dante74
Nou venit
Data inscrierii: 15/Ian/2008
Mesaje: 4
|
 Trimis: 15/04/2008 21:20 Titlul subiectului: latina anul 2 sem 1 |
 |
|
LIMBA LATINA ANUL 2 SEM 1
1) Criteriile de clasificare a propoziţiilor latineşti au în vedere:
3 scopul comunicării, forma acesteia, elementele ingrediente şi sensul comunicării
2) Subiectul logic se regăseşte în limba latină în cazul / cazurile:
3 DATIV, ACUZATIV, ABLATIV
3) Termenul de subiect generic se referă la:
2 subiectul care nu poate fi exprimat atunci când predicatul este exprimat printr-un verb impersonal, denumind un fenomen al naturii
4) Predicatul verbal în limba latină se afla exclusiv
2 la modurile enumerate la punctul a), la care se îmbogățește şi infinitivul istoric (descriptiv, narativ)
5) Acordul predicatului cu subiectul are caracter logic (nu gramatical), redându-se întotdeauna prin numărul plural, atunci când:
1 subiectul este unic, cu formă de singular, exprimat printr-un substantiv colectiv sau un pronume nedefinit
6) Atributul adjectival se exprimă:
3 printr-un adjectiv sau prin alte părţi de vorbire cu funcţionalitate de adjectiv
7) Atributul substantival apoziţional se afla, în limba latină, de regulă:
2 la oricare caz gramatical, în acord cu cazul substantivului determinat
8) Complementul indirect se regăseşte în limba latină:
1 la cazurile dativ şi genitiv
9) În limba latină, complementele circumstanţiale se exprimau numai prin cazul / cazurile:
3 acuzativ şi ablativ
10) Numele predicativ se putea exprima, în limba latină, prin:
1 substantiv, adjectiv, pronume, adverb, verb la modurile participiu şi infinitiv
11) În limba latină, elementul predicativ suplimentar avea valoarea unui:
2 complement circumstanţial de mod în cazul nominativ
12) Funcţia sintactică adnominală a genitivului latin se referă la faptul că acest caz poate determina:
1 un substantiv sau un substitut al acestuia
13) Genitivul partitiv indica în limba latină:
2 întregul căruia îi aparţine o parte
14) În cadrul genitivului calităţii se putea(u) exprima:
1 vârsta, rangul sau clasa socială
15) Substantivele de origine verbală apar determinate de:
2 genitive subiective şi obiective
16) Substantivele în cazul genitiv, determinate de verbe, adverbe sau adjective (de origine verbală) au funcţia sintactică de:
1 atribut
17) Majoritatea valorilor sintactice exprimate, în limba latină, de atributul în cazul genitiv:
3 le regăsim în limba română cu funcţia sintactică de atribut în cazul genitiv sau în cazul acuzativ (însoţit de prepoziţie)
18) În sintagma plenus rationis, cuvântul subliniat are valoare sintactică de:
3 complement, genitiv obiectiv
19) Alegeţi din următoarele exemple sintagma conţinând un genitiv al calităţii:
1 mulier magnae uirtutis
20) Locativul exista în limba latină:
2 păstrat sporadic, prin câteva exemple
21) Dativul, cazul complementului indirect, exprima în latină:
3 atribuirea, finalitatea, interesul / dauna
22) Dativul cu esse (dativul posesiv) face parte din sfera sintactico-semantică a:
2 dativului de atribuire
23) Dativul de relaţie este sinonimul:
3 dativului punctului de vedere
24) Dativul interesului / daunei este determinat de verbe:
2 care afectează în bine sau în rău persoana în al cărei folos sau pagubă se realizează acţiunea verbală
25) În cadrul sintagmei prodesse alicui, dativul subliniat este un:
3 dativ al interesului
26) Dativul posesiv din limba română s-a moştenit din limba latină
1 cu aceeaşi valoare sintactică
27) Pentru fraza latină: Ei erant uillae pulcherrimae quae diuitiis abundabant., alegeţi traducerea corectă:
3 „Ei erau în vile frumoase care abundau de bogăţii.”
28) Valorile sintactice specifice cazului dativ din latină s-au moştenit în limba română în:
3 cazurile dativ şi acuzativ
29) Propoziţia „Boala face rău oamenilor.” traduce formularea latină:
2 Morbus hominibus nocet
30) Funcţia sintactică fundamentală a cazului acuzativ în limba latină este de:
1 complement direct
31) Figura etimologică şi figura sinonimică înseamnă două tipuri de:
3 acuzative interne
32) Care din următoarele exemple exprimă o situaţie de acuzativ dublu:
2 Multa discipulum edocet
33) Acuzativele greceşti se identificau în limba latină prin:
3 acuzative de relaţie
34) În cadrul expresiei circumstare aliquid, complementul direct are valoare sintactică de:
2 acuzativ adverbial
35) Propoziţia latină Ita mulieres periculum mortis certae effugerunt. se traduce în română:
3 „Astfel, femeile au scăpat de pericolul unei morţi sigure.”
36) Complementul circumstanţial de timp în cazul acuzativ exprimă prin acuzativul duratei:
1 o valoare sintactică specifică, prezentând la rândul ei trei nuanţe temporale
37) Complementul circumstanţial de loc se exprimă în cazul acuzativ prin:)
3 prin două valori sintactice specifice: acuzativul direcţiei şi acuzativul spaţiului străbătut
38) Prin cazul acuzativ, limba latină mai putea exprima şi:
1 complementul circumstanţial modal-instrumental şi pe cel de cauză
39) În formularea propoziţională Per rationem uincit. recunoaştem un acuzativ:
2 complement circumstanţial instrumental-modal
40) În limba română, moştenirea complementelor circumstanţiale (de toate tipurile) se datorează:
3 deopotrivă cazurilor acuzativ şi ablativ
41) Structura sintactică a cazului ablativ este guvernată de:
1 trei tipuri de complemente circumstanţiale (separativ, instrumental, local)
42) Ablativul comparaţiei reprezintă o valoare sintactică din sfera complementului
circumstanţial:
2 separativ
43) Ablativul calităţii şi ablativul de relaţie sunt considerate valori sintactice derivate ale:
3 complementului circumstanţial instrumental (în cazul ablativ)
44) Cele mai numeroase valori sintactice exprimate prin cazul ablativ aparţin:
2 complementului circumstanţial cu funcţie locală
45) Complementul circumstanţial cu funcţie locală exprimă:
1 determinarea spaţială a acţiunii / stării verbale
46) Alegeţi sintagma / cuvântul în care ablativul are valoare de ablativ sociativ:
1 cum amicis (uiuo)
47) Care din exemplele următoare ilustrează un ablativ prosecutiv:
2 ponte (uenit)
48) Sintagma loco ignobili (ortus) are valoare sintactică de:
3 ablativul originii
49) Propoziţia „Soldaţii fug la porunca comandantului.” traduce exprimarea latină:
2 Milites iussu imperatoris fugiunt
50) Alegeţi traducerea corectă în limba română pentru următoarea propoziţie din limba latină:
Maxima fortitudine utrimque pugnatum est.
1 „Lupta s-a dat de ambele părţi cu o foarte mare vitejie.”
51) O funcţie secundară a cazului N este:
3 apoziţională
52) Cazul N este considerat casus rectus împreună de:
2 vocativ
53) Subiectul gramatical (în cazul N) este determinat de:
3 predicate verbale şi/sau nominale
54) Subiectul gramatical se află la:
1 cazul N
55) Cazul vocativ (V) apare în latină:
2 la mijlocul propoziţiei (după verb)
56) Selectaţi exemplul care ilustrează un G posesiv (cu funcţie de atribut):
3 mater pueri
57) Selectaţi exemplul care ilustrează un G partitiv (cu funcţie de atribut):
1 nemo nostrum
58) Selectaţi exemplul care ilustrează un G explicativ (al definirii, cu funcţie atributivă):
1 spes uictoriae
59) Selectaţi exemplul care ilustrează un G subiectiv (cu funcţie de atribut):
1 ira ducis
60) Selectaţi exemplul care ilustrează un G obiectiv (cu funcţie de atribut):
3 narratio historiae
61) Selectaţi exemplul care ilustrează un G al materiei (cu funcţie de atribut):
2 montes auri
62) Selectaţi exemplul care ilustrează un G al dependenţei (cu funcţie de atribut):
1 Terentia Ciceronis
63) Selectaţi exemplul care ilustrează un G al calităţii (cu funcţie de atribut):
3 uir magnae fortitudinis
64) Selectaţi exemplul care ilustrează un G al memoriei (cu funcţie de complement):
2 memorare bonorum
65) Selectaţi exemplul care ilustrează un G al preţului (cu funcţie de complement):
1 uillas magni aestimo
66) Selectaţi exemplul care ilustrează un G al delictului (cu funcţie de complement):
1 Cicero proditionis accusatus est
67) Selectaţi exemplul care ilustrează un G obiectiv (cu funcţie de complement):
2 particeps rationis
68) Dativul de atribuire reprezintă:
3 o valoare sintactică a cazului D
69) Dativul de atribuire este determinat de:
2 verbe anomale
70) Dativul posesiv face parte din sfera sintactico-semantică a:
3 dativul de atribuire
71) Dativul punctului de vedere (dativul de relaţie) se exprimă de obicei:
1 prin variante pronominale şi verbale la participiul prezent
72) Dativul autorului (dativul de agent) este dependent sintactic de:
2 dativul de atribuire
73) Dativul de regim este determinat de:
3 adjective
74) Adjectivele care indică asemănarea sau deosebirea determină:
2 complemente în cazul D (dative de regim)
75) Selectaţi exemplul care ilustrează un D de atribuire (cu funcţie de complement):
1 duci persuadere
76) Selectaţi exemplul care ilustrează un D posesiv (cu funcţie de complement):
2 Caesari ira est.
77) Selectaţi exemplul care ilustrează un D final (de scop):
2 dono dare
78) Selectaţi exemplul care ilustrează un D al folosului (datiuus commodi):
1 honori tribuere
79) Selectaţi exemplul care ilustrează un D al pagubei (datiuus incommodi):
1 obstare hostibus
80) Selectaţi exemplul care ilustrează un D de regim:
3 uae uictis !
81) Propoziţia „Acela este departe pentru mine.” traduce exprimarea latinească:
2 Ille mihi procul est.
82) Propoziţia „Gallii erau deosebiţi faţă de romani.” Traduce exprimarea latinească:
3 Galli dissimiles Romanis erant
83) În sintagma cauere hostes recunoaştem un:
1 acuzativ obiect direct
84) În sintagma latină: exercitum flumen traicere recunoaştem:
2 un acuzativ dublu
85) În sintagma latină pugnam pugnare recunoaştem:
3 un acuzativ intern
86) În sintagma latină: milites fracti pedes recunoaştem:
1 un acuzativ de relaţie
87) În sintagma latină: Te felicem ! recunoaştem:
3 un acuzativ exclamativ
88) În propoziţia latină Me miseret. recunoaştem:
2 un acuzativ subiect logic
89) În sintagma latină per decem annos recunoaştem:
1 un acuzativ al duratei
90) În sintagma latină peruenire in / ad Graeciam recunoaştem:
2 un acuzativ al direcţiei
91) În sintagma latină ob dignitatem recunoaştem:
3 un acuzativ cauzal
92) În sintagma latină quadraginta annos natus recunoaştem:
2 un acuzativ al vârstei
93) În sintagma latină per fortitudinem uincit recunoaştem:
1 un acuzativ instrumental-modal
94) În sintagma latină: propensus ad optimas res recunoaştem:
2 un acuzativ final
95) Funcţia sintactică fundamentală şi originară a cazului Abl este:
1 complement circumstanţial separativ
96) Ablativul originii constituie o valoare sintactică din sfera:
3 complementului circumstanţial separativ
97) Ablativul cauzei reprezintă o valoare sintactică din sfera:
2 complementului circumstanţial separativ
98) Ablativul modal şi sociativ reprezintă valori sintactice din sfera:
2 complementului circumstanţial instrumental
99) Cele mai puţine valori sintactice exprimate prin cazul Abl aparţin:
1 complementului circumstanţial cu funcţie locală
100) Complementul circumstanţial separativ exprimă valori sintactice precum:
3 ablativul de agent şi al comparaţiei
101) Ablativul locului şi ablativul timpului reprezintă valori sintactice din sfera:
1 complementului circumstanţial cu funcţie locală
102) Complementul circumstanţial instrumental exprimă valori sintactice precum:
3 Abl prosecutiv
103) Selectaţi exemplul care ilustrează un Abl privativ:
3 libertate priuare
104) În sintagma latină complere diuitiis recunoaştem:
3 un Abl al belşugului
105) Selectaţi exemplul care ilustrează un Abl separativ:
1 domo abire
106) În sintagma latină pax melior uictoria recunoaştem:
3 un Abl al comparaţiei
107) Selectaţi exemplul care ilustrează un Abl de agent (al autorului):
2 ab hostibus uictus
108) În sintagma latină ex metu fugere recunoaştem:
3 un Abl de cauză
109) Selectaţi exemplul care ilustrează un Abl de relaţie:
1 ceteros eloquentia superare
110) În sintagma latină medio die peruenire recunoaştem:
2 un Abl al momentului
111) Selectaţi exemplul care ilustrează un Abl modal:
2 lege iudicare
112) În sintagma latină tribus horis stare recunoaştem:
3 un Abl al duratei
113) Selectaţi exemplul care ilustrează un Abl al calităţii:
1 capillo promisso esse
114) În sintagma latină litore pugnare recunoaştem:
2 un Abl al locului
115) Selectaţi exemplul care ilustrează un ablativ al lipsei:
2 riuis orbare
116) Genitivul calităţii putea exprima:
2 vârsta
117) Valorile sintactice ale atributului în cazul genitiv din latină:
1 se regăsesc în română
118) Elementul predicativ suplimentar din latină se regăsea:
2 numai în cazul nominativ
119) Atributul adjectival din latină se regăsea:
2 la oricare caz gramatical
120) Un substantiv în cazul genitiv, însoţit de verbul esse, care exprimă o datorie sau o sarcină, este:
1 un genitiv al caracterizării
121) Substantivul în genitiv care are funcţia de a explica sensul substantivului determinat este:
1 un G al definirii (explicativ)
122) Substantivele în genitiv care determină substantive de origine verbală sunt:
1 genitive cu funcţie de complement
123) Substantivele în genitiv care exprimă raporturi de rudenie sunt:
1 determinate de substantive ca: filius, filia, uxor, seruus
124) Substantivele în genitiv determinate de verbe impersonale care exprimă sentimente sunt:
3 complemente cu valoare de G obiectiv
125) Genitivul conţinutului (al materiei) aparţine sferei semantice a:
2 genitivului explicativ (al definirii)
126) Calitatea unei persoane sau a unui lucru se exprima în limba latină prin:
3 cazurile g şi Abl
127) Adjectivele sau verbele la modul participiu determină substantive în:
3 cazurile G şi D
128) Genitivul calităţii din limba latină s-a moştenit în limba română în cazul:
1 Ac însoţit de prepoziţie
129) Genitivul subiectiv din limba latină s-a moştenit în limba română în cazul:
2 G
130) Substantivele latineşti în cazul genitiv cu funcţie de complement:
3 le regăsim, în limba română, tot la cazul G, determinat de verbe, prepoziţii, locuţiuni prepoziţionale
131) Funcţia sintactică adverbală a genitivului latin se referă la faptul că acest caz poate determina:
3 verbe, adverbe, adjective de origine verbală
132) Dativul cu esse se mai utilizează şi sub denumirea de:
1 dativ posesiv sau sum pro habeo
133) Dativul final sau de scop se exprimă în general în limba latină printr-un:
3 nume de lucru sau substantiv abstract la numărul singular
134) Dativul final sau de scop este determinat mai ales de:
2 verbe precum: dare, tribuere, mittere, accipere etc.
135) Dativul exprimat prin pronume ca mihi, tibi, nobis, uobis – arătând implicarea moral-afectivă la desfăşurarea unei relatări – reprezintă:
3 dativul etic
136) Subiectul logic, exprimând persoana care are obligaţia îndeplinirii acţiunii verbale, este
reprezentat de:
1 dativul autorului (de agent)
137) Persoana în paguba căreia se realizează acţiunea verbală se exprimă în limba latină prin:
2 dativul daunei
138) Substantivul în cazul dativ determinat de interjecţii are funcţia sintactică de:
1 complement indirect
139) În limba română, s-a păstrat identic, ca valoare stilistică şi ca formă de exprimare:
3 dativul etic
140) Un acuzativ obiect direct, însoţit de un al doilea acuzativ care se comportă ca un nume predicativ, formează în limba latină un acuzativ:
1 dublu
141) Verbe tranzitive (la diateza activă) cu valoare copulativă, precum: nominare, declarare, creare, efficere etc. determină:
2 acuzativele duble
142) Verbele care exprimă ideea de instrucţie, educaţie sau de rugăminte, cerere, determină:
3 acuzative duble
143) Complementul direct în acuzativ determinat de verbe din aceeaşi familie de cuvinte se
numeşte:
2 acuzativul intern (figura etimologică)
144) Complementul direct în acuzativ determinat de verbe înrudite ca sens se numeşte:
2 acuzativul intern (figura sinonimică)
145) Complementul prin care se face o referire limitativă la acţiunea sau dispoziția verbală se numeşte:
3 acuzativul de relaţie
146) Adjectivele care indică o cantitate sau cele care arată succesiunea, utilizate la neutru
singular, la cazul Ac, sunt:
2 acuzative adverbiale
147) Exprimarea extinderii acţiunii verbale se reda în limba latină prin:
3 complementul circumstanţial de loc şi de timp în cazul Ac
148) Exprimarea ţintei spre care se îndreaptă acţiunea verbală se realiza în limba latină prin:
1 acuzativul direcţiei
149) Substantivele în Ac, însoţite de prepoziţia ob sau propter, îndeplinesc funcţia sintactică de:
2 complement circumstanţial de cauză
150) Substantivele în acuzativ însoţite de prepoziţia ad şi determinate de adjective exprimând înclinaţia sau disponibilitatea îndeplinesc funcţia sintactică de complement circumstanţial:
3 final
151) Complementul circumstanţial de loc, redat în cazul ablativ însoţit de prepoziţiile e(x), a(b), de, este considerat un:
1 Abl separativ
152) Substantivele în cazul Abl, determinate de verbe sau participii verbale din sfera semantică a originii sau provenienţei, au valoare sintactică de:
2 ablativ al originii
153) Substantivele în cazul Abl, determinate de verbe la diateza pasivă şi care exprimă fiinţa sau lucrul de către care este îndeplinită acţiunea verbală, au valoarea sintactică de:
1 ablativ de agent (al autorului)
154) Substantivele în cazul Abl, care reprezintă termenul de referinţă al unei comparaţii, au valoarea sintactică de:
3 Abl de comparaţie
155) Substantivele în cazul Abl, indicând fiinţa sau lucrul care însoţeşte subiectul sau obiectul acţiunii verbale, au valoare sintactică de:
3 Abl sociativ
156) Substantivele în cazul Abl care arată că acţiunea verbală se realizează lipsit de nici o însoţire
(fapt redat cu ajutorul prepoziţiei sine) au valoarea sintactică de:
1 ativ
157) Substantivele în cazul Abl, exprimând ideea de cale de acces, niciodată însoţite de prepoziţie, au valoare sintactică de:
3 Abl prosecutiv
158) Substantivele în cazul Abl, care conţin în sensul lor ideea de timp, neînsoţite de prepoziţii, au valoare sintactică de:
1 ablativ al duratei şi al momentului
159) În funcţie de criteriul scopului comunicării, propoziţiile pot fi:
1 enunţiative
160) În funcţie de criteriul sensului propoziţiilor în cadrul enunţurilor, astea pot fi:
2 subordonate (secundare)
161) În funcţie de criteriul siluetei sub care se conține enunţul, propoziţiile pot fi:
3 afirmative
162) În funcţie de numărul de elemente din care sunt alcătuite, propoziţiile pot fi:
1 dezvoltate
163) Majoritatea propoziţiilor principale independente sunt:
3 enunţiative
164) În formularea propoziţională Male est aduerbium., subiectul gramatical este exprimat prin:
2 adverb
165) Subiectul subînţeles în persoana verbului, indicată prin desinenţa personală, este considerat:
1 subiect neexprimat
166) Un verb impersonal, de afect, cu valoare predicativă, condiţionează un subiect:
2 logic, în cazul Ac
167) Un verb la conjugarea perifrastică pasivă, cu valoare predicativă, condiţionează existenţa unui subiect (cu valoare de complement circumstanţial de agent):
1 logic, în cazul D
168) În formularea propoziţională: Caesar maximus princeps habetur., predicatul este:
2 nominal
169) În formularea propoziţională: Caesar maximus princeps habetur., cuvântul princeps este:
3 nume predicativ
170) În formularea propoziţională: Caesar maximus princeps habetur., subiectul este:
3 Caesar
171) În propoziţia: Caesar maximus princeps habetur., cuvântul maximus este:
1 atribut adjectival
172) În formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., subiectul este cuvântul:
2 amare
173) În formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., cuvântul patriam este:
1 complement direct (Ac de obiect)
174) În formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., predicatul este:
3 nominal
175) Predicatul nominal în cadrul formulării propoziţionale: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum. este redat prin:
1 est uirtus
176) În formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., cuvântul praestantissima are funcţie sintactică de:
2 atribut adjectival
177) În formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., cuvântul Gallorum are funcţia sintactică de:
1 atribut substantival (G posesiv)
178) În formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., cuvântul omnium are funcţia sintactică de:
2 atribut adjectival
179) Pentru formularea propoziţională: Amare patriam est uirtus praestantissima omnium Gallorum., selectaţi traducerea corectă:
1 „A-şi iubi patria reprezintă cea mai de seamă calitate a tuturor galilor.”
180) Pentru formularea propoziţională: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., selectaţi traducerea corectă:
2 „Acestuia din tinereţe i-au fost atrăgătoare războaiele interne.”
181) Subiectul gramatical din formularea propoziţională Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt. este:
2 bella
182) Predicatul formulării propoziţionele: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt. este:
1 nominal
183) Predicatul nominal al propoziţiei: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt. este:
3 grata fuerunt
184) În propoziţia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul huic are funcţia şi valoarea sintactică de:
2 complement indirect (D cu esse)
185) În propoziţia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul adulescentia are funcţia şi valoarea sintactică de:
3 complement circumstanţial (Abl momentului)
186) În propoziţia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul intestina are funcţie sintactică de:
2 atribut adjectival
187) În propoziţia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul grata are funcţia sintactică de:
3 nume predicativ
188) Pentru propoziţia: Bonorum uirorum senectus beata est., alegeţi traducerea corectă:
1 „Bătrâneţea bărbaţilor merituoşi este fericită.”
189) Propoziţia: Bonorum uirorum senectus beata est. prezintă un predicat:
3 nominal
190) Subiectul propoziţiei: Bonorum uirorum senectus beata est. este:
2 senectus
191) Predicatul formulării propoziţionale: Bonorum uirorum senectus beata est. este:
1 beata est
192) În propoziţia: Bonorum uirorum senectus beata est., cuvântul uirorum are funcţie şi valoare sintactică de:
2 atribut (genitivul posesiv)
193) În propoziţia: Bonorum uirorum senectus beata est., cuvântul bonorum îndeplineşte funcţia sintactică de:
3 atribut adjectival
194) Pentru formularea propoziţională: Lucullus homo diuitissimus habebatur., alegeţi traducerea corectă:
2 „Lucullus era considerat un om foarte bogat.”
195) Predicatul propoziţiei: Lucullus homo diuitissimus habebatur. este:
2 homo habebatur
196) În formularea propoziţională: Lucullus homo diuitissimus habebatur., cuvântul Lucullus are rol sintactic de:
1 subiect
197) În propoziţia: Lucullus homo diuitissimus habebatur., cuvântul homo are funcţia sintactică de:
3 nume predicativ
198) Formularea propoziţională: Lucullus homo diuitissimus habebatur. cuprinde un predicat:
1 nominal
199) În formularea propoziţională: Lucullus homo diuitissimus habebatur., cuvântul diuitissimus îndeplineşte rolul sintactic de:
1 atribut adjectival
200) Formularea propoziţională: Lucullus homo diuitissimus habebatur. este o:
1 propoziţie enunţiativă, dezvoltată, afirmativă
|
|
