Licenta 2010_Modul Geografie fizica aplicata

marbostgms

Discutii_grila Modul Geografie fizica aplicata

_________________
Un prieten este cineva care vine când toată lumea a plecat.
Nu dispera cind soarta te apasa si nici nu plinge de-al tau destin, caci dupa un chin viata-i mai frumoasa!

marcelus_2007 · Trimis: 09/06/2010 12:22 Titlul subiectului:

T/F:1-F, 2-A, 3-F, 4-A, 5-F, 6-A, 7-A, 8-F, 9-F, 10-A, 11-A, 12-A, 13-A, 14-A, 15-A, 16-F, 17-A, 18-F, 19-A, 20-F, 21-F, 22-F; MC: 1-c, 2-a, 3-c, 4-c, 5-a, 6-b, 7-a, 8-?, 9-?, 10-?, 11-?, 12-?, 13-?, 14-?, 15-?, 16-?, 17-?, 18-?, 19-?, 20-?, 21-?, 22-?, 23-?, 24-?, 25-?, 26-?, 27-?, 28-?, 29-?, 30?, 31-?, 32-?, 33-?, 34-?, 35-?, 36-?, 37-?, 38-?, 39-?, 40-?(nu le gaesc), 41-c (Prelucrarea datelor hidrometeorologice=pdh, p. 65), 42-a(pdh, p. 66,70), 43-c(pdh, p.66), 44-a(pdh, p.67), 45-b, 46-c(pdh, p.70), 47-a(pdh, p.70), 48-c(pdh, p.70), 49-b(pdh, p.73), 50-b(pdh, p.73), 51-b(pdh, p.73), 52-c(pdh, p.75), 53-a, 54-b, 55-c, 56-b, 57-c(pdh, p.76), 58-a(pdh, p.89), 59-c(pdh, p.82), 60-b(pdh, p.82), 61-a(pdh, p.82), 62-a(pdh, p.82), 63-b?(pdh, p.84), 64-c(pdh, p.84), 65-c(pdh, p.86), 66-b(pdh, p.86), 67-c(pdh, p.89), 68-c, 69-a(pdh, p.89), 70-a(pdh, p.89), 71-c(pdh, p.89), 72-b(pdh, p.90), 73-b(pdh, p.92), 74-b?, 75-b(pdh, p.94), 76-c(pdh, p.94), 77-a(pdh, p.95), 78-a(pdh, p.95), 79-b(pdh, p.94), 80-b(pdh,p.70), 81-c, 82-b, 83-b, 84-a, 85-b, 86-b, 87-c, 88-c, 89-a, 90-c, 91-c (Sinteza: Geopolitica Dunarii, marii Negre si marii Mediterane=s, p.9), 92-b, 93-a(s, p.12), 94-b(s, p.13), 95-b(s, p.11), 96-b(s, p.11), 97-a(s, p.14), 98-c(s, p.16-18), 99-c(s, p.19), 100-a(s, p.18), 101-b(s, p.26), 102-c(s, p.27), 103-b(s, p.28), 104-a(s, p.28), 105-c(s, p.28), 106-?, 107-?, 108-?, 109-?, 110-?, 111-?, 112-?, 113-?, 114-?, 115-?, 116-?, 117-?, 118-?, 119-?, 120-?, 121-?, 122-?, 123-?, 124-?, 125-?, 126-?, 127-?, 128-?(nu le gasesc).

_________________
Halus

Alinutza79 · Trimis: 09/06/2010 15:35 Titlul subiectului:

_________________
Licenta 2010_Modul Geografie fizica aplicata Licenta 2010_Modul Geografie fizica aplicata

becks · Moderator Data inscrierii: 12/Ian/2009 Mesaje: 345

ai putea sa postezi si grila....:D....sa incercam sa gasim raspunsuri la toate intrebarile:D...mersi

joitagabi · Trimis: 14/06/2010 11:36 Titlul subiectului:

credeti ca vor fi aceleasi grile din februarie?

_________________
WWW.PARFUMULMEU.WGZ.RO

gygyta · Nou venit Data inscrierii: 12/Ian/2009 Mesaje: 4

am vazut ca tematica e la fel ca la licenta 2009

Asorel · Trimis: 14/06/2010 20:12 Titlul subiectului:

Asorel · Trimis: 20/06/2010 02:19 Titlul subiectului:

Da, la Geomorfologie nu s-a schimbat nimic, deci e aceeasi grila di februarie . Spor!!!!

Alinutza79 · Trimis: 21/06/2010 21:35 Titlul subiectului:

grila [url=http://www.girlshare.ro/1329651.4]Geografie+fizica+aplicata.doc[/url]
sunt numai intrebari din grila pentru licenta 2009

Bafta!

_________________
Licenta 2010_Modul Geografie fizica aplicata Licenta 2010_Modul Geografie fizica aplicata

marbostgms · Trimis: 29/06/2010 15:37 Titlul subiectului: re

[url=http://www.girlshare.ro/1332169.3]MODUL+FIZICA+APLICATA.doc[/url]
De la Mirela Comsa.
Astept parerile si completarile voastre.

_________________
Un prieten este cineva care vine când toată lumea a plecat.
Nu dispera cind soarta te apasa si nici nu plinge de-al tau destin, caci dupa un chin viata-i mai frumoasa!

Asorel · Trimis: 29/06/2010 19:56 Titlul subiectului:

Testu meu la G. fizica aplicata
1. Rezistenta la eroziune a solurilor depinde de:
a. insusirile lor fizico-mecanice
b. insusirile lor hidrofizice, chimice si fizice
c. insusirile lor chimice, fizico-mecanice si hidrofizice

2. Un rol esential in repartitia suprafetelor afectate de eroziune ii revine:
a. modului de utilizare a terenurilor
b. reliefului si climei
c. alcatuirii geologice

3. Eroziunea se produce cu toata intensitatea:
a. in regiunile de munte si deal
b. in regiunile de câmpie
c. in regiunile de dealuri si podisuri

4. Clima influenteaza asupra eroziunii prin:
A. regimul termic
B. regimul pluviometric
C. vânt
a. A + B
b. B + C
c. A + B + C

5. Erodabilitatea este mai redusa in:
a. orizontul superior bogat in humus
b. orizontul inferior si mijlociu
c. orizontul mijlociu

6. Nu rezista la agresiunea pluviala solurile:
A. bogate in Na
B. bogate in argila si humus
C. in care predomina aluminiul, silicea sau oxizii de fier
a. A + B
b. A + C
c. B + C

7. Influenteaza procesul de eroziune:
A. vegetatia cultivata
B. vegetatia naturala
C. atât vegetatia cultivata cât si cea naturala
a. A + B - a fost validata ...
b. A + B + C ar necesită
c. A + C

8. Eroziunea prin apa se poate manifesta incepând:
a. cu pante mai mari de 3%
b. cu pante cuprinse intre 3 - 10%
c. cu pante mai mari de 25%

9. Vigoarea necesara desprinderii si transportului particulelor de sol sau roca este furnizata:
A. de picaturi de ploaie care lovesc brusc suprafata terenului
B. de apa ce se scurge sub forma de curenti
C. de apa rezultata din topirea zapezilor si din ploi
a. A + B
b. B + C
c. A + C

10. Cantitatea de sol dezagregata de picaturi in momentul ploilor depinde de:
A. covorul vegetal
B. proprietatile solului
C. textura solului si continutul de humus
a. A + B
b. B + C
c. A + C

11. In aprecierea si notarea eroziunii de suprafata se deosebesc:
a. 5 grade de eroziune
b. 7 grade
c. 9 grade

12. Cu ce cifra se noteaza eroziunea puternica?
a. cu cifra 4
b. cu cifra 3
c. cu cifra 5

13. Notarea eroziunii in adâncime se face prin:
a. litere si semne
b. cifre
c. litere si cifre

14. Pe terenurile in panta araturile se executa:
a. pe directia generala a curbelor de nivel
b. perpendicular pe curbele de nivel
c. din deal in vale

15. In cazul solurilor nisipoase, araturi adanci se fac:
a. cand sunt irigate
b. cand sunt cultivate cu paioase
c. toamna si primavera

16. Cunoasterea diferentelor intre valoarea maxima si minima a seriei statistice este necesara pentru:
a. calcularea frecventei
b. determinarea numarului de clase
c. calcularea amplitudinii intervalului de clasa

17. Frecventa de aparitie a unei valori dintr-o serie statistica poate fi:
A) relativa
B) absoluta
C) normala
a. A + B
b. A + B + C
c. A + C

18. Numarul de repetari ale unei valori a caracteristicii sau a numarului de termeni care intra intr-o clasa de valori determinata se numeste:
a. frecventa normala
b. frecventa relativa simpla
c. frecventa absoluta simpla

19. Insumarea succesiva descrescatoare a frecventelor absolute simple, pornind de la cea mai mare
spre cea mai mica sau invers constituie:
a. frecventa absoluta cumulata
b. frecventa relativa cumulata
c. poligonul frecventelor

20. Frecventa absoluta a numarului de valori existente in clasele de valori ale unei variabile, reprezentate grafic sub forma de coloane constituie:
a. poligonul frecventelor
b. histograma frecventelor
c. frecventa relative

21. Valorile efecte din raportul dintre frecventa absoluta a unei valori sau a unui interval de clasa si numarul total de termeni ai seriei statistice constituie:
a. frecventa cumulata
b. histograma frecventelor
c. frecventa relativa

22. Suma frecventelor relative ale unei distributii a frecventelor relative trebuie sa fie egala cu:
a. numarul de clase de valori
b. numarul integral de valori
c. unitatea

23. Cand varful unei distributii a valorilor ordonate crescator este deplasat la dreapta atunci distributia are o asimetrie:
a. negativa
b. pozitiva
c. normala

24. Cand varful unei distributii a valorilor ordonste crescator este deplasat la stanga atunci distributia are o asimetrie
a. pozitiva
b. negativa
c. normala
Imediat si restul testului

[/b]

Asorel · Trimis: 29/06/2010 21:23 Titlul subiectului:

Continuare la G fizica aplicata :
25 Operatia matematica prin care suma valorilor termenilor unei selectii se imparte la numarul lor
defineste:
a. dispersia
b. frecventa relativa
c. media aritmetica
26. Cand valorile unei variabile se repeta frecvent sau cand valorile sunt introduse in clase de valori media seriei se determina cu formula:
a. mediei aritmetice ponderate
b. mediei aritmetice
c. mediei aritmetice a frecventelor
27. Elementul de mijloc al unei serii statistice sau clasa din mijlocul unei serii ordonate crescator sau descrescator se numeste:
a. mod
b. medie
c. mediana

28. Valoarea inversa a mediei aritmetice a valorilor unei serii statistice se numeste:
a. medie geometrica
b. medie patratica
c. medie armonica

29 Radacina patrata a mediei aritmetice a patratelor termenilor se numeste:
a. medie geometrica
b. medie armonica
c. medie patratica

30 Extinderea intervalului de imprastiere a valorilor unei serii, determinat ca diferenta algebrica intre valorile extreme se numeste:
a. abateri individuale
b. dispersia valorilor
c. amplitudinea variatiei

31 Dunarea traverseaza, de la izvoare pana la varsare, statele:
a. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, România, Bulgaria, Ucraina
b. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, România, Bulgaria, Ucraina
c. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova, Ucraina

32. Dunarea traverseaza in drumul sau capitalele:
a. Viena, Bratislava, Budapesta
b. Viena, Bratislava, Budapesta, Belgradc. Viena, Budapesta, Belgrad

33. Din lungimea totala, fluviul Dunarea curge pe teritoriul României pe o mărime de:
a. 1.000 km
b. 1.075 km
c. 1.057 km
34. Tarmurile Marii Negre sunt:
a. Crestate, insotite de limane
b. Putin crestate, insotite de limane
c. Putin crestate, cu limane si peninsule

35. In Marea Neagra se afla insulele:
a. Serpilor si Berezan
b. Serpilor, Maldive si Berezan
c. Serpilor, Kefken si Berezan

36 Porturile importante de la Marea Neagra sunt:
a. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Tuapse, Poti, Burgas si Varna
b. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsum, Burgas si Varna
c. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsun, Istambul,Burgas si Varna

37. In cadrul acvatoriului hidrografic al Marii Negre se diferentiaza urmatoarele bazine hidrografice:
a. bazinele nord-vestice (82% din total – Dunarea, Nistru, Nipru si Bug), bazinele din
Crimeea (0,14% din total – Cernaia, Belbec, Alma, Kaceea), bazinele din Asia Mica
(14% din complet – Yesilitmak, Kâzâlirmak, Sakarya).
b. bazinele vestice si nord-vestice (82% din total – Dunarea, Nistru, Nipru si Bug), bazinele
caucaziene (4% din total – Cuban, Rioni, Ciorok, Inguri, Kodori, Bzib, Subsa, Mzimta),
bazinele din Asia Mica (14% din total – Yesilitmak, Kâzâlirmak, Sakarya).
c. bazinele vestice si nord-vestice (82% din total – Dunarea, Nistru, Nipru si Bug), bazinele
din Crimeea (0,14% din plenar – Cernaia, Belbec, Alma, Kaceea), bazinele caucaziene
(4% din total – Cuban, Rioni, Ciorok, Inguri, Kodori, Bzib, Subsa, Mzimta), bazinele din
Asia Mica (14% din integral – Yesilitmak, Kâzâlirmak, Sakarya).

38 Din bazinul Mediteranei fac parte:
a. Marea Iberica, Marea Balearelor, Marea Galica, Marea Ligurica, Marea Tireniana,
Marea Sardiniei, Marea Adriatica, Marea Siciliei, Marea Sirtelor, Marea Cretei, Marea
Egee
b. Marea Iberica, Marea Galica, Marea Ligurica, Marea Tireniana, Marea Sardiniei, Marea
Adriatica, Marea Ionica, Marea Siciliei, Marea Sirtelor, Marea Levantului, Marea Cretei,
Marea Egee
c. Marea Iberica, Marea Galica, Marea Tireniana, Marea Sardiniei, Marea Adriatica, Marea
Siciliei, Marea Cretei, Marea Egee

39 Cea mai mare insula din Marea Mediterana este:
a. Insula Sardinia
b. Insula Siciliac. Insula Corsica

40. Caracteristicile geopolitice ale spatiilor acvatice sunt:
a. Proprietati calitative si cantitative
b. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, dinamismul
c. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, unicitatea, dinamismul
41. Spatiul geopolitic acvatic se poate prezenta, in raport cu spatiile terestre adiacente, astfel:
a. zona tampon (de siguranta), zona de tranzit comercial, zona de resurse naturale;
b. zona de siguranta, zona de tranzit comercial si de resurse naturale, spatiu geopolitic
organizat;
c. zona tampon (de siguranta), zona de tranzit comercial si de resurse naturale, spatiu
politic.

42. Spatiul geopolitic acvatic reprezinta o realitate sistemica (hidrosfera) in care coexista si
interactioneaza numeroase subsisteme, compuse la randul lor din sisteme cu comportament
specific:
a. ansambluri tipologice (oceane, mari, fluvii, rauri, lacuri), subsisteme hidrografice
specifice (Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Fluviul Dunarea, Raul Olt, Lacul
Geneva);
b. ansambluri hidrice (oceane, mari, fluvii, rauri, lacuri), sisteme hidrografice specifice
(Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Fluviul Dunarea, Raul Olt, Lacul Geneva);
c. ansambluri hidrice tipice (oceane, mari, fluvii, rauri, lacuri), sisteme hidrografice
(Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Fluviul Dunarea, Raul Olt, Lacul Geneva).

43. Spatiile ce apartin Regiunii extinse a Marii Negre (REMN) sunt:
a. spatiile maritime si terestre din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est si Caucaz;
b. spatiile maritime si terestre din Europa de Est si de Sud-Est, Caucaz si Orientul
Apropiat;
c. spatiile maritime si terestre din Europa de Est si de Sud-Est, Caucaz si Orientul
Indepartat.

44. Obiectivele Rusiei, principalul actor statal in REMN sunt:
a. înfruntarea „revolutiilor portocalii” din Moldova, Ucraina si Georgia, solutionarea
conflictelor locale cu implicarea SUA, NATO, UE si a riveranilor Marii Negre, blocarea
sau concurarea rutelor energetice alternative din bazinul Caspic si Asia Centrala,
exploatarea divergentelor dintre statele regiunii si din interiorul acesteia, executarea de
presiuni economice si politice asupra Moldovei, Ucrainei, Georgiei;
b. contracararea influentei SUA, NATO si UE, rezistența „revolutiilor portocalii” din
Ucraina si Georgia, solutionarea conflictelor locale cu excluderea SUA, NATO, UE si a
riveranilor Marii Negre, asocierea la evoluția rutelor energetice alternative din
bazinul Caspic si Asia Centrala, exploatarea divergentelor dintre statele regiunii si din
interiorul acesteia, neexecutarea de presiuni economice si politice asupra Moldovei,
Ucrainei, Georgiei;
c. contracararea influentei SUA, NATO si UE, minimalizarea rolului GUAM, combaterea
„revolutiilor portocalii” din Ucraina si Georgia, solutionarea conflictelor locale cu
excluderea SUA, NATO, UE si a riveranilor Marii Negre, blocarea sau concurarea
rutelor energetice alternative din bazinul Caspic si Asia Centrala, exploatarea
divergentelor dintre statele regiunii si din interiorul acesteia, executarea de presiuni
economice si politice asupra Moldovei, Ucrainei, Georgiei.

45. Romania, cu o populatie de peste 20 mil. loc. si o fatada maritima de 245 km, ca actor statal in REMN, promoveaza:
a. o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE, NATO si
SUA;
b. o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE, NATO si
SUA, sprijina GUAM si proiectele rutelor energetice alternative;
c. o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE, NATO si
SUA, sprijina proiectele rutelor energetice alternative.

46. Secetele pot fi clasificate in functie d e:
a. faza de evolutie, durata si perioada din an in care aparb. temperatura aerului, viteza vântului
c. durata si perioada din an in care apar, temperatura aerului, viteza vântului

47. In Romania, perioadele secetoase sunt determinate de:
a. anticiclonii care se formeaza deasupra Europei Centrale, de Nord-Est sau de Sud-Est si dorsala anticiclonica din nordul Oceanului Atlanticb. ciclonii mediteraneeni cu evolutie retrograda
c. anticiclonii care se formeaza deasupra Europei Centrale, de Nord-Est sau de Sud-Est si ciclonii mediteraneeni cu evolutie retrograde

48. Cea mai importanta cauza a deficitului de precipitatii este:
a. predominarea timpului anticiclonicb. predominarea regimului ciclonic
c. predominarea timpului ciclonic

49. Hellmann intelegea prin seceta:
a. Cel putin 14 zile consecutive in intervalul rece (octombrie-martie) si cel putin 10 zile
consecutive in intervalul cald (aprilie-septembrie)
b. 21 de zile sau mai mult in care precipitatiile reprezinta cel mult 30% din media regiunii
c. perioada de 15 zile fara precipitatii

50. Valurile de caldura sunt:
a. fenomene de risc de scurta durata, cauzate de advectia aerului continental tropical dar si de a celui maritim tropical continentalizatb. fenomene de risc de lunga durata, cauzate de advectia aerului continental tropical dar si de a celui maritim tropical continentalizat
c. fenomene de risc de lunga durata, cauzate de advectia aerului continental tropical

51. Gibbs intelegea prin seceta:
a. Rezultatul incapacitatii resurselor de apa de a acoperi consumurile
b. perioada de 15 zile fara precipitatii
c. 21 de zile sau mai mult in care precipitatiile reprezinta cel mult 30% din media regiunii.

52. Producerea orajelor este legata in special de prezenta norilor:
a. Cumulonimbusb. Cumulus
c. Cirrus

53. Pentru prevenirea si combaterea efectelor negative ale descarcarilor electrice se impune:
a. amplasarea de paratraznete
b. injectarea norilor cu iodura de argint.
c. injectarea norilor cu iodura de potasiu

54. In cursul anului, numarul de zile cu oraje este maxim in perioada:
a. calda a anului (mai-august)b. rece a anului (noiembrie-martie)
c. calda a anului (aprilie-august)

55. Furtunile de nisip si praf sunt fenomene meteorologice de risc comune:
a. regiunilor desertice si semi-desertice, generate de vânturi foarte puternice
b. regiunilor temperate si reci, generate de vânturi foarte puternice
c. regiunilor desertice si semi-desertice, regiunilor temperate si reci, generate de vânturi
foarte puternice

56. Furtunile de nisip si praf se formeaza:
a. primavara si la inceputul verii emisferei respective
b. iarna si la inceputul primaverii emisferei respective
c. primavara si la inceputul toamnei in emisfera respective

57. Furtunile de nisip pot distruge:
a. recifii de corali din regiunea Caraibelor
b. vegetatia de stepa din Europa
c. recifii de corali din regiunea Mediteranei

58. Orajele sunt fenomene de risc de :
a. scurta durata
b. durata medie
c. durata mare

59. In Africa, furtunile de praf si de nisip sunt asociate vânturilor:
a. Harmattan, Haboob si Sirocco
b. Sirocco si Vantul Negru
c. Harmattan, Haboob

60. Aparitia furtunilor de praf este asociata advectiilor de aer:
a. rece
b. cald
c. rece si cald

marcelus_2007 · Trimis: 03/07/2010 20:56 Titlul subiectului:

1 - insusirile lor chimice, fizico-mecanice si hidrofizice
2 - modului de utilizare a terenurilor
3 - in regiunile de dealuri si podisuri
4 - A+B+C
5 - orizontul superior bogat in humus
6 - A+C
7 - A+B(val), moral: A+B+C
8 - mai mari de 3 %
9 - A+B
10 - A+B
11: 5 grade de eroziune
12 - cu cira 3
13 - litere si cifre
14 - pe directia generala a curbelor de nivel
15 - cand sunt irigate/cand sunt cultivate cu paioase
16 - calcularea amplitudinii intervalului de clasa
17 - A+B
18 - frecventa absoluta simpla
19 - frecvanta absoluta cumulata
20 - histograma frecventelor
21- frecveta relativa
22 - unitatea
23 - pozitiva
24 - negativa
25 - media aritmetica
26 - mediei aritmetice ponderate
27 - mediana
28 - media armonica
29 - media patratica
30 - amplitudinea variatiei
31 - Germania, Austria, Slovacia, Croatia, Ungaria, Serbia, Romania, Ucraina, Moldova, Bulgaria
32 - Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad
33 : 1075 km
34 - putin crestate, insotite de limane
35 - Serpilor, kefken, Berezan
36 - Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsun, Istambil, Burgas si Varna
37 - bazinele vestice si nord-vestice(82% din total: Nistru, Nipru, Dunare, Bug), bazinele din Crimeea(0,14% din total: Cernaia, belbec, Alma, Kaceea), bazinele cauzaziene(4% din total: Cuban, Rioni, Ciorok, inguri, Kodori, Bzuib,Subsa, Mzimta), bazinele din Asia Mica(14% din total: Yesilitmak, Kazalirmak, Sakarya)
38 - M. Galica, M. Ligurica, M. Ionica, M. adriatica, M. Tireniana, M. Sirtelor, M. Levantului, M. Cretei, M. Egee, M. Siciliei, M. Sardiniei, M. Iberica
39 - Insula Sicilia
40 - proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, unicitatea, dinamismul
41 - zona tampon(de siguranta), zona de tranzit comercial si de resurse naturale, spatiu politic
42 - ansambluri tipologice(mari, oceane, fluvii, rauri, lacuri), subisteme hidrografice specifice(Oc. Atlantic, M. Mediterana, Raul Olt, Lacul Geneva, Fluviul Dunarea)
43 - spatiile maritime si terestre din Europa de E si de SE, Caucaz si Orientul Apropiat
44- combaterea influentei SUA, NATO si UE; minimalizarea rolului GUAM; rezistența "revolutiilor portocalii" din Georgia si Ucraina; solutionarea conflictelor locale cu excluderea SUA, NATo si UE si a riveranilor Marii Negre ; blocarea sau concurarea rutelor energetice alternative din Bazinuyl Caspic si Asia Centrala; exploatarea diferentelor dintre statele regiunii si din interiorul acesteia; executarea de presiuni economice si politice asupra Moldovei, Ucrainei, Georgiei.

_________________
Halus

marcelus_2007 · Trimis: 03/07/2010 21:19 Titlul subiectului:

45 - o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE, NATO si SUA, sprijina GUAM si proiectele rutelor energetice alternative
46 - faza de evolutie, durata si perioada din an in care apar
47 - anticiclonii care se formeaza deasupra Europei Centrale, de N-E sau de S-E si dorsala anticiclonica din nordul Oceanului Atlantic
48 - predominarea timpului anticlonic
49 - cel putin 14 zile consecutive in intervalulul rece(octombrie-martie) si cel putin 10 zile consecutive in intervalul cald(aprilie-septembrie)
50 - fenomene de risc de scurta durata cauzate de advectia aerului continental tropical, dar si de a celui maritim tropical continentalizat
51 - rezultatul insuficientei resursei de apa de a acoperi consumurile
52 - Cumulonimbus
53 - amplasarea de paratraznete
54 - calda a anului(mai-august)
55- regiunilor desertice si semi-desertice generate de vanturi foarte puternice
56 - primavara si la inceputul verii emisferei respective
57 - recifii de corali din regiunea caraibelor
58 - scurta durata
59 - Harmattan, Haboob si Sirocco
60 - rece

_________________
Halus

andretty · Nou venit Data inscrierii: 11/Feb/2008 Mesaje: 35

andretty · Nou venit Data inscrierii: 11/Feb/2008 Mesaje: 35

Marcelus....scuze....am incurcat topicul.... :lol:

marcelus_2007 · Trimis: 04/07/2010 13:35 Titlul subiectului:

K, nu-i nimic. Despre acele vanturi, gasesti in sinteza "Fenomene Hidrologice Extreme" de pe site-ul USH. Si chiar asa scrie acolo. :-)

_________________
Halus

marcelus_2007 · Trimis: 04/07/2010 13:36 Titlul subiectului:

Si in rest toate sunt corecte si verificate, inclusiv cele de la geopolitica, gasite foarte usor in sinteza de pe site USH.

_________________
Halus

	Pagina de start a forumului FORUMUL STUDENTILOR UNIVERSITATII SPIRU HARET » Arhiva geografie	Ora este GMT + 3 ore
Pagina 1 din 1