stefan 62
Nou venit
Data inscrierii: 27/Noi/2009
Mesaje: 16
|
 Trimis: 21/05/2010 17:51 Titlul subiectului: |
 |
|
Aceasta este grila rez. de anul trecut, respectiv 2009. Nu sunt sigur dar probabil este valabil si ptr.2010, altul n-am. Bafta! Stefi.
SOCIOLOGIA EDUCATIEI
AN 2- PEDAGOGIE
MULTIPLE CHOICE
1.
M.Debesse afirma ca educatia este cea care:
a. creeaza omul;
b. il ajuta sa creeze;
c. il ajuta sa se creeze;
d. il ajuta sa se recreeze.
2.
Educatia poate fi inteleasa :
1.ca relatie;
2.ca actiune de conducere;
3.ca actiune sociala;
4.ca ansamblu de influente.
c. 2+3+4.
3.
Evidentierea educatiei ca actiune social-umana, organizata si constient elaborata,
vizeaza caracterul ei:
a. axiologic
b. praxiologic;
c. sistemic
d. social.
4.
Educatia este un proces organizat care urmareste:
1. socializarea individului;
2. umanizarea individului;
3. individualizarea sa;
4. culturalizarea individului.
b. 1+3
5.
Perspectiva holistica asupra educatiei porneste de la doua mărimi fundamentale
in analiza calitatii acesteia:
1. domeniul;
2. nivelul de calitate;
3. sistemul;
4. nivelul de impact.
d. 1+4
6.
Analiza calitatii educatiei din perspectiva nivelului de impact are in vedere:
1. nivelul individual;
2. nivelul institutional;
3. nivelul cultural;
4. nivelul comunitar;
5. nivelul global.
c. 1+2+4+5
7.
Analiza calitatii educatiei din perspectiva domeniului are in vedere:
1. domeniul tehnico-economic;
2. domeniul socio-uman;
3. domeniul comunitar;
4. domeniul cultural;
5. domeniul educational.
c. 1+2+4+5
8.
Regula sociologica a unitatii dintre teoretic si empiric este adecvata si cercetarilor din sociologia educatiei intrucat evidentiaza unitatea dintre:
a. concepte si opinii
b. concepte si datele din teren
c. concepte si ipoteze
d. concepte si teorii verificate
9.
Clasificarea stiintelor educatiei realizata de catre E.Macavei , includea
sociologia educatiei in cadrul:
a. domeniului teoretic fundamental al stiintelor educatie
b. domeniului specializat al stiintelor educatiei
c. domeniului interdisciplinar al stiintelor educatiei
d. domeniului aplicativ al stiintelor educatiei
10.
In cadrul domeniului interdisciplinar al stiintelor educatiei , sociologia educatiei
ocupa un loc important alaturi de:
1. filosofia educatiei;
2. pedagogia culturii;
3. ergonomia invatamantului;
4. pedagogia progresivista.
a. 1+2+3;
11.
Functionalismul sociologic studiaza educatia dintr-o perspectiva:
a. socializatoare
b. holista
c. individualista
d. structurala
12.
Functionalismul sociologic considera ca personalitatea individului se formeaza prin educatie si include urmatoarele componente:
1. socializarea;
2. individualizarea;
3. determinarea;
4. selectarea.
a. 1+2
13.
Faptul ca modalitatile de a face educatie au evoluat in raport de schimbarile articole in societate, evidentiaza:
a. caracterul individualizator al educatiei;
b. caracterul specific al educatiei;
c. caracterul socializator al educatiei;
d. caracterul istoric al educatiei
14.
Cerintele functionale, a caror satisfacere este indispensabila oricarui sistem social, sunt dupa T.Parsons:
1. facerea scopului;
2. interiorizarea;
3. adaptarea;
4. mentinerea modelului valoric;
5. integrarea.
a. 1+2+3+4
15.
Sociologia educatiei a consacrat un tip aparte de functionalism, specializat in analiza modului in care scolile califica forta de munca solicitata, denumit:
a. functionalism structural
b. functionalism relationa
c. functionalism tehnologic
d. functionalism praxiologic
16.
Analizand organizatiile cu caracter birocratic, Max Weber evidentiaza
principiile care stau la baza acestora:
1. principiul ierarhiei;
2. principiul competentei;
3. principiul valoric;
4. principiul preponderentei documentelor scrise.
d. 1+2+4
17.
Analizand criza mondiala a educatiei, A.Cazacu evidentiaza principalele eșantioane teoretice care explica fundamentele acestei crize:
1. modelul reproducerii culturale;
2. modelul reproducerii individuale;
3. exemplarul represiunii institutionale;
4. prototipul sanatatii mintale.
b. 1+3+4
18.
Modelul explicativ elaborat de catre P.Bourdieu, prin care se reprosa sistemelor de invatamant contemporane faptul ca reproduc raporturile de putere existente in societate, era denumit:
a. șablonul reproducerii culturale
b. tiparul reproducerii individuale
c. modelul represiunii institutionale
d. modelul sanatatii mintale
19.
Afirmand faptul ca scoala este un instrument de alienare si de manipulare a indivizilor, L.Althusser se definea ca reprezentant al:
a. modelului reproducerii culturale
b. modelului reproducerii individuale
c. modelului represiunii institutionale
d. modelului sanatatii mintale
20.
Sylvain de Coster este cel care fundamenteaza:
a. modelul reproducerii culturale
b. modelul reproducerii individuale
c. modelul represiunii institutionale
d. modelul sanatatii mintale
21.
Interactionismul simbolic, orientare importanta in sociologia educatiei a fost fundamentat de catre:
a. Sylvain de Coster
b. E.Durkheim
c. G.H.Mead
d. Ivan Illich
22.
In conceptia lui G.H.Mead, actiunea sociala rezulta din schimburile care au loc intre indivizi si au ca obiect:
a. obiceiurile
b. simbolurile
c. legile
d. institutiile
23.
Fenomenologia sociologica, orientare importanta in sociologia educatiei,a fost fundamentata de catre:
a. Sylvain de Coster
b. E.Durkheim
c. G.H.Mead
d. Alfred Schutz
24.
Conceptul de habitus este central in:
1. teoria reproductiei culturale;
2. sociologia culturii;
3. etnologie;
4. praxiologie.
a. 1+2+3
25.
Habitus-ul este un principiu care :
a. genereaza idei noi
b. genereaza situatii noi
c. enereaza practici care pot face fata unor situatii noi
d. genereaza controverse noi
26.
Modelul dramaturgic, orientare importanta in sociologia educatiei,afost fundamentata de catre:
a. Sylvain de Coster
b. E.Durheim
c. Erving Goffman
d. Aaron Cicourel
27.
Principalele provocari pe care globalizarea le adreseaza educatiei sunt:
1. provocarea incluziunii sociale;
2. provocarea cunoasterii;
3. provocarea centralizarii;
4. provocarea resurselor.
d. 1+2+4
28.
Noul model educational care incearca sa raspunda la provocarile adresate de globalizare educatiei, se numeste:
a. paradigma dualizarii educatiei
b. paradigma triplizarii educatiei
c. paradigma securizarii educatiei
d. paradigma promovarii educatiei
29.
Paradigma triplizarii educatiei se concentreaza spre:
a. cum invata si ce creeaza elevul
b. cum invata si cum creeaza elevul
c. ce invata si cum creeaza elevul
d. ce invata si ce creeaza elevul
30.
E.Faure,denumea acea realitate constituita prin redistribuirea invatamântului catre mai multi factori:
a. responsabilitatea educativa
b. institutia educativa
c. cetatea educativa
d. realitatea educativa
31.
W.Botkin si colaboratorii sai puneau in opozitie diferite paradigme privitoare la invatare:
1. invatarea de mentinere;
2. invatarea de contact;
3. invatarea inovatoare;
4. invatarea de raspuns.
b. 1+3
32.
Abordarea macrosociologica a educatiei vizeaza:
1. specificul socializarii in institutiile scolare;
2. specificul sistemului de invatamânt ca subsistem al sistemului social global;
3. specificul etnometodologiei scolare;
4. democratizarea invatamântului.
b. 1+2+4
33.
Abordarea microsociologica a educatiei a fost initiata de:
a. constructivismul structuralist
b. constructivismul fenomenologic
c. conflictualismul sociologic
d. etnometodologie
34.
Etnometodologia descrie comportamentul grupal al indivizilor apelând la concepte cum sunt:
1. codurile interactiunii;
2. intersubiectivitate;
3. structuralitate;
4. procesualitate.
d. 1+2+4
35.
Sistemul de educatie este un sistem:
1. finalist;
2. inchis;
3. deschis;
4. complex.
b. 1+3+4
36.
Educatia contribuie la dobândirea socializarii primare denumita si:
a. aculturatie
b. inculturatie
c. culturatie
d. anticipatie
37.
Continutul socializarii are o tripla semnificatie:
1. psihologica;
2. sociologica;
3. axiologica;
4. culturologica.
d. 1+2+4
38.
Lipsa de compatibilitate intre modelul cultural al familiei si modelul cultural al societatii a fost denumit de P.Bourdieu:
a. violenta sociala
b. violenta culturologic
c. violenta simbolica
d. violenta axiologica
39.
Functiile pe care le indeplineste sistemul de invatamânt sunt dupa I.Bontas:
1. functia instructiv-educativa;
2. functia praxiologica;
3. functia axiologica;
4. functia culturologica.
a. 1+2+3
40.
Una dintre solutiile importante la problemele descentralizarii invatamântului este:
a. informatizarea invatamântului
b. centralizarea invatamântului
c. diversificarea invatamântului
d. subsidiarizarea invatamântului
41.
Gestionarea manageriala a educatiei la nivel de sistem vizeaza:
1. monitorizarea resurselor;
2. proiectarea curriculara a planului de invatamânt;
3. surescitarea instruirii intensive;
4. evaluarea globala.
d. 1+2+4
42.
Gestionarea manageriala a educatiei la nivel de proces vizeaza:
1. proiectarea curriculara a programelor scolare;
2. stârnirea instruirii intensive;
3. proiectarea curriculara a planului de invatamânt;
4. elaborarea testelor de evaluare.
d. 1+2+4
43.
Cultura organizationala se desfasoara si la nivelul scolii intr-un plan:
a. sistemic
b. simbolic
c. structural
d. sintetic
44.
Cultura organizationala a unei scoli include:
a. cultura normativa si cultura cognitiva
b. cultura expresiva si cultura sugestiva
c. cultura normativa si cultura expresiva
d. cultura afectiva si cultura expresiva
45.
Cultura expresiva a unei scoli include:
a. normele cu caracter formal
b. regulile de conduita
c. simbolistica organizatiei
d. regulamentul de ordine interioara
46.
Climatul organizational exprima:
a. un consens cognitiv generalizat
b. o emotie cauzata de o situație conflictuala
c. un sentiment colectiv al membrilor organizatie
d. o stare atitudinal-emotionala a membrilor organizatiei
47.
Climatul organizational se manifesta ca:
a. o stare cognitiva generalizata
b. o stare psihica relativ stabilizata
c. o dispoziție de satisfactie personala
d. o stare de incredere in fortele proprii
48.
Alegeti varianta gresita: dimensiunile climatului organizational sunt:
a. dimensiunea cognitiv-integrativa
b. dimensiunea afectiv-intentionala
c. dimensiunea afectiv-atitudinala
d. dimensiunea actional-participativa
49.
Dimensiunea afectiv-atitudinala a climatului organizational include:
1. relatiile afectiv-valorizatoare dintre membrii organizatiei;
2. existenta subgrupurilor;
3. modul de exercitare a controlului;
4. atitudinea fata de organizatie si fata de sarcina fundamentala.
b. 1+2+4
50.
Dimensiunea actional-participativa a climatului organizational include:
1. existenta subgrupurilor;
2. gradul de organizare si de structurare relational-functionala;
3. existenta/nonexistenta conflictelor intraorganizationale;
4. gradul de coparticipare a membrilor organizatiei la obținerea sarcinilor.
c. 2+3+4
13
51.
Statusul social defineste in conceptia lui J.Stoezel:
a. ansamblul comportamentelor manifestate de un individ intr-o situatie data
b. ansamblul opiniilor exprimate de un individ intr-un anumit context
c. ansamblul comportamentelor la care un individ se poate astepta in mod legitim
din componentă altor indivizi
d. ansamblul comportamentelor la care un individ nu se poate astepta in mod legitim
din partea altor indivizi
52.
Max Weber confera termenului de status si un sens prioritar psihologic si anume,cel de:
a. preferinta sociala
b. putere sociala
c. pozitie sociala
d. prestigiu social
53.
Statusurile pot fi:
1. dobândite;
2. asteptate;
3. intentionate;
4. atribuite.
d. 1+4
54.
Rolul social este caracterizat ca fiind:
a. aspectul sistemic al statusului
b. profilul dinamic al statusului
c. aspectul sintetic al statusului
d. aspectul sincronic al statusului
55.
Pentru desemnarea comportamentului efectiv al persoanelor(grupurilor) cu statusuri sociale determinate se foloseste si conceptul:
a. prescriptie de rol
b. conduita de rol
c. situatie de ro
d. legitimare de rol
56.
Rolul directorului in cadrul organizatiei scolare este acela de:
1. consilier;
2. coordonator;
3. manager;
4. profesor.
b. 2+3+4
57.
Rolul inspectorului scolar este unul de:
1. consiliere;
2. indrumare;
3. control;
4. managerial.
d. 2+3
58.
Inspectoratele scolare au in compunerea lor:
1. Consiliul de Administratie;
2. Consiliul Profesoral;
3. Consiliul Consultativ;
4. Consiliul Didactic.
b. 1+3
59.
Organizatia scolara are ca organ colectiv de conducere :
1. Consiliul de Administratie;
2. Consiliul Profesoral;
3. Consiliul Consultativ;
4. Consiliul Didactic.
a. 1+2
60.
In cadrul clasei de elevi intâlnim urmatoarele forme principale de influenta sociala:
1. cooperarea;
2. asimilarea;
3. opozitia;
4. acomodarea.
b. 1+3+4
61.
Grupurile sociale se diferentiaza cel mai pregnant prin intermediul:
1. scopului;
2. contextului situational;
3. activitatii;
4. resurselor.
b. 1+3
62.
Fiecare grup social, chiar de natura si specificul sau,se defineste prin:
1. dimensiunea instrumentala;
2. mărimea structurala;
3. dimensiunea relationala;
4. dimensiunea contextuala.
d. 1+3+4
63.
Dimensiunea instrumentala a grupului educational vizeaza:
1. coordonarea membrilor grupului;
2. orientarea lor spre un scop comun;
3. asigurarea unor conditii substanțe optime;
4. organizarea comunicarii.
b. 1+2+4
64.
Principalele caracteristici ale clasei de elevi sunt,conform opiniei lui R.Iucu:
1. scopurile;
2. valorile;
3. normele;
4. coeziunea;
5. rolurile
b. 1+3+4+5
65.
Scopurile pe care le urmaresc membrii clasei de elevi sunt:
1. prescriptive;
2. normative;
3. individuale;
4. colective.
b. 1+3
66.
Procesul prin care normele si valorile scolare ,invatate si interiorizate,devin parte integranta a personalitatii elevilor ,poarta denumirea de:
a. socializare primara
b. socializare secundara
c. socializare pozitiva
d. socializare de identificare
67.
Clasificarea tipurilor de conformism social de catre H.Kelman este aplicabila si clasei de elevisi vizeaza:
1. complezenta;
2. identificarea;
3. interiorizarea;
4. acceptarea.
a. 1+2+3
68.
Termenul de “dinamica grupului” este utilizat si pentru a desemna:
a. ansamblul fenomenelor de grup
b. ansamblul proceselor de grup
c. ansamblul structurilor de gru
d. ansamblul situatiilor de grup
69.
In conceptia lui K.Lewin,spatiul de viata al grupului cuprinde:
1. trasaturile grupului:
2. membrii grupului;
3. structurile grupului;
4. situatia in care grupul actioneaza.
d. 1+2+4
70.
Dinamica grupului este pentru K.Lewin:
a. analiza grupului restrâns sub aspectul structurilor specifice
b. analiza modului in care procesele de grup influenteaza comportamentul indivizilor
c. analiza modului in care fenomenele de grup asigura functionalitatea grupului
d. analiza modului in care indivizii ifluenteaza grupul
71.
Climatul psihosocial face parte din categoria:
a. proceselor de grup
b. fenomenelor de grup
c. structurilor de grup
d. conexiunilor de grup
72.
Conflictele intragrupale face parte din categoria:
a. proceselor de grup
b. fenomenelor de grup
c. structurilor de grup
d. conexiunilor de grup
73.
Elementul principal implicat in invatarea prin cooperare este dupa M.Deutsch:
a. dependenta pozitiva
b. dependenta negativa
c. interdependenta pozitiva
d. interdependenta negativa
74.
Una dintre modalitatile prin care elevii pot capata abilitatea de a intelege perspectiva celuilalt este:
a. contradictia constructiva
b. controversa constructiva
c. consensul constructiv
d. consensul distructiv
75.
Metoda autobiografiei clasei de elevi a fost fundamentata de catre:
a. Robert Bales
b. Bannis Warren
c. Bany si Johnson
d. J.L.Moren
76.
Observatia sistemica a clasei de elevi pe baza categoriilor informationale urmareste surprinderea unor comportamente tipice cum sunt:
1. manifestarea solidaritatii ;
2. emiterea de informatii;
3. manifestarea puteriide influentare;
4. solicitarea de sugestii.
b. 1+2+4
77.
Studiul de caz,frecvent utilizat in cunoastera clasei de elevi,este o metoda care parcurge urmatoarele etape:
1. etapa familiarizarii cu cazul;
2. etapa cercetarii empirice;
3. etapa stabilirii diferitelor variante de solutionare ;
4. etapa adoptarii variantei optime.
d. 1+3+4
78.
Utilizarea tehnicii sociometrice presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. alcatuirea si aplicarea testului sociometric;
2. validarea testului sociometric;
3. alcatuirea sociomatricei;
4. intocmirea sociogramei.
d. 1+3+4
79.
G.Bastin transforma testul sociometric intr-un chestionar care cuprinde urmatoarele parti componente:
1. motivatia;
2. creearea unei stari de incredere a subiectilor;
3. perceperea pozitiei ocupate in grup;
4. determinarea situatiei preferentiale.
b. 1+2+4
80.
Determinarea situatiei preferentiale viza,in conceptia lui G.Bastin,mai ales:
1. stabilirea limitelor ariei preferentiale;
2. precizarea calitatii preferintei;
3. criteriul de alegere;
4. indicele de status preferential.
a. 1+2+3
81.
Indicele de status preferential ia in considerare:
a. alegerile exprimate
b. respingerile exprimate
c. atât alegerile cât si respingerile
d. alegerile ,respingerile si starile de indiferenta
82.
Subiectii acceptati in grupul-clasa au indicele de status preferential cu valori cuprinse intre:
1. 0-0,10;
2. 0,10-0,20;
3. 0,20-0,30;
4. 0,30-0,40.
a. 1+2
83.
Subiectii”foarte populari” in grupul-clasa au indicele de status preferential cu valori
cuprinse intre:
a. 0,20-0,30
b. 0,30-0,40
c. 0,40-0,50
d. 0,50-0,60
84.
In functie de valorile indicilor de status preferential, putem calcula pentru fiecare elev din clasa:
a. expansivitatea afectiva
b. tăria preferentiala
c. sociocentralitatea
d. incluziunea preferentiala
85.
Cu susținerea tehnicii sociometrice se pot calcula si anumiti indici ai perceptiei sociometrice:
1. numarul de indivizi pe care subiectul ii alege;
2. numarul de indivizi de care subiectul crede ca este ales;
3. numarul de indivizi pe care subiectul ii respinge;
4. numarul de indivizi de care subiectul crede ca este respins.
d. 2+4
86.
Acuitatea perceptiva vizeaza:
1. numarul de indivizi care se cred alesi de subiect;
2. numarul de indivizi care sunt alesi de subiect;
3. numarul de indivizi care se cred respinsi de subiect;
4. numarul de indivizi care sunt respinsi de subiect;
a. 1+3
87.
Primele aspecte care iese in evidenta îndată ce analizam operandul ,ca subsistem al clasei de elevi,sunt:
1. numarul elevilor;
2. sarcina grupului-clasa;
3. valoarea elevilor;
4. obiectivele grupului-clasa
b. 1+3
88.
Procesul cognitiv-evaluativ care se desfasoara in cadrul clasei de elevi include:
a. comparatia interindividuala
b. contextul situational
c. sarcina grupului-clasa
d. motivatia elevilor
89.
Functiile manageriale puse in evidenta la nivelul organizatiei scolare sunt:
1. planificare-organizare;
2. rationalizare-determinare;
3. orientare metodologica;
4. perfectionare-cercetare didactica.
b. 1+3+4
90.
Indeplinirea de catre familie a functiei sale educative este determinata de variabile cum sunt:
1. statutul social-economic si cultural al familiei;
2. silul educativ al familiei;
3. relatia instituita cu comunitatea;
4. tipul de disciplina parentala.
d. 1+2+4
91.
Aparitia si evoluția coeziunii clasei de elevi este determinata de o înșiruire de factori obiectivi:
1. contactul spatial;
2. marimea grupului;
3. consensul cognitiv si afectiv;
4. angajarea elevilor in actiuni comune.
d. 1+2+4
92.
Aparitia si progresul coeziunii clasei de elevi este determinata de o serie de factori subiectivi:
1. consensul cognitiv si afectiv;
2. atitudinea fata de normele grupului;
3. contactul spatial;
4. gradul de incredere reciproca.
d. 1+2+4
93.
Chantal Leclerc considera ca ficare grup se defineste prin urmatoarele dimensiuni specifice:
1. măsură instrumentala;
2. dimensiunea relationala;
3. dimensiunea personala;
4. dimensiunea contextuala.
d. 1+2+4
94.
Dimensiunea instrumentala a grupului-clasa vizeaza:
a. coordonarea si orientarea membrilor grupului spre un scop comun
b. modul in care obiectivele sunt conforme cu asteptarile grupului
c. conditiile in care grupul evolueaza
d. modul in care obiectivele sunt gestionate de grup
95.
Cultura organizationala este un dispozitiv de:
1. intelegere;
2. orientare;
3. comportament;
4. evaluare.
a. 1+2+3
96.
Instrumentul care evidentiaza configuratia de ocazie a structurii socioafective a
clasei de elevi este:
a. testul sociometri
b. sociomatricea
c. sociograma
d. ndicele de status preferential
97.
Constructivismul fenomenologic a fost initiat de catre:
1. A.Schutz;
2. T.Lukmann;
3. P.Berger;
4. P.Bourdieu.
d. 2+3.
98.
Faptul ca actiunea educationala este o relatie sociala dintre obiect si subiect
evidentiaza o anumita caracteristica a acesteia si anume:
a. caracterul praxiologic
b. caracterul axiologic
c. caracterul cognitiv
d. caracterul sistemic
99.
E.Durkheim a contribuit la intemeierea sociologiei educatiei prin fundamentarea :
a. pedagogiei culturale
b. etnometodologiei
c. pedagogiei sociale
d. psihologiei pedagogice
100.
Sociologia educatiei face parte din domeniul interdisciplinar al stiintelor educatiei
alaturi de:
1. pedagogia culturii;
2. axiologia pedagogica;
3. pedagogia conducerii;
4. ergonomia invatamântului.
d.1+2+4
1/c, 2/c, 3/b, 4/b, 5/d, 6/c, 7/c, 8/b, 9/c, 10/a, 11/b, 12//a, 13/d, 14/b, 15/c, 16/d, 17/b, 18/a, 19/c, 20/d, 21/c, 22/b, 23/d, 24/a, 25/c, 26/c, 27/d, 28/b, 29/b, 30/c, 31/b, 32/b, 33/d, 34/d, 35/b, 36/b, 37/d, 38/c, 39/a, 40/d, 41/d, 42/d, 43/b, 44/c, 45/c, 46/d, 47/b, 48/b, 49/b, 50/c, 51/c, 51/d, 53/d, 54/b, 55/b, 56/b, 57/d, 58/b, 59/a, 60/b, 61/b, 62/d, 63/b, 64/b, 65/b, 66/d, 67/a, 68/b, 69/d, 70/b, 71/b, 72/b, 73/c, 74/b, 75/c, 76/b, 77/d, 78/d, 79/b, 80/a, 81/c, 82/a, 83/d, 84/a, 85/d, 86/a, 87/b, 88/a, 89/b, 90/d, 91/d, 92/d, 93/d, 94/a, 95/a, 96/b, 97/d, 98/a, 99/d, 100/d.
|
|
')
,,stefan 62,,
