere semnificativa intre 15 – 23 ani;
2) apare o tendinta de crestere semnificativa intre 8 – 11 ani;
3) apare o tendinta de crestere semnificativa intre 6 – 17 ani.
a. 1
b. 2
c. 3
66. . In H.S.P.Q. factorul Q4 (relaxare/tensiune) are urmatoarele caracteristici:
1) apare o tendinta de scadere semnificativa la adolescenta timpurie;
2) apare o tendinta de scadere semnificativa doar la baieti;
3) apare o tendinta de crestere la ambele sexe in adolescenta timpurie.
a. 1
b. 2
c. 3
67. Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii are urmatoarele caracteristici:
1) masoara nivelul de anxietate generala al persoanei;
2) face distinctia intre anxietatea manifesta, simptomatica si anxietatea mascata;
3) cuprinde un numar de 40 de itemi.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
68. . Primii 20 de factori din Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii se refera la:
1) manifestari indirecte ale anxietatii;
2) expresia directa a starii de anxietate la nivelul comportamentului;
3) anxietatea manifesta.
a. 1
b. 2
c. 3
69. . Prin aplicarea Chestionarului Cattell privind nivelul anxietatii se obtin urmatoarele:
1) nota generala de anxietate;
2) indicele pentru gradul de mascare in comportamentul observabil al anxietatii;
3) indicele pentru gradul de exprimare in comportamentul observabil al anxietatii.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
17
70. Factorul Q3 (dezvoltarea constiintei de sine) din Chestionarul de anxietate Cattell are
urmatoarele caracteristici:
1) este o componenta dependenta de mediu;
2) indica masura in care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si obisnuintele
social acceptate;
3) indica gradul de integrare (respectiv neintegrare) in functie de dezvoltarea
constiintei de sine.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
71. Atunci cand prin introducerea Chestionarului Cattell privind nivelul anxietatii se obtin cote
ridicate la nivelul 10 standard, acest aspect indica:
1) un nivel scazut de anxietate;
2) instalarea anxietatii;
3) necesitatea unei interventii terapeutice
a. 1
b. 2
c. 3
72. . Chestionarelor de tip ‚Big Five’
1) Se fundamenteaza pe teoriile psiholingvistice in abordarea personalitatii;
2) Cercetarile din variate spatii culturale au evidentiat in urma analizei factoriale fie
3, 5 sau 7 superfactori;
3) Identifica un numar de 5 trasaturi largi / factori si trasaturile specifice, sub forma
fatetelor acestora .
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
73. Printre factorii masurati prin Chestionarul NEO PI R apar:
1) Factorii extraversie, nevrotism si psihotism ;
2) Factori de extraversie, nevrotism, constiinciozitate ;
3) Factorii schizotimie, maturitatea Eului si tensiune ergica.
a. 1
b. 2
c. 3
18
74. Adaptarea romaneasca a NEO PI R:
1) Reprezinta o traducere fidela a celor 5 super-factori masurati de NEO PI R;
2) Identifica in urma studiilor un numar de 6 super-factori specifici culturii noastre;
3) Include tot 5 factori, cu anumite modificari la nivelul denumirii lor si a fatetelor,
ca urmare a specificului cultural.
a. 1
b. 2
c. 3
75. Variantele chestionarelor de personalitate NEO PI R pot fi utilizate pentru subiecti
incepand de la varsta de:
1) 17 ani;
2) 11 ani;
3) 8 ani.
a. 1
b. 2
c. 3
76. Fatetele factorului N (nevrotism) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
1) entuziasm, caldura, spirit gregar;
2) activism, afirmare, calitatea pozitiva a starilor emotionale;
3) anxietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate.
a. 1
b. 2
c. 3
77. Fatetele factorului E (extraversie) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
1) entuziasm, caldura, spirit gregar;
2) activism, afirmare, valoarea pozitiva a starilor emotionale;
3) anxietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
19
78. Fatetele factorului D (deschidere) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
1) competenta, ordine, simtul datoriei;
2) deschidere spre fantezie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor;
3) dorinta de realizare, autodisciplina,deliberare.
a. 1
b. 2
c. 3
79. . Fatetele factorului C (constiinciozitate) din chestionarul de personalitate NEO PI R
exprima:
1) competenta, ordine, simtul datoriei;
2) deschidere spre fantezie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor;
3) dorinta de realizare, autodisciplina, deliberare.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
80. Fatetele factorului A (agreabilitate) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:
1) competenta, ordine, simtul datoriei;
2) incredere, sinceritate in exprimarea opiniilor si in conduita;
3) altruism, modestie, bunavointa
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
81. Cercetarile romanesti asupra NEO PI Rau concretizat validarea si etalonarea testului pe:
1) copii cu varsta cuprinsa intre 8 –11 ani;
2) adolescenti;
3) populatia adulta
a. 1
b. 2
c. 3
20
82. Teoria jungiana, care fundamenteaza Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic
Myers-Briggs, MBTI), descrie urmatoarele feluri de personalitate:
1) introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv;
2) extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic;
3) introvert afectiv, extravert afectiv.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
83. Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un
chestionar de evaluare a:
1) aptitudinilor intelectuale;
2) temperamentului;
3) personalitatii.
a. 1
b. 2
c. 3
84. M.B.T.I vizeaza tipologia de personalitate construita de-a lungul dinamicii dintre
urmatoarele functii de cunoastere:
1) functia logica si functia afectiva;
2) functia caracteriala si functia cognitiva;
3) functia senzoriala si functia intuitiva.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
85. Ființele cu un tip de temperament senzorial si rational (SJ) se caracterizeaza prin:
1) simtul datoriei deosebit de dezvoltat;
2) se simt bine atunci cand au obligatii, doresc sa poarte de grija intregii lumi;
3) se simt mai bine atunci cand ofera decat atunci cand primesc.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
21
86. Persoanele cu un tip de temperament senzorial si perceptiv(SP) se caracterizeaza prin:
1) simtul datoriei extraordinar de dezvoltat;
2) interes pentru tărie si intelect;
3) interes pentru bucuriile vietii si distractie.
a. 1
b. 2
c. 3
87. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic(NT) se caracterizeaza prin:
1) simtul datoriei foarte dezvoltat;
2) interes pentru putere si intelect;
3) doresc sa fie celebre pentru competenta lor.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
88. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic(NT) se caracterizeaza prin:
1) dorinta de putere;
2) interes pentru putere si intelect;
3) se simt mai bine atunci cand ofera decat atunci cand primesc.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
89. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si afectiv(NF) se caracterizeaza prin:
1) dorinta de a avea putere si de a controla mediul;
2) dorinta de autenticitate si auto-actualizare;
3) mare capacitate empatica
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
90. . Scalele M.B.T.I sunt urmatoarele:
1) Extraversie – Introversie; Senzorialitate – Intuitie;
2) Gandire logica – Afectivitate;
3) Judecata – Perceptie.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
22
91. M.B.T.I. este utilizat preponderent in domeniile:
1) consiliere vocationala, cercetare;
2) clinica, psihoterapie;
3) selectie profesionala
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
92. Creatorul Inventarului de Personalitate California este:
1) Harrison G.Gough;
2) Raymond B. Cattell ;
3) Hans Jurgen Eysenck
a. 1
b. 2
c. 3
93. C.P.I. a fost construit pentru evaluarea normalitatii psihice, ca un instrument paralel altui
test larg utilizat, adresat psihopatologiei, care este:
1) 16 P.F.Q.
2) M.M.P.I.
3) E.P.Q.
a. 1
b. 2
c. 3
94. . In construirea C.P.I. nu s-a pornit de la:
1) variabilele clinice derivate empiric din experienta clinica;
2) „concepte populare”, termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza intre ei
pentru a-si descrie comportamentele cotidiene;
3) realitatile fiintei umane normale.
a. 1
b. 2
c. 3
23
95. In construirea C.P.I. s-a pornit de la acei termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza
intre ei pentru a-si descrie modurile de a se comporta, termeni cunoscuti sub denumirea
de :
a) concepte populare ;
b) formule de politete ;
c) formule de salut
a. 1
b. 2
c. 3
96. Scopul lui Gough in construirea C.P.I este:
1) sa justifice o teorie asupra personalitatii;
2) sa identifice subiectii care prezinta tulburari de personalitate;
3) sa reuseasca o predictie asupra comportamentului unei persoane.
a. 1
b. 2
c. 3
97. Critica adusa C.P.I consta in:
1) lipsa de omogenitate a scalelor;
2) folosirea sistematica, in constructia scalelor, a analizei conceptuale;
3) posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite.
a. 1
b. 2
c. 3
98. Critica adusa C.P.I consta in:
1) posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite;
2) întrebuințarea sistematica, in constructia scalelor, a analizei conceptuale;
2) „conceptele populare” au dobandit conotatii distincte pentru persoane diferite.
a. 1
b. 2
c. 3
24
99. Scalele C.P.I.:
1) pot fi interpretate la fel ca scalele specifice inventarelor de personalitate construite
pe modelul trasaturilor;
2) sunt derivate prin analiza factoriala;
3) sunt derivate pe baza utilizarii sistematice a analizei conceptuale, care include
validarea practica si de construct.
a. 1
b. 2
c. 3
100. . Forma de baza (initiala) a C.P.I contine:
1) 20 de scale;
2) 18 de scale;
3) 15 scale.
a. 1
b. 2
c. 3
101. Scalele C.P.I forma initiala sunt grupate in:
1) 8 grupe;
2) 6 grupe;
3) 4 grupe.
a. 1
b. 2
c. 3
102. Scorurile peste medie la scala Dominanta indica:
1) persoane active, sigure pe sine, persistente si independente;
2) capacitatea de a-si asuma responsabilitatea, propensiunea de a conduce;
3) persoane retrase, inhibate, tacute, lente in gandire si actiune.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
25
103. Scorurile peste medie la scala Capacitate de statut indica:
1) un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, cu o gandire stereotipa;
2) o persoana limitata in conceptii si interese, irascibila si tensionata;
3) un individ ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, eficient in comunicare,
carierist.
a. 1
b. 2
c. 3
104. Scorurile peste medie la scala Sociabilitate indica:
1) un comportament conventional in societate, neangajat, sugestibil si influentabil de
opiniile celorlalti;
2) comportament paticipativ, intreprinzator, ingenios;
3) comportament competitiv, fluent in gandire si original.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
105. . Scorurile peste medie la scala Prezenta sociala indica:
1) comportament spontan, imaginativ, neformalist, cu o natura expresiva si creativa;
2) comportament precaut, moderat;
3) o persoana rabdatoare, simpla, modesta, nesigura in decizii.
a. 1
b. 2
c. 3
106. Scorurile peste medie la scala Acceptare de sine indica:
1) comportament conservator, ordonat, conventional;
2) pasivitate in actiune, comoditate si conventionalism;
3) persoana inteligenta, sincera, spirituala, activa, centrata pe sine.
a. 1
b. 2
c. 3
26
107. Scala VIII din C.P.I (Responsabilitatea) are urmatoarele caracteristici:
1) evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale;
2) identifica un comportament deschis, atasat social ;
3) soca constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur.
a. 1
b. 2
c. 3
108. Scala XIV din C.P.I (Toleranta) are urmatoarele caracteristici:
1) uimi constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur ;
2) pune in evidenta atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor;
3) indica raspunsurile caracterizate prin dezirabilitate sociala.
a. 1
b. 2
c. 3
109. Scala XVI din C.P.I (Realizare prin independenta) are urmatoarele caracteristici:
1) evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru
deschis, minim definit ;
2) evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru bine
definit si clar structurat;
3) reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate eficient.
a. 1
b. 2
c. 3
110. . Scala XVII din C.P.I (Eficienta intelectuala) are urmatoarele caracteristici:
1) masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc ;
2) reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate eficient;
3) evidentiaza atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor.
a. 1
b. 2
c. 3
111. Scopul Inventarului multifazic de personalitate Minnesota consta in:
1) a face distinctia intre subiectii normali si cei anormali;
2) evaluarea si diagnoza marilor tulburari psihiatrice si psihologice;
3) evaluarea normalitatii psihice.
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
27
112. . M.M.P.I. este construit prin:
1) metode intuitive;
2) validare empirica;
3) metoda factoriala.
a. 1
b. 2
c. 3
113. M.M.P.I este un test:
1) conceput pe constructe bipolare;
2) construit prin validare empirica;
3) multifazic.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
114. Inventarul multifazic de personalitate Minnesota contine:
1) 550 de itemi;
2) 500 de itemi;
3) 465 de itemi.
a. 1
b. 2
c. 3
115. Scalele de validare ale profilelor M.M.P.I sunt:
1) scala „?”; scala „L”; scala „F”; scala „K”;
2) scala „L”; scala „F”; scala „K”;
3) scala „?”; scala „L”; scala „F”.
a. 1
b. 2
c. 3
116. Scala „?” de validare a profilelor M.M.P.I reprezinta:
1) simptome patologice;
2) numarul total de itemi la care subiectul a raspuns „Nu stiu”;
3) raspunsurile nesincere ale subiectului la 15 itemi.
a. 1
b. 2
c. 3
28
117. Printre scalele clinice ale M.M.P.I se numara:
1) scala Hs (Ipohondrie), scala Sc (Schizofrenie); scala L (minciuna);
2) scala Ma (Hipomanie), scala S (Introversie sociala), Scala K (Corectie);
3) scala Hy (Isterie), scala Pa (Paranoia), scala Pt (Psihastenie), scala D (Depresie).
a. 1
b. 2
c. 3
118. Nota ridicata la scala Hs (Ipohondrie) indica faptul ca subiectul :
1) prezinta simptome fobice si obsesionale
2) are tendinta de a se plange excesiv de boli fizice fara nici o baza organica;
3) manifesta expansivitate si iritabilitate
a. 1
b. 2
c. 3
119. Scala Hy (Isteriei) cuprinde urmatoarele subscale :
1) o scala de temperament isteroid ;
2) o scala de expansivitate ;
3) o scala de simptome de conversie.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
120. Scala suplimentara Ai (Indicele de anxietate) masoara :
1) tendinta spre interiorizarea dificultatilor;
2) simptomele fobice si obsesionale;
3) nivelul anxietatii.
a. 1
b. 2
c. 3
29
121. In teoria lui Leonhard privind normalitatea si conditia de anormalitate sunt descrise
urmatoarele tipuri de personalitati;
1) accentuate;
2) destructurate;
3) patologice.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
122. Chestionarul de tendinte proeminente Smiescheck are fundamentare teoretica in teoria lui:
1) Woodworth
2) Smiescheck
3) K. Leonhard
a. 1
b. 2
c. 3
123. . Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele:
1) autocompatimire, teatralitate (tipul demonstrativ);
2) susceptibilitate si ambitie (tipul hiperperseverent);
3) constiinciozitate si seriozitate exagerate (tipul hiperexact).
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
124. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:
1) tipul hiperperseverent;
2) tipul hiperexact;
3) tipul hipotimic.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
125. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:
1) tipul demonstrativ;
2) tipul stapanit;
3) tipul anxios.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
30
126. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:
1) tipul introvertit;
2) tipul distimic;
3) tipul emotiv.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
127. Chestionarul de tendinte accentuate (H. Schmiescheck) cuprinde:
1) 550 itemi;
2) 465 itemi;
3) 88 itemi.
a. 1
b. 2
c. 3
128. . Caracteristici ale unor soiuri de firi accentuate sunt aspectele:
1) capacitatea anormala de refulare (firea demonstrativa);
2) perseverenta anormala a afectului (firea hiperperseverenta);
3) labilitatea afectiva (firea ciclotima).
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
129. Scala VII (Ciclotimie) descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:
1) absenta controlului asupra comportamentului emotional;
2) combinatie intre veselie, dorinta de actiune, nevoia de a vorbi si tendinta spre
divagari;
3) labilitate afectiva marcata.
a. 1
b. 2
c. 3
130. Scala IX (Anxietate) descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:
1) lipsa capacitatii de refulare;
2) teama permanenta de critica sau dezaprobare;
3) perseverenta anormala a afectului
a. 1
b. 2
c. 3
31
131. Caracteristicile comportamentale exprima:
1) componenta dinamica – energetica a personalitatii;
2) componenta relational – valorica a personalitatii;
3) componenta rezolutiv – productiva a personalitatii.
a. 1
b. 2
c. 3
132. . Vizibil, temperamentul se exprima prin:
1) mimica, gestica, postura;
2) miscari si reactii;
3) conduita non-verbala.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
133. Indicatorii temperamentali cei mai evidenti sunt:
1) intensitatea, ritmul si frecventa trairilor psihice;
2) impulsivitatea si impresionabilitatea;
3) durabilitatea si echilibrul trairilor psihice.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
134. . Chestionarul de personalitate Guilford-Zimmerman cuprinde:
1) 550 itemi;
2) 465 itemi;
3) 300 itemi.
a. 1
b. 2
c. 3
135. Intre cele 10 trasaturi majore pe care le evidentiaza Chestionarul de personalitate
Guilford-Zimmerman se afla:
1) Sociabilitate;
2) Autocontrol;
3) Descendenta.
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
32
136. Intre cele 10 trasaturi majore pe care le evidentiaza Chestionarul de personalitate
Guilford-Zimmerman se afla:
1) Activitate particulara;
2) Stabilitate emotionala;
3) Obiectivitate.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
137. Intre cele 10 trasaturi majore pe care le evidentiaza Chestionarul de personalitate
Guilford-Zimmerman se afla:
1) Instabilitate emotionala;
2) Prietenie;
3) Reflexivitate.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
138. Intre cele 10 trasaturi majore pe care le evidentiaza Chestionarul de personalitate
Guilford-Zimmerman se afla:
1) Masculinitate;
2) Stabilitate emotionala;
3) Relatii impersonale.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
139. Printre caracteristicile dimensiunii T (Reflexivitate) din Chestionarul de personalitate
Guilford-Zimmerman se numara:
1) placere pentru viteza, vitalitate, ineficienta;
2) submisivitate, precautie exagerata, persistenta;
3) echilibru mintal.
a. 1
b. 2
c. 3
140. Chestionarul de personalitate Guilford-Zimmerman este întrebuințat cu predilectie in:
1) clinica;
2) consiliere si orientare vocationala;
3) selectie profesionala.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
|
|
