rahela
Nou venit
Data inscrierii: 12/Ian/2009
Mesaje: 4
Localitate: TARGOVISTE
|
 Trimis: 30/01/2010 21:04 Titlul subiectului: |
 |
|
PARADIGME SOCIOLOGICE IN EDUCATIE
PEDAGOGIE AN 2
MULTIPLE CHOICE
1. Sociologia educatiei este inclusa in sistemul stiintelor educatiei in domeniul :
1.teoretic fundamental ;
2.interdisciplinar ;
3.specializat ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
2. O poză cat mai veridica a societatii, prin sociologie, se poate obtine :
1.prin luarea in considerarere a teoriilor validate de practica, existente ;
2.prin luarea in considerare a teoriilor convergente existente;
3.prin luarea in considerare a tuturor teoriilor existente;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
3. Cel care a pus bazele sociologiei educatiei a fost :
1.T.Parson ;
2.E.Durkheim ;
3.M.Weber ;
4.A.Binet ;
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
4. E.Durkheim argumentand necesitatea constituirii sociologiei educatiei sublinia nevoia unei stiinte a educatiei care sa cerceteze :
1.scopul educatiei ;
2.suportul educatiei ;
3.faptul educatiei ;
4.forma educatiei ;
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
5. Paradigma reprezintă :
1.ansamblu de teorii si presupozitii ce urmeaza a fi verificate;
2.enunt sau grup de enunturi sociologice fondatoare pentru un sistem de idei asupra obiectului de cercetat;
3.teorie stiintifica de maxima generalitate intr-un domeniu de cercetare;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
6. Orice proiectie asupra societatii este dependenta de :
1.paradigmele utilizate;
2.valoarea cercetatorilor ;
3.corespondenta cu cerintele epistemologiei
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
7. In sociologia educatiei, teoriile sunt :
1.complementare si cu solutii adesea apropiate;
2.contrastante si cu solutii divergente;
3.complementare, dar cu solutii divergente;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
8. Sociologul care considera paradigma un ,,schelet’’ logic obtinut prin ordonarea si sistematizarea procedurilor si rezultatelor substantiale obtinute in cunoasterea sociologica a fost :
1.R.Merton ;
2.T.Hreseni ;
3.E.Durkheim ;
4.T.Parsons
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: A
9. Teoria (paradigma) reziduurilor sociabilitatii a fost elaborata de :
1.R.Merton ;
2.V.Pareto ;
3.M.Sherif ;
4.G.Tarde ;
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
10. Teoria (paradigma) cu privire la efectul normei sociale a fost elaborata de :
1.R.Merton ;
2.V.Pareto ;
3.M.Sherif ;
4.G.Tarde ;
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
11. Teoria (paradigma) cu privire la socializarea anticipativa :
1.R.Merton ;
2.V.Pareto ;
3.M.Sherif ;
4.G.Tarde ;
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: A
12. Functionalismul porneste de la ideea ca :
1.omul exista liber si independent de societate,functia lui fiind stabilita de propria optiune ;
2.omul face parte din societate, cu care face schimb de valori, sprecieri,actiuni ;
3.omul nu exista decat in si prin societate, in interiorul careia indeplineste o functie ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
13. Fondatorul functionalismului sociologist este :
1.Robert Merton
2.Durkheim
3.T.Parson
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
14. Reprezentantii functionalismului sistematic sunt :
1.Durheim T. Parson ,Robert Merton ;
2.Derrida,Clifford,Comenius ;
3.Crocce ,Frankena ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
15. Educatia este , potrivit lui Durkheim :
1.un proces de transmitere a unor practici si chipuri de gandire de la o generatie la alta ;
2.un proces de transmitere a unor informatii de la o generatie la alta;
3.un proces de transmitere a unor norme de comportament de la o generatie la alta ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
16. Educatia este, dupa Emilie Durkheim :
1.un fapt social generic ;
2.un fapt de viata cotidiana ;
3.un fapt autentic ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
17. Potrivit lui Durkheim,prin educatie ,societatea devine :
1.personalitate morala specifica generatiilor ;
2.personalitate morala aflata in umbra generatiilor ;
3.personalitate morala aflata deasupra generatiilor ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
18. Potrivit lui Durkheim educatia este:
1.o invatare prin copierea modului de a fi a generatiei invatatoare ;
2.o invatare prin selectia acelor valori care au perenitate;
3.o invatare prin descoperirea valorilor transmise de generatia adulta ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
19. Potrivit lui Durkheim educatia este :
1.perenitate;
2.creatie ;
3.adaptare ;
4.integrare;
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
20. Potrivit lui Durkheim, intre stiintele sociale ,pedagogia este :
1.independenta de sociologie ;
2.cea mai dependenta de sociologie ;
3.putin dependenta de sociologie ;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
21. Ca unitate de analiza, sociologia opereaza cu:
1.“atomul social”
2.“relatiile sociale”
3.“faptul social”
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
22. Potrivit lui Durkheim, educatia este:
1.o functie eminamente sociala
2.o functie eminamente individuala
3.o functie eminamente duala
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
23. Durkheim sustine ca progresul personalitatii este comandata de:
1.Societate
2.Generatia educatoare
3.Natura umana
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
24. Durheim are urmatoarea atitudine fata de educatia spontana:
1.O neglijeaza
2.O respinge
3.O incurajeaza
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
25. Potrivit lui Durkheim, in educatie:
1.Scoala se impune in fata familiei
2.Scoala se consulta cu familia
3.Familia se impune in fata scolii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
26. Potrivit lui Durkheim, fiinta sociala este:
1.Fiinta morala
2.Fiinta solitara
3.Fiinta generica
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
27. Potrivit lui Durkheim, intre sociologie si pedagogie exista urmatoarea relatie:
1.sociologiei ii revine rolul hotarator in formularea scopurilor educatiei, pedagogia fiind chemata sa le indeplineasca
2.pedagogiei ii revine rolul hotarator in formularea scopurilor educatiei, sociologia fiind chemata sa le indeplineasca
3.sociologiei si pedagogiei le revine rolul hotarator in formularea scopurilor educatiei, scoala fiind chemata sa le indeplineasca
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
28. Potrivit lui Durkheim, interiorizand comportamentele normale, individul:
1.Se inscrie in limitele tipului individual mediu
2.Se inscrie in limitele tipului individual evoluat
3.Se inscrie in limitele tipului individual mediocru
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
29. Potrivit lui Durkheim, consecintele educatiei, ca forta creatoare, echivaleaza cu:
1.A doua conditie umana
2.A doua nastere
3.A doua universitate
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
30. Potrivit lui Durkheim, omul devine om cu adevarat:
1.Supunandu-se regulii si organizand grupul
2.Supunandu-se regulii si devotandu-se grupului
3Sustragandu-se regulii si dominand grupul
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
31. Definitia educatiei, potrivit lui Durkheim, este:
1.Socializarea metodica a generatiei tinere
2.Socializarea metodica a tuturor generatiilor
3.Socializarea metodica a generatiei adulte
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
32. Nu intra in preocuparile functionalismului sistemic de adaptare la paradigma structuralista, urmatoarea teorie:
1.teoria terapiei deviantelor, ca mijloc de control social
2 .teoria generala a actiunii
3.teoria interactiunii in grupurile mici
4.teoria radierii imitative
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
33. Perspectiva functional-sistemica pune in evidenta faptul ca in acest tip de actiune are loc interactiunea dintre doua sisteme relativ autonome:
1.Societatea si personalitatea
2.Educatorul si educatul
3.Societatea si individul
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
34. Scoala este in conceptia lui T.Parsons o:
1.agentie relationala
2.agentie socializatoare
3.agentie multiculturala
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
35. Potrivit lui Parsons, punctul de plecare al analizei de tip functional trebuie sa fie" :
1.structura de clasa
2.agentul individual sau colectiv
3.sistemul social
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
36. Una dintre mărimile functiei educationale a societatii este:
1.concilierea dorintei individului de a ocupa pozitii puternice cu tendinta de conservare a structurii acesteia
2.concilierea dorintei individului de a respecta normele interne ale familiei cu tendinta de conservare a normelor societatii
3.concilierea dorintei individului de a favoriza ființele aflate in dificultate cu tendinta de conservare a veniturilor obtinute din munca
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
37. Conceptul in jurul caruia se organizeaza teoria parsoniana a sistemelor ierarhizate este:
1.Conceptul de sistem al actiunii
2.Conceptul de sistem global
3.Conceptul de sistem de semnificatii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
38. Pentru Talcott Parsons, unitatea elementara de analiza sistemica este:
1.Interactiunea eu individual-eu colectiv
2.Interactiunea ego-alter
3.Interactiunea eu psihic-eu sociologic
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
39. Pentru Talcott Parsons, sistemele sociale orienteaza actiunea membrilor sai, propunandu-le:
1.Modele de comportament public
2.Modele de interpretare si de actiune
3.Modele de comportament moral
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
40. Inspirandu-se din Freud si Piaget, Parsons sustine ipoteza:
1.Constituirii progresive, stadiale a personalitatii
2.Constituirii inconstiente, instantanee a personalitatii
3.Constituirii in trepte, in mod contradictoriu a personalitatii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
41. Internalizarea, ca socializare, reprezinta, potrivit lui Parsons:
1.Mecanismul prin care se constituie identitatea sociala a individului
2.Mecanismul prin care se constituie caracterul individului
3.Mecanismul prin care se constituie nivelul de cultura a individului
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
42. Conflictualismul in sociologia educatiei este legat de numele lui:
1.E.Durkheim
2.A. Schutz
3.M. Weber
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
43. Birocratia in conceptia lui Weber NU avea la baza:
1.principiul ierarhiei
2.principiul competentei
3.principiul influentei
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
44. Max Weber considera ca educatia rationala trebuie sa dezvolte tipul de om:
1.cultural
2.specialist
3.politic
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
45. Aplicarea modelului conflictual in analiza institutiilor educative contemporane din perspectiva neomarxista a fost realizata de:
1.R.Merton
2.E. Durkheim
3.P. Bourdieu
4.S. Bowles
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
46. Modelul reproducerii culturale a fost elaborat de:
1.S.Bowles
2.S. de Coster
3.G.Mead
4.P.Bourdieu
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
47. Modelul sanatatii mintale a fost elaborat de:
1.G.Mead
2.E. Durkheim
3.R.Merton
4.S. de Coster
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
48. S. de Coster denumea starea individului in care se realizeaza un echilibru satisfacator intre tendintele sale si constrangerile mediului sau:
1.rezistenta intelectuala;
2.provocare sociala;
3.sanatate mintala;
4.stare conflictuala.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
49. Modelul represiunii institutionale a fost inspirat de lucrarile lui:
1.P. Berger
2.G.Mead
3.L. Althusser
4.T. Lukmann
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
50. In conceptia lui Althusser, scoala devine un dispozitiv organizational de:
1.relationare umana
2.preformare umana
3.alienare umana
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
51. Ivan Illich a dezvoltat in sociologia educatiei teoria despre:
1.restructurarea societatii
2.reorganizarea societatii
3.descolarizarea societatii
4.scolarizarea societatii
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
52. Ideea cu privire la rolul scolii de a reproduce raporturile de tărie existente in societate apartine:
1.modelului represiunii institutionale
2.modelului reproducerii culturale
3.modelului sanatatii mintale
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
53. Interactionismul simbolic este reprezentat de:
1.Alfred Schultz
2.Peter Berger
3Ivan Illich
4.George Herbert Mead
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
54. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.noi construim semnificatia lumii si a actiunilor noastre prin simbolizare
2.noi construim bazele educatiei religioase prin simbolizare
3.noi construim personalitatea copiilor nostri prin simbolizare
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
55. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.comunicand prin aceleasi simboluri, avem capacitatea de a interpreta la fel operele de arta
2.comunicand prin aceleasi simboluri, avem capacitatea de a ne pune in locul celuilalt
3.comunicand prin aceleasi simboluri, avem capacitatea de a adopta aceeasi religie
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
56. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.ansamblul simbolurilor proprii unei culturi ne permite cunoasterea si anticiparea comportamentelor celorlalti
2.ansamblul simbolurilor proprii unei culturi ne permite integrarea in cultura universala
3.ansamblul simbolurilor proprii unei culturi ne îngăduie transmiterea intergenerationala a culturii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
57. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.pe baza sistemelor de simboluri, individul isi construieste viitorul
2.pe baza sistemelor de simboluri, individul isi construieste credinta
3.pe baza sistemelor de simboluri, individul isi construieste roluri
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
58. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.gandirea este un proces de elaborare a liniei de conduita pentru indeplinirea rolurilor
2.gandirea este un proces de elaborare a liniei de conduita pentru insusirea cunottintelor
3.gandirea este un proces de elaborare a liniei de conduita pentru reutita actiunilor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
59. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.in educatie, educatorul si educatul sunt coparticipanti, care-si controleaza reciproc comportamentul
2.in educatie, educatorul si educatul sunt coparticipanti, care-si asuma roluri
3.in educatie, educatorul si educatul sunt coparticipanti, care-si asuma responsabilitati
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
60. Una dintre tezele de baza ale interactionismului simbolic este:
1.ordinea sociala, deci si cea scolara este negociata, promulgata, respectata
2.ordinea sociala, deci si cea scolara este prestabilita, impusa, controlata
3.ordinea sociala, deci si cea scolara este asumata, interiorizata, negociata
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
61. Dezvoltarea Sinelui ca asumare a unor roluri ale Celuilalt este descrisa de Mead ca trecere de la:
1.Altul semnificativ la Altul generalizat
2.Altul nesemnificativ la Altul semnificativ
3.Altul nesemnificativ la Altul generalizat
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
62. Socializarea/educatia este inteleasa de Mead:
1.Ca proces de interiorizare a atitudinilor comune prin intermediul conversatiei
2.Ca proces de exteriorizare a atitudinilor semnificative prin intermediul didacticii
3.Ca proces de formare a atitudinilor favorabile prin intermediul educatiei
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
63. Unul dintre meritele lui Mead in sociologia educatiei este ca:
1.A deplasat analiza educatiei de la cea factuala la cea comunicationala
2.A deplasat analiza educatiei de la cea instrumentala la cea factuala
3.A deplasat analiza educatiei de la cea instrumentala la cea comunicationala
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
64. Fenomenologia sociologica a fost initiata de:
1.Albert Schultz
2.Alfred Adler
3.Albert Camus
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
65. Fenomenologia sociologica este o continuare, dar si o depasire a:
1.determinismului
2.indeterminismului
3.functionalismului
4.structuralismului
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
66. Potrivit fenomenologiei, educatia este considerata:
1.o activitate generica, prin care actori generici (educatorii) transmit cunostinte sociale generice altor actori generici(educatii)
2.o activitate tipica, prin care actori tipici (educatorii) transmit cunostinte sociale tipice altor actori tipici (educatii)
3.o activitate sociala, prin care actori sociali (educatorii) transmit cunostinte sociale altor actori sociali (educatii)
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
67. Ceea ce rezulta prin educatie, corespunzător fenomenologiei, este:
1.constituirea “simtului valorii”
2.constituirea “simtului cultural”
3.constituirea “ simtuluisinergic”;
4.constituirea “simtului comun”
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
68. Prin functia constructiva a educatiei, fenomenologia intelege:
1.corelarea pedagogica a cunoasterii comune cu cea stiintifica
2.corelarea pedagogica a cunoasterii imediate cu cea de perspectiva
3.corelarea pedagogica a cunoasterii profane cu cea sacra
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
69. Prin functia epistemologica a educatiei, fenomenologia intelege:
1.implicare in activitate a tuturor disciplinelor stiintifice
2.implicare in activitate a subiectului educatiei, obiectului educatiei si a mesajului educational
3.implicare in activitate a tuturor factorilor responsabili
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
70. In esenta, fenomenologia sociologica se bazeaza pe urmatoarea ipoteza
1.obiectul sociologiei este mulțimea vietii cotidiene
2.obiectul sociologiei este omenirea culturii universale
3.obiectul sociologiei este lumea legilor sociale
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
71. Lumea sociologiei nu apare individului, in conceptia fenomenologiei, astfel:
1.ca univers de semnificatii culese din interferenta culturilor
2.ca univers de semnificare
3.ca univers de semnificatii fixate in traditie
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
72. Sensul actiunii umane este, adecvat fenomenologiei::
1.acela de conceput al cunoasterii obiective
2.acela de produs al cunoasterii stiintifice
3.acela de articol al cunoasterii initiale
4.acela de fabricat al cunoasterii comune
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
73. Potrivit fenomenologiei, realitatea sociala este o lume:
1.subiectiva
2.constructiva
3.intersubiectiva
4.obiectiva
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
74. Potrivit fenomenologiei, realitatea sociala este:
1.excentrica
2.teleocentrica
3.egocentrica
4.teocentrica
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
75. In fenomenologia sociologica, A. Schultz sustine teza:
1.Intentionalitatii constiintei
2.Arbitrarietatii constiintei
3.Variabilitatii constiintei
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
76. Potrivit lui A. Schultz, scopul stiintelor sociale este de a elabora:
1.„Tipuri ideale”deactiuni si de persoane
2.„Tipuri semnificative” de actiuni si de persoane
3. „Tipuri verificate” de actiuni si de persoane.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
77. Constructivismul fenomenologic este reprezentat de:
1.Max Weber si Gaston Berger
2.Peter Berger si Thomas Luckmann
3.Thomas Kuhn si Gaston Berger
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
78. Potrivit Constructivismului fenomenologic, arhitectura sociala a realitatii este:
1.produsul comunicarii
2. bunul muncii
3.produsul influentei
4.produsul educatiei
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
79. Potrivit Constructivismului fenomenologic, educatia are rolul::
1.de corectare si de asimilare
2.de invatare si de antrenare
3.de invatare si de formare
4.de reproducere si de inovatie
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
80. Potrivit Constructivismului fenomenologic prin educatie:
1.se legitimeaza institutiile, se realizeaza socializarea specifica, obiectivarea subiectivitatii umane, pana la „reificare”
2.se legitimeaza puterea, se realizeaza socializarea generala, obiectivarea faptelor sociale, pana la „zeificare”
3.se legitimeaza valorile, se realizeaza individualizarea specifica, subiectivarea obiectivitatii umane, pana la „purificare”
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
81. Potrivit Constructivismului fenomenologic Sociologia educatiei se intereseaza de:
1.construirea sensului comun in experienta, a ordinii sociale
2.construirea inventarului de experiente asupra ordinii sociale
3.construirea valorii de adevar a experientei, asupra ordinii sociale
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
82. Potrivit constructivismului fenomenologic constructia ordinii sociale se bazeaza pe urmatoarea teza:
1.Omul isi construieste propria cultura, prin obiectivarea alteritatii
2.Omul isi construieste propria natura, prin obiectivarea subiectivitatii
3.Omul isi construieste propria natura, prin subiectivarea obiectivitatii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
83. Potrivit constructivismului fenomenologic constructia ordinii sociale se bazeaza pe urmatoarea teza:
1.in procesul obiectivarii institutiilor, se produce o obiectivare a unor semnificatii de gradul al doilea, ca rezultat al “dereificarii”, fapt ce determina necesitatea legitimarii institutiilor pentru generatiile urmatoare
2. in procesul formariii institutiilor, se produce o subiectivizare a unor semnificatii de gradul al doilea, ca rezultat al “reificarii”, fapt ce determina necesitatea modificarii institutiilor pentru generatiile urmatoare
3.in procesul formariii institutiilor, se realizează o „resemnificare” a unor semnificatii de gradul al doilea, iar ca rezultat al “resemnificarii”, apare necesitatea legitimariii institutiilor pentru generatiile urmatoare
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
84. Potrivit constructivismului fenomenologic constructia ordinii sociale se bazeaza pe urmatoarea teza:
1.Educatia este un fenomen social de resemnificare a realitatii
2.Educatia este un mecanism al constructiei sociale a realitatii
3.Educatia este un mecanism de adecvare a realitatii la necesitatile de supravietuire
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
85. Potrivit constructivismului fenomenologic institutionalizarea individului este:
1. Ireversibila
2. Comprehensibila
3.Reductibila
4.Reversibila
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
86. Potrivit constructivismului fenomenologic legitimarea institutiilor se realizeaza la trei nivele, astfel::
1.Preteoretic, teoretic rudimentar, al teoriilor elaborate
2.Neintentionat, la nivelul intentiilor latente, la nivelul intentiilor manifeste
3.Informal, nonformal formal
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
87. Potrivit lui Berger si Lukmamnn, institutiile sunt incorporate in experienta individuala:
1.Prin intermediul comunicarii
2.Prin intermediul formelor de educatie
3.Prin intermediul rolurilor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
88. Potrivit constructivismului fenomenologic, socializarea primara este procesul prin care:
1.Primul univers social al individului este construit ca univers de semnificatii si ca realitate
2.Primul univers social al individului este construit ca realitate imediata si necesara
3.Primul univers social al individului este construit ca existenta obiectiva si obiectivata
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
89. Potrivit constructivismului fenomenologic, socializarea secundara este:
1.Cunoastere specializata legata de realitatile partiale care sunt institutiile
2.Cunoastere organizata pentru realizarea unei viziuni de ansamblu asupra tuturor institutiilor
3.Cunoastere intentionata, asumata individual si colectiv, din nevoia atasamentului la institutii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
90. Potrivit constructivismului fenomenologic, prin socializare ratata intelegem:
1.O asimetrie intre identitatea sociala atribuita individului ca „normala” si identitatea sa reala din punct de vedere subiectiv
2.O asimetrie intre identitatea sociala dorita de individ si identitatea sa reala recunoscuta de ceilalti
3.O asimetrie intre identitatea sociala a colectivitatii si identitatea sociala personala
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
91. Constructivismul structuralist este promovat de:
1.Pierre Beçon
2.Pierre Duval
3.Pierre Bourdieu
4.Pierre Ronsard
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
92. Constructivismul structuralist se preocupa de studiul raporturilor numeroase si complexe dintre:
1.Structurile obiective profunde ale societatii si structurile mentale ale individului
2.Structura sociala si structura de clasa ale societatii
3.Structurile educatiei si structurile politice ale societatii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
93. Constructivismul structuralist preia de la Aristotel conceptul de:
1.„Etica”
2.„Silogism”
3.„catharsis”
4. „Habitus”
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
94. Constructivismul structuralist sustine ca producerea habitusului se face prin :
1.Imitatie
2.Constructie
3.Educatie
4.Contemplatie
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
95. Etnometodologia este un curent sociologic aparut in:
1.sociologia germana
2.sociologia americana
3.sociologia austriaca
4.sociologia franceza
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
96. Parintele etnometodologiei este:
1.Pitirim Sorokin
2.Emile Durkheim
3. Harold Garfinkel
4.Carol Linne
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: C
97. Etnometodologia considera sociologia ca fiind stiinta care studiaza:
1.Procedurile ca “norme profane”, nonstiintifice si noninstitutionale ale structurilor sociale si conduitelor individuale
2.Procedurile ca “norme sacre”, stiintifice si institutionale ale structurilor sociale si conduitelor individuale
3.Procedurile ca “norme ideale”, pseudostiintifice si pseudoinstitutionale ale structurilor sociale si conduitelor individuale
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
98. Potrivit etnometodologiei, existenta normelor profane este pusa in evidenta daca,in viata grupului,se introduce o:
1.confirmare;
2.infirmare;
3.perturbare;
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
99. Potrivit etnometodologiei:
1.conformitatea normativa a comportamentului se construieste in interactiune
2.conformitatea normativa a comportamentului se construieste in procesul educatiei cetatenesti
3.conformitatea normativa a comportamentului se construieste in sistemele formalizate de invatamant
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
100. Potrivit etnometodologiei ,actorul social ,folosind valorile si normele sociale, va cauzează continuu:
1.conflict;
2.disensiune;
3.consens.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
101. Una dintre tezele principale ale etnometodologiei este urmatoarea:
1.afirmarea rationalitatii sacre a actorului
2.afirmarea irationalitatii profane a actorului
3.afirmarea irationalitatii sacre a actorului
4.afirmarea rationalitatii profane a actorului
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
102. Potrivit etnometodologiei educatia ca socializare consta in achizitia:
1.modelelor de conduita;
2.etnometodelor;
3.cutumelor.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
103. Una dintre tezele principale ale etnometodologiei este urmatoarea:
1.negarea rupturii epistemologice dintre cunoasterea comuna (practica) si cunoasterea savanta; (cautarea si explicarea modului de realizare si producere continua a ordinii sociale in mod profan)
2.afirmarea rupturii epistemologice dintre cunoasterea comuna(practica) si cunoasterea savanta; (cautarea si explicarea modului de realizare si producere continua a ordinii sociale in mod profan)
3.continuarea rupturii epistemologice dintre cunoasterea comuna (practica) si cunoasterea savanta; (cautarea si explicarea modului de realizare si producere continua a ordinii sociale in mod profan)
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
104. Modelul dramaturgic este promovat de:
1.Ernest Cassirer
2.Erving Goffman
3. Clifford Geertz
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
105. Modelul dramaturgic in sociologia educatiei se bazeaza pe:
1.exploatarea, in folosul sociologiei educatiei a valentelor teatrale ale realitatii sociale
2.exploatarea, in folosul sociologiei educatiei a situatiilor dramatice din viata oamenilor
3.exploatarea, in folosul sociologiei educatiei a situatiilor de viata din folclor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
106. Potrivit modelului dramaturgic, Eul social este produsul interactiunii dintre::
1.actor si partitura aleasa
2.actor si decor
3.actor si mediul social;
4.decor si partitura aleasa
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: D
107. Potrivit modelului dramaturgic actorii interactioneaza:
1. teatral si semnificativ, sub influenta „partiturilor” invatate
2.simbolic si cognitiv, sub influenta mecanismelor de “ajustare functionala”
3.teatral si semnificativ, sub influenta mecanismelor de “ajustare functionala
4.sugestiv si comprehensiv, sub influenta idealului dat de „jocul de rol”
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
ANS: B
108. Potrivit modelului dramaturgic, obiectul sociologiei este:
1.Structura intalnirilor sociale „de resemnificare ”
2.Structura intalnirilor sociale „de gradul doi”
3.Structura intalnirilor sociale „fata-n fata”
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
109. Potrivit modelului dramaturgic, obiectul sociologiei este:
1.Ordinea normativa
2.Ordinea cotidiana
3.Ordinea publica
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
110. Potrivit modelului dramaturgic, ordinea interactionala este, inainte de orice::
1.O ordine simbolica, cognitiva
2.O ordine reciproc acceptata
3.O ordine asumata constient si responsabil
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
111. Ca stiinta a ordinii publice, sociologia lui Goffman este:
1.O sociologie a conjecturilor
2.O sociologie a conjuncturilor
3.O sociologie a compromisurilor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
74.Potrivit Constructivismului, constructia ordinii sociale se bazeaza pe urmatoarea teza: (S/28)
1) Omul isi construieste propria cultura, prin obiectivarea alteritatii
2) Omul isi construieste propria natura, prin obiectivarea subiectivitatii
3) Omul isi construieste propria natura, prin subiectivarea obiectivitatii
a. 1
b. 2
c. 3
ANS B
75.Potrivit Constructivismului, constructia ordinii sociale se bazeaza pe urmatoarea teza: (S/28)
1) in procesul obiectivari institutiilor, se produce o obiectivare a unor semnificatii de gradul al doilea, ca rezultat al “dereificarii”, fapt ce determina necesitatea legitimarii institutiilor pentru generatiile urmatoare
2) in procesul formari institutiilor, se produce o subiectivizare a unor semnificatii de gradul al doilea, ca rezultat al “reificarii”, fapt ce determina necesitatea modificarii institutiilor pentru generatiile urmatoare
3) in procesul formariii institutiilor, se produce o „resemnificare” a unor semnificatii de gradul al doilea, iar ca rezultat al “resemnificarii”, apare necesitatea legitimariii institutiilor pentru generatiile urmatoare
a. 1
b. 2
c. 3
ANS A
76.Potrivit Constructivismului, constructia ordinii sociale se bazeaza pe urmatoarea teza: (S/29)
1) Educatia este un fenomen social de resemnificare a realitatii
2) Educatia este un mecanism al constructiei sociale a realitatii
3) Educatia este un mecanism de adecvare a realitatii la necesitatile de supravietuire
a. 1
b. 2
c. 3
ANS B
77. Potrivit Constructivismului, institutionalizarea individului este: (AF)
1) Ireversibila
2) Comprehensibila
3) Reversibila
a. 1
b. 2
c. 3
ANS C
78.Potrivit Constructivismului, legitimarea institutiilor se realizeaza la trei nivele, astfel: (S/27)
1) Preteoretic, teoretic rudimentar, al teoriilor elaborate
2) Neintentionat, la nivelul intentiilor latente, la nivelul intentiilor manifeste
3) Informal, nonformal formal
a. 1
b. 2
c. 3
ANS A
79.Potrivit lui Berger si Lukmamnn, institutiile sunt incorporate in experienta individuala: (AF)
1) Prin intermediul comunicarii
2) Prin intermediul formelor de educatie
3) Prin intermediul rolurilor
a. 1
b. 2
c. 3
ANS C
29. Una dintre dimensiunile functiei educationale a societatii este: (S/19)
1) concilierea loialitatii fata de grupurile cu loialitatea fata de intregul societatii
2) concilierea loialitatii fata de grupurile marginale cu loialitatea fata de grupul majoritar
3) concilierea loialitatii fata de grupurile religioase cu loialitatea fata de grupurile de munca
a. 1
b. 2
c. 3
ANS A
6.Functionalismul porneste de la ideea ca: (S/19)
1) Omul exista liber si independent de societate, functia lui fiind stabilita de propria optiune
2) Omul face parte din societate, cu care face schimb de valori, aprecieri, actiuni
3) Omul nu exista decat in si prin societate, in interiorul careia indeplineste o functie v
a. 1
b. 2
c. 3
ANS C
7.Fondatorul functionalismului sociologist este: (S/16)
1) Robert Merton
2) Durkheim
3) T. Parsons
a. 1
b. 2
c. 3
ANS B
|
|
cine stie cand se vor pune rezolvarile ?
[/url]
')
')UUUUUUUULTjavascript:emoticon('
')