stefan 62
Nou venit
Data inscrierii: 27/Noi/2009
Mesaje: 16
|
 Trimis: 27/05/2010 14:04 Titlul subiectului: Antropologie cult. si pedagogica - |
 |
|
Grila+rez.2009, probabil vbil. si ptr. 2010, altul nu s-a postat. Bafta, stefi 
psihologie –pedagogie – an2, sem2
Antropologie culturalã si pedagogicã
MULTIPLE CHOICE
1.
Antropologia se ocupă de:
a. Studiul stiinŃific al monumentelor istorice
b. Studiul stiinŃific al omului
c. Studiul stiinŃific al descoperirilor arheologice
2.
Tema centrală a antropologiei este ideea de:
a. Cultură
b. CivilizaŃie
c. Arhitectură
3.
Herbert Spencer a dezvoltat, în secolul al XIX-lea teoria:
a. Determinismului social
b. Periodizării culturii si a etnicităŃii
c. Organismului social
4.
Karl Marx a dezvoltat, în secolul al XIX-lea teoria:
a. Determinismului social
b. Periodizării culturii si a etnicităŃii
c. Organismului social
5.
Henry Morgan a dezvoltat, în secolul al XIX-lea teoria:
a. Determinismului social
b. Periodizării culturii si a etnicităŃii
c. Organismului social
6.
Eduard Tylor s-a preocupat, în secolul al XIX-lea de:
a. Definirea structurii sociale
b. Definirea societăŃii arhaice
c. Definirea culturii
7.
La sfârsitul sec. al XIX-lea si începutul sec XX, se impune, în antropologie:
a. Metoda structurală
b. Metoda etnografică
c. Metoda organică
8.
Nu face parte dintre teoriile antropologice:
a. particularismul istoric
b. funcŃionalismul
c. difuzionismul
d. raŃionalismul
e. criticismul
9.
Nu face parte din subdomenii ale antropologiei, ulterior principalele aspecte ale culturii
umane, următorul domeniu:
a. antropologie culturală/socială
b. antropologie religioasă
c. antropologie vizuală
d. antropologia opiniei publice
e. antropologie politică
10.
Nu face parte din domeniile de studiu autonom în cadrul antropologiei:
a. antropologia rudeniei si a familiei
b. antropologia feministă
c. antropologia corpului
d. antropologia agrară
e. antropologie aplicată
11.
Metodele de cercetare în antropologie sunt:
a. ObservaŃia, interviul, documentarea
b. Cercetarea statistică, comparaŃia, analogia
c. Evaluarea critică, fotografierea, filmarea
12.
Metoda definitorie pentru recunoasterea antropologiei este:
a. ObservaŃia critică
b. ObservaŃia obiectivă
c. ObservaŃia participativă
13.
Perspectiva antropologică asupra lumii este:
a. Obiectivă
b. Critică
c. Subiectivă
14.
În SUA, antropologia culturală face parte din:
a. Etnografie si etnologie
b. Antropologia socială
c. Antropologia generală
15.
În Anglia, antropologia culturală face parte din:
a. Etnografie si etnologie
b. Antropologia socială
c. Antropologia generală
16.
În FranŃa, antropologia culturală face parte din:
a. Etnografie si etnologie
b. Antropologia socială
c. Antropologia generală
17.
În Germania si Europa de Est, cultura este studiată prin prisma:
a. Culturii populare
b. Culturii de masă
c. Culturii elitelor
18.
Antropologia culturală se ocupă cu:
a. Studiul grupurilor sociale prin prisma modului de producŃie si de repartiŃie a
bunurilor materii si spirituale
b. Studiul grupurilor sociale, prin prisma tradiŃiilor si instituŃiilor lor culturale,
înŃelese ca forme de acŃiune umană implicate în procesul de reproducere socială a
vieŃii
c. Studiul grupurilor sociale, prin prisma istoriei lor srise si a urmelor de viaŃă
materială si spirituală
19.
Cultura unei populaŃii, din punct de vedere antropologic, înseamnă:
a. Ansamblul ideilor, concepŃiilor, credinŃelor, ritualurilor, instituŃiilor etc
b. Ansamblul uneltelor, scrierilor, podoabelor, spaŃiilor de locuit etc.
c. Ansamblul practicilor, metodelor de convieŃuire, limbilor vorbite si scrise etc.
20.
Obiectul de studiu tradiŃional al antropologiei culturale îl constituie:
a. Cercetarea comunităŃilor arhaice
b. Cercetarea comunităŃilor necunoscute
c. Cercetarea comunităŃilor de innegriti
21.
Obiectul de studiu contemporan al antropologiei culturale îl constituie:
a. Cercetarea alterităŃii, definită în termeni culturali
b. Cercetarea omogenităŃii, definită în termeni culturali
c. Cercetarea identităŃii, definită în termeni culturali
22.
DiferenŃa antropologiei culturale faŃă de sociologie, din punct de vedere metodologic,
constă în:
a. Antropologia foloseste metode constructive, sociologia foloseste metode calitative
b. Antropologia foloseste metode cantitative, sociologia foloseste metode constructive
c. Antropologia foloseste metode calitative, sociologia foloseste metode cantitative
23.
DiferenŃa antropologiei culturale faŃă de sociologie, din punct de vedere al genului
scriituri, constă în:
a. Antropologia foloseste descrierea statistică, sociologia foloseste descrierea analitică
b. Antropologia foloseste monografia etnografică, sociologia foloseste descrierea
statistică
c. Antropologia foloseste descrierea analitică, sociologia foloseste descrierea statistică
24.
DiferenŃa antropologiei culturale faŃă de sociologie, din punct de vedere al raporturilor
cu teoria si practica stiinŃifică, constă în:
a. Antropologia porneste de la o problemă empirică, sociologia porneste de la o
problemă stiinŃifică
b. Sociologia porneste de la o situaŃie de viaŃă, antropologia porneste de la o
problemă empirică
c. Antropologia porneste de la o situaŃie de viaŃă, sociologia porneste de la o
problemă stiinŃifică
25.
În raport cu antropologia filosofică, antropologia culturală se deosebeste de aceasta prin:
a. Antropologia filosofică se preocupă de omul universal, antropologia culturală se
preocupă de mediul său de viaŃă
b. Antropologia filosofică se preocupă de omul universal, antropologia culturală se
preocupă de omul concret
c. Antropologia filosofică se preocupă de omul concret, antropologia culturală se
preocupă de mediul său de viaŃă
26.
În raport cu antropologia filosofică, antropologia culturală se deosebeste de aceasta prin:
a. Antropologia filosofică caută trăsăturile comune ale tuturor oamenilor,
antropologia culturală caută diferenŃele
b. Antropologia filosofică caută trăsăturile comune ale tuturor oamenilor,
antropologia culturală caută trăsăturile comune ale mediului lor de viaŃă
c. Antropologia filosofică caută ideea de om, antropologia culturală caută trăsăturile
comune ale tuturor oamenilor
27.
ConcepŃia evoluŃionăstă, în antropologie, a fost enunŃată întâia dată de:
a. Thomas Kuhn, la Harvard
b. Lamarck, la Londra
c. Jacques Turgot, la Sorbona
28.
ReprezentanŃii finalismului, opus evoluŃionismului, erau:
a. Lamarck si Darwin
b. Thomas Kuhn si August Comt
c. Linné si Cuvier
29.
ReprezentanŃii evoluŃionismului susŃineau:
a. Principiul finalităŃii împotriva principiului duratei
b. Principiul cauzalităŃii împotriva principiului finalităŃii
c. Principiul cauzalităŃii împotriva principiului duratei
30.
OpoziŃia dintre principiul cauzalităŃii si principiul finalităŃii constă în:
a. Principiul cauzalităŃii susŃine creaŃia, iar principiul finalităŃii susŃine evoluŃia
b. Principiul cauzalităŃii susŃine evoluŃia, iar principiul finalităŃii susŃine creaŃia
c. Principiul cauzalităŃii susŃine creaŃia înaintea evoluŃiei, iar principiul finalităŃii
susŃine evoluŃia premergător creaŃiei
31.
Cel mai de seamă determinist, autor al lucrării „Originea speciilor”, a fost:
a. Ch. Darwin
b. Th. R. Malthus
c. H. Spencer
32.
Cel care a aplicat evoluŃionismul la societatea umană a fost:
a. Ch. Darwin
b. Th. R. Malthus
c. H. Spencer
33.
Autorul evoluŃionismului antropologic susŃine principiul:
a. Trecerii de la eterogen la omogen
b. Trecerii de la multigen la eterogen
c. Trecerii de la omogen la eterogen
34.
Potrivit evoluŃionismului antropologic, scopul cercetării popoarelor primitive era:
a. Descoperirea unor culturi noi, interesante
b. Scoaterea comunităŃilor arhaice din primitivism, prin îndrumare înŃeleaptă
c. Stabilirea unor relaŃii economice de schimb cu aceste populaŃii
35.
În plan geopolitic, evoluŃionismul antropologic a fost întrebuințat pentru:
a. înfruntarea colonialismului
b. Justificarea colonialismului
c. Ameliorarea colonialismului
36.
Edward B. Tylor, ca antropolog, s-a preocupat, în mod deosebit:
a. de studiul agriculturii primitive
b. de studiul familiilor primitive
c. de studiul religiilor primitive
37.
Meritul lui James Frazer, în antropologie, a fost:
a. A lansat o nouă teorie asupra evoluŃiei
b. A inventariat si descris materialul etnografic acumulat până la el
c. A studiat medicina populară arhaică
38.
Opera de căpătâi a lui James Frazer a fost:
a. „Bula de aur”
b. „Creanga de aur”
c. „BrăŃara de aur
39.
Lewis Henri Morgan a avut, ca temă antropologică:
a. Studiul sistemelor parentale, bazate pe relaŃiile de rudenie
b. Studiul sistemelor politice, bazate pe relaŃiile de vigoare
c. Studiul sistemelor economice, bazate pe relaŃiile de schimb
40.
Difuzionismul, ca teorie antropologică, susŃine că:
a. Grupurile umane au apărut succesiv si independent
b. Grupurile umane au apărut succesiv, unele din altele
c. Toate grupurile umane au apărut în acelasi timp
41.
Conceptul de frunte al difuzionismului este cel de:
a. Arie geografică
b. Arie ocupaŃională
c. Arie culturală
42.
Difuzionismul american este știut sub denumirea de:
a. Particularism geografic
b. Particularism istoric
c. Particularism cultural
43.
Meritul lui Franz Boas, în antropologia culturală, este că:
a. A susŃinut ideea legăturii necesare dintre rasă si cultură
b. A amendat ideea legăturii necesare dintre rasă si cultură
c. A respins ideea legăturii necesare dintre rasă si cultură
44.
Meritul lui Ruth Benedict, în antropologia culturală, este că:
a. A dezvoltat tema relaŃiei dintre rasă si cultură
b. A dezvoltat tema relaŃiei dintre cultură si personalitate
c. A dezvoltat tema relaŃiei dintre rasă si personalitate
45.
Conceptul central al teoriei lui Ruth Benedict este:
a. configuraŃie
b. transfiguraŃie
c. prefiguraŃie
46.
Margaret Mead priveste raportul dintre cultură si personalitate, astfel:
a. CondiŃionarea personalităŃii de către cultură
b. CondiŃionarea culturii de înspre personalitate
c. CondiŃionarea personalităŃii si culturii de către istorie
47.
Structural-funcŃionalismul antropologic s-a constituit ca reacŃie la
a. EvoluŃionism
b. Difuzionism
c. EvoluŃionism si difuzionism
48.
EsenŃa structural-funcŃionalismului, ca doctrină, constă în:
a. Considerarea societăŃii ca întreg, cu elemente funcŃionale, determinate de
necesitatea funcŃionării întregului
b. Considerarea societăŃii ca un edificiu structurat pe înălŃime, părŃile de sus
depinzînd de părŃile de jos
c. Considerarea societăŃii ca o reŃea informatică, în care fiecare parte funcŃionează
după un soft propriu
49.
Structural-funcŃionalismul aseamănă societatea cu:
a. Un organism biologic
b. Un sistem cibernetic
c. Un ansamblu mecanic
50.
Structural-funcŃionalismul consideră că:
a. Forma culturii este anterioară si determinantă în raport cu conŃinutul acesteia
b. ConŃinutul culturii este anterior si determinant în raport cu structura acesteia
c. tructura culturii este anterioară si determinantă în raport cu forma acesteia
51.
Structural-funcŃionalismul, ca metodă, este recunoscut sub denmirea de:
a. Analiză structurală
b. Analiză funcŃională
c. Analiză cauzală
52.
Una dintre limitele structural-funcŃionalismului este:
a. Incapacitatea de a explica structura socială
b. Incapacitatea de a explica viaŃa socială
c. Incapacitatea de a explica schimbarea socială
53.
Meritul lui Borislaw Malinowski, în antropologie, este că:
a. A consacrat, în cercetarea antropologică, antropologul de teren
b. A consacrat, în cercetarea antropologică, antropologul de echipă
c. A consacrat, în cercetarea antropologică, antropologul de concepŃie
54.
Stilul de lucru al etnografului profesionist presupune:
a. Instruirea unor nativi si utilizarea lor pentru descrierea faptelor
b. Folosirea, pentru dialogul cu nativii, a interpreŃilor
c. Trăirea laolaltă cu comunitatea studiată si descrierea acesteia din interior
55.
Stilul de lucru al etnografului profesionist presupune:
a. Cercetarea si observarea tuturor faptelor, privat de excepŃie
b. Selectarea anumitor observaŃii semniificative si reconstrucŃia întregului prin
analogie
c. Aplicarea unor modele teoretice pregătite în laborator si adunarea de informaŃii
pentru aceste eșantioane
56.
Noul tip de text etnografic, redactat de etnograful profesionist, se remarcă prin:
a. Relatarea numai a faptelor observate, fără remarci subiective asupra experienŃei
observatorului
b. Relatarea atît a faptelor observate, cât si a experienŃei observatorului
c. Relatarea tuturor faptelor observate prin prisma experienŃei observatorului
57.
Emile Dürkheim a introdus în stiinŃele sociale următoarele concepte noi:
a. AcŃiune umană, eficienŃă socială, teleologie
b. ConstiinŃă colectivă, fapt social, întreg social
c. Morală socială, responsabilitate socială, datorie socială
58.
Potrivit lui Emile Dürkheim, cercetarea antropologică presupune:
a. Considerarea faptelor sociale ca lucruri
b. Considerarea faptelor sociale ca fenomene organice
c. Considerarea faptelor sociale ca fenomene fizice
59.
Emile Dürkheim consideră religia ca:
a. Modalitate mistificată de a da seama despre primatul socialului
b. Modalitate mistificată de a da seama despre primatul lui Dumnezeu
c. Modalitate mistificată de a da seama despre primatul individului
60.
Emile Dürkheim susŃine că rolul religiei în societate este:
a. De a întări coeziunea socială prin credinŃă
b. De a întări coeziunea socială prin mistificare
c. De a întări coeziunea socială prin supunere
61.
Structuralismul foloseste, în antropologie, împrumuturi din:
a. Cibernetică si statistică
b. Matematică si mecanică
c. Lingvistică si teoria comunicaŃiei
62.
Conceptul central în structuralismul lui Claude Levy-Strauss este:
a. Analiza cauzală
b. Analiza organizaŃională
c. Analiza structurală
63.
Scopul cercetărilor antropologice ale lui Claude Levy-Strauss este:
a. Identificarea condiŃiilor de viaŃă ale comunităŃilor arhaice
b. Identificarea structurii sociale a comunităŃilor arhaice
c. Identificarea condiŃiilor de posibilitate ale culturii
64.
Potrivit lui Claude Levy-Strauss, stadiul cultural, în evoluŃia comunităŃilor umane,
există în timpul în care apare:
a. Limba scrisă
b. Regula
c. Limba vorbită
65.
ProhibiŃia incestului este, din punctul de vedere al lui Claude Levy-Strauss:
a. Prototipul intervenŃiei culturale
b. Prototipul selecŃiei naturale
c. Prototipul separaŃiei grupurilor umane
66.
Claude Levy-Strauss foloseste analogia lingvistică pentru:
a. Exprimarea tuturor formelor culturii
b. Exprimarea formelor culturale abstracte
c. Exprimarea formelor culturale concrete
67.
Specificul antropologiei interpretative a fost următorul:
a. A subliniat importanŃa „culturii de clasă” în cercetarea antropologică
b. A subliniat importanŃa „culturii de clan” în cercetarea antropologică
c. A subliniat importanŃa „culturii locale” în cercetarea antropologică
68.
Temele majore ale operei lui Clifford Geertz sunt:
a. ImportanŃa cercetării antropologice a grupurilor marginale si elaborarea
conceptului de devianŃă
b. Locul culturii în ansamblul vieŃii sociale si elaborarea orizontului de semnificaŃii
al socialului
c. RelevanŃa pentru stiinŃa socială a cercetării localului si elaborarea orizontului de
semnificaŃii al conceptului de "cultură"
69.
ConcepŃia despre cultură a lui Clifford Geertz este o concepŃie:
a. Pragmatică
b. Semiotică
c. Sistemică
70.
Potrivit lui Clifford Geertz, cultura este:
a. Ansamblu de texte
b. Ansamblu de fapte
c. Ansamblu de instrumente
71.
Preocuparea centrală a lui Clifford Geertz, în raport cu cultura, a fost:
a. Să identifice factorii care determină cultura
b. Să observe influenŃa culturii asupra modului de producŃie
c. Să clarifice sensurile culturii
72.
Postmodernismul antropologic susŃine:
a. Holismul, totalizarea, metafizica prezenŃei, sistemele închise
b. Pluralitatea, relativismul, complexitatea, contingenŃa
c. Cauzalitatea, condiŃionarea, determinarea, succesiunea
73.
Prin „Criza reprezentării”, postmodernismul înŃelege:
a. Neadecvarea metodelor la mijloacele/perspectiva de cercetare antropologică
b. Neadecvarea mijloacelor/perspectivei de cercetare antropologică la realitatea
socială
c. Neadecvarea modelelor teoretice de cercetare la mijloacele/perspectiva de
cercetare antropologică
74.
Prin critica „monologismului”, postmodernismul susŃine:
a. Criza capacităŃii de reflectare a subiectivităŃii
b. Criza capacităŃii de reflectare a intersubiectivităŃii
c. Criza capacităŃii de reflectare a obiectivităŃii
75.
Prin critica „holismului”, postmodernismul susŃine:
a. Abandonarea interpretărilor locale ale culturii
b. Abandonarea interpretărilor semiologice ale culturii
c. Abandonarea interpretărilor globale ale culturii
76.
Paradigma dialogului si a polifoniei, propusă de James Clifford, presupune:
a. Recunoasterea intersubiectivităŃii cunostinŃelor antropologice si a caracterului
contextual al producerii lor
b. Recunoasterea subiectivităŃii cunostinŃelor antropologice si a caracterului formal
al producerii lor
c. Recunoasterea obiectivităŃii cunostinŃelor antropologice si a caracterului factual al
producerii lor
77.
Modelul care reprezintă subiecŃii comunicării într-un câmp de discursuri multiple este
cunoscut sub numele de:
a. Lectură poliandrică
b. NaraŃiune polifonică
c. Discurs polisemantic
78.
Noua antropologie, propusă de Marat si Fischer, presupune:
a. Cercetarea antropologică a mediilor sărace
b. Cercetarea antropologică a mediilor conflictuale
c. Cercetarea antropologică a mediului din care face parte antropologul
79.
Stephen Tylor consideră că șablonul etnografic de discurs, în antropologie, este:
a. Modelul de discurs pentru stiinŃele sociale
b. Tiparul de discurs pentru stiinŃele factuale
c. Exemplarul de discurs pentru toate stiinŃele potmoderne
80.
Perspectiva antropologică asupra culturii a jucat un rol important în obŃinerea
libertăŃilor de grup/identitare în:
a. SUA
b. Africa de Sud
c. Europa
81.
Perspectiva antropologică asupra culturii a fost folosită ca instrument pentru refuzul
libertăŃilor de grup/identitare în:
a. SUA
b. Africa de Sud
c. Europa
82.
Antropologia culturală îsi asumă ca principiu metodologic:
a. Unitatea culturală si determinismul cultural
b. Identitatea culturală si relativismul cultural
c. Pluralitatea culturală si obiectivismul cultural
83.
În accepŃiunea de „identitate colectivă”, cultura înlocuieste, în antropologia culturală,
termenul de:
a. Grup etnic
b. Grup de apartenenŃă
c. Societate
84.
În accepŃiunea de „civilizaŃie”, cultura este considerată:
a. Concesivă
b. Educativă
c. Opresivă
85.
În accepŃiunea de realizare spirituală sau artistică exemplară, cultura a fost promovată
în:
a. SUA
b. România
c. Europa
86.
În accepŃiunea de „cultură a maselor”, cultura a fost promovată de:
a. Curentele de stânga
b. Curentele centriste
c. Curentele de dreapta
87.
OpoziŃia cultură-civilizaŃie a fost percepută ca opoziŃie între:
a. SUA si Europa
b. România si Ungaria
c. Germania si FranŃa
88.
În antropologia germană, cultura este identificată ca fiind:
a. Cultură tehnică
b. Cultură urbană
c. Cultură populară
89.
Punctul de vedere conform căruia „rasa, ca si sexul si vârsta, sunt constructe
culturale, iar nu condiŃii naturale, în sine” aparŃine lui:
a. Franz Boas
b. Clifford Geertz
c. Ferdinand de Saussure
90.
Marcel Mauss consideră cultura ca:
a. Configurație de transformare a mediului natural
b. Variantă de adaptare la mediul natural
c. înfățișare de interpretare a mediului natural
91.
Alfred Radcliffe-Brown concepe cultura ca:
a. Formă a vieŃii de relaŃie
b. Formă a vieŃii de familie
c. Expresie a vieŃii sociale
92.
Noutatea teoriei lui Alfred Radcliffe-Brown asupra culturii este:
a. Sublinierea caracterului înnăscut al culturii
b. Sublinierea caracterului dobândit al culturii
c. Sublinierea caracterului izomorf al culturii
93.
Curentul antropologic „cultură si personalitate” defineste cultura ca:
a. Hartă lungă a personalităŃi
b. Formă scrisă a personalităŃii
c. Domeniu de manifestare a personalităŃii
94.
Claude Levy-Strauss consideră cultura:
a. Indiferent ce reprezentare despre oameni, făcută cu mijloacele semiologiei
b. Orice ansamblu etnografic care, din punctul de vedere al anchetei, prezintă, în
raport cu altele, deosebiri semnificative
c. Orice siluetă de organizare socială în care funcŃionează o realitate simbolică
95.
Sociobiologia respinge cultura, considerând:
a. Că instituŃiile sunt bunul dispoziŃiilor reale înnăscute ale oamenilor
b. Că cultura distruge instituŃiile si le înlocuieste cu arbitrariul
c. Că instituŃiile folosesc cultura ca mijloc de opresiune
96.
Potrivit lui Marshall Sahlias, între latura culturală si cea biologică a societăŃii există
următoarea relaŃie:
a. Cultura determină biologia
b. Biologia determină cultura
c. Cele două aspecte ale societăŃii se intercondiŃionează reciproc
97.
Potrivit lui Talcott Parsons, misiunea stiinŃelor despre om este următoarea:
a. Antropologia clarifică structura socială, sociologia – personalitatea iar psihologia
– cultura
b. Sociologia clarifică structura socială, antropologia – personalitatea iar psihologia
– cultura
c. Antropologia clarifică cultura, sociologia – structura socială iar psihologia –
personalitatea
98.
Clyde Klukhohn si Alfred Kroeber definesc cultura astfel:
a. Discurs simbolic colectiv
b. Discurs simbolic individual
c. Discurs simbolic colectiv si individual
99.
Între cultură, societate si structură socială se face următoarea distincŃie:
a. Societatea se referă la relaŃiile dintre oameni, structura socială la un grup de
oameni, iar cultura la componenta materială
b. Societatea se referă la componenta materială, structura socială la relaŃiile dintre
oameni, iar cultura la componenta spirituală
c. Societatea se referă la un grup de oameni, structura socială la relaŃiile dintre
oameni, iar cultura la componenta ideatică
100.
Nu face parte dintre semnificaŃiile „culturii”, în sens antropologic, următoarea
semnificaŃie:
a. capacitate de simbolizare proprie speciei umane
b. dispoziție dată de inventivitate ideatică si invenŃie tehnologică
c. entitate socială relativ independentă si complexă
d. nivel general de instruire si educaŃie a unei comunităŃi umane
e. sistem colectiv de simboluri, semne si semnificaŃii specifice diferitelor societăŃi
1/b, 2/a, 3/c, 4/a, 5/b, 6/c, 7/b, 8/d, 9/d, 10/d, 11/a, 12/c, 13/b, 14/c, 15/b, 16/a, 17/a, 18/b, 19/a, 20/a, 21/a, 22/c, 23/b, 24/c, 25/b,
26/c, 27/c, 28/c, 29/b, 30/b, 31/a, 32/c, 33/c, 34/b, 35/b, 36/c, 37/b, 38/b, 39/a, 40/a, 41/c, 42/b, 43/c, 44/b, 45/a, 46/a, 47/c, 48/a, 49/a, 50/c
51/b, 52/c, 53/a, 54/c, 55/b, 56/b, 58/a, 59/a, 60/b, 61/c, 62/c, 63/c, 64/b, 65/a, 66/b, 67/c, 68/c, 69/b, 70/a, 71/c, 72/b, 73/b, 74/b, 75/c,
76/a, 77/b, 78/c, 79/c, 80/a, 81/b, 82/b, 83/c, 84/c, 85/b, 86/a, 87/c, 88/c, 89/a, 90/b, 91/c, 92/b, 93/a, 94/b, 95/a, 96/a, 97/c, 98/a, 99/c, 100/d.
|
|
')javascript:emoticon('
')
-stefi