todi68
Nou venit
Data inscrierii: 06/Ian/2008
Mesaje: 4
|
 Trimis: 06/01/2008 10:01 Titlul subiectului: AN IV - Sem.I - Psihopatologie si psihiatrie ('07-'08) |
 |
|
PSIHIATRIE SI PSIHOPATOLOGIE
25. Aprosexia se întâlneste în: a. Stãri confuzionale b. Sindromul catatonic c. DemenÑe
28. Amneziile lacunare elective a. Sunt totdeauna psihogene b. Sunt uneori globale (subiectul îsi uitã chiar identitatea)
47. Abulia are urmãtoarele caracteristici: a. Nivel maxim de scãdere a forÑei voliÑionale
c. Pierderea aproximativ totalã a iniÑiativei si capacitãÑii de acÑiune
53. Anxietatea prezintã urmãtoarele caracteristici a. Este nemotivatã
b. Se referã la un pericol iminent si nedeterminat, faÑã de care apare o atitudine de asteptare (stare de alertã);
c. Asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de discomfort somatic; se declanseazã astfel un cerc vicios prin care anxietatea se autoîntreÑine
87. Anxietatea prezintã urmãtoarele caracteristici: a. Este nemotivatã
b. Se referã la un pericol faÑã de care apare o atitudine de asteptare (stare de alertã)
c. Este însoÑitã de convingerea neputinÑei si dezorganizãrii în faÑa pericolului
d. Asociazã o simptomatologie vegetativã generatoare de disconfort somatic; se declanseazã astfel un cerc vicios prin care anxietatea se autoîntreÑine
7. Care din urmãtoarele sinonime conduce la confuzii între psihopatologie si psihologie clinicã
b. Psihologie patologicã d. Patopsihologie
20. Care din urmãtoarele fenomene nu îndeplinesc criteriile pentru halucinaÑii: a. Halucinoidele c. Halucinozele
22. Care din aceste fenomene reprezintã halucinaÑii psihice motorii:
a. Bolnavul are senzaÑia cã vorbeste (fãrã sã facã nici un fel de miscare)
b. Bolnavul schiÑeazã miscãri ale limbii si buzelor
c. Bolnavul are impulsiuni verbale “este fãcut sã vorbeascã” (sentimentul de automatism verbal)
30. ConfabulaÑia este: a. Un act fãcut fãrã alt scop decât de a suplini lacunele mnezice
c. Reproducerea de cãtre pacient a unor evenimente imaginare, încredinÑat fiind cã evocã trecutul trãit
33. Care dintre urmãtoarele aparÑin tulburãrilor de voinÑã? a. Hiperbulia b. Parabulia
c. Hipobulia d. Impulsivitatea
43. Cisvestismul este:a. O îmbrãcãminte nepotrivitã cu vârsta sau situaÑia în care se aflã subiectul
49. Confuzia mintalã (stãrile confuzionale) se caracterizeazã ca: a. O afecÑiune în mod obisnuit acutã
b. O formã de slãbire si disociaÑie intelectualã
c. O scãdere a proceselor naturale de sintezã si diferenÑiere ale conÑinuturilor constiinÑei
d. Pãstrarea chiar si în cele mai avansate stãri a reminiscenÑelor identitãÑii
51. CircumstanÑe de apariÑie ale catatoniei: a. Stãri toxico-septice c. Schizofrenie
52. Cele mai frecvente distonii induse de neuroleptice sunt: a. Torticolis b. Crize oculogire cu plafonarea privirii
c. Distonii cu formă convulsiv ale braÑelor d. Trismus, stridor cu cianozã perioralã
59. Care din urmãtoarele afirmaÑii nu sunt caracteristice agorafobiei?
b. Este teama de a fi solitar în orice loc sau situaÑie din care persoana crede cã este greu sã evadeze c. PacienÑii evitã strãzile circulate, teatrele, bisericile. d. Majoritatea agorafobiilor apar dupã unul sau mai numeroase atacuri de panicã spontane.
67. Caracteristicile schemelor cognitive sunt: a. Variazã în funcÑie de rolul pe care îl joacã
b. Integreazã si ataseazã semnificaÑie evenimentelor
c. Pot fi recunoscute si descrise în funcÑie de nivelul lor de activare si manifestare
d. Pot avea un conÑinut idiosincratic
71. Care din aceste trãsãturi pot fi atribuite schizofreniei_ a. Bolnavul pierde contactul vital cu realul
b. Are o frecvenÑã importantã - 0.5-1% din populaÑie
c. Are o mare probabilitate sã rãmânã cronicã d. Are o ratã de suicid de 10%
72. Care boalã este denumitã si „cancerul bolilor mintale”? a. Schizofrenia
73. Care din aceste simptome fac parte din grupul simptomelor negative din schizofrenie?a. HalucinaÑii d. Anhedonie
74. Care din urmãtoarele caracteristici aparÑin schizofreniei dezorganizate?
a. Apare în adolescenÑã/la oamenii foarte tineri b. Pare a fi mai frecventã la bãrbaÑi
c. Debutul în general brusc printr-o schimbare frapantã a conduitei, cel în cauzã devenind dezorganizat în gânduri si comportament
84. Care din aceste simptome aparÑin tabloului maniacal?
a. Un mod de a se simÑi excesiv de bun, euforic, expansiv sau iritabil
b. Un comportament trupesc anormal c. Necesitatea redusã de somn, insomnii
d. Persoana considerã cã are legãturi aparte cu Dumnezeu, celebritãÑi, conducãtori politici
85. Care din aceste simptome aparÑin fazei depresive din PMD? a. Sentimentul de vinã nejustificatã
b. Imposibilitatea de a se concentra sau de a-si aminti detalii c. Insomnie sau trebuință crescutã de somn
d. Dureri, constipaÑie sau alte afecÑiuni somatice cãrora nu li se poatedetermina o cauzã obiectivã
86. Care din aceste scale sunt utilizate în depresie? a. MADRS (Montgomery- Asberg) b. Scala Zung
94. Cele mai comune simptome ale tulburãrii anxioase generalizate sunt: a. Tremor b. Tensiune muscularã c. TranspiraÑii
96. Care din urmãtoarele aserÑiuni sunt adevãrate? a. Fobia este cea mai frecventã formã a tulburãrii de anxietate
c. Fobia apare la orice vârstã, la toate clasele sociale si în toate zonele geografice
97. Care din urmãtorii factori sunt implicaÑi în apariÑia fobiei sociale? a. Factori genetici (30%)
b. ExperienÑele învãÑate c. InhibiÑia comportamentalã d. RelaÑiile parentale si relaÑiile dintre fraÑi
98. Compulsia este: a. Teama de a traduce în practicã o idee obsesivã sau o fobie
c. Comportamente repetitive care par sã se supunã unui scop si care au un caracter stereotip
6. Dintr-o perspectivã antropologicã psihopatologia poate releva a. Lucruri esenÑiale despre om
b. Infrastructura existenÑei constiente c. SituaÑii limitã în care persoana umanã constientã alunecã spre minusul dezorganizãrii si anulãrii specificitãÑii sale
38. Delirurile pasionale si de revendicare au drept caracteristici psihopatologice:
a. Subordonarea întregii gândiri unei idei prevalente c. Crestere a tonusului afectiv
40. Dupã V. Enãtescu s-au putut diferenÑia experimental urmãtoarele soiuri de comunicare non verbalã
a. Comunicarea metaverbalã b. Comunicarea paraverbalã c. Comunicarea disverbalã
50. Derealizarea este: a. Un sentiment de stranietate a lumii exterioare
55. Depresia este a. O prãbusire a dispoziÑiei bazale, cu actualizarea trãirilor neplãcute, triste si ameninÑãtoare
69. Delirul senzitiv de relaÑie este: a. Un delir de interpretare
b. O tulburare care se instaleazã pe fondul unei personalitãÑi premorbide particulare c. Un delir care se instaleazã insidios
70. Diagnosticul de schizofrenie se pune dacã: a. Tulburarea mintalã dureazã cel puÑin sase luni
c. Existã cel puÑin o lunã idei delirante, halucinaÑii, dezorganizarea vorbirii, simptome negative
93. DefiniÑia nevrozelor este subliniatã de urmãtoarele caracteristici:
a. Sunt tulburãri funcÑionale, adicã nu sunt însoÑite de o boalã cerebralã organicã,
b. Nu sunt psihoze, adicã pacientul nu pierde raportul cu realitatea exterioarã oricât de severã este starea sa,
c. Ele diferã de tulburãrile de personalitate, având un debut distinct si nu o dezvoltare continuã din primii ani ai vârstei adulte
100. DefiniÑia operaÑionalã a boli Alzheimer cuprinde: a. Tulburare neurodegenerativã progresivã
b. Caractere clinice si trãsãturi patologice specifice
c. VariaÑii individuale, privind vârsta de debut, modalitatea progresiunii, ritmul deteriorãrii
d. Etiologii multiple care conduc la distrugere neuronalã în regiunea hipocampului si în ariile corticale asociative
1. Dimensiunea filosoficã a psihiatriei a fost conturatã de a. Philip Pinel
5. EsenÑa abordãrii antipsihiatrice a fost: a. Dogma inexistenÑei bolii psihice
54. EchivalenÑe somatice ale anxietãÑii a. Valuri de transpiraÑie b. Crampe abdominale
c. Insomniile de adormire d. Uscãciunea gurii
90. Efectele terapeutice ale neurolepticelor:a- Efectul sedative c- Efectul antianxios d- Efectul antipsihotic
92. Etapele tratamentului în alcoolism: a. Motivarea pacientului sã accepte planul terapeutic
b. Sugerarea tratamentului farmacologic
c. Integrarea tratamentului pentru abuz de alcool în schema generalã de tratament
d. Facilitarea transferului în alte secÑii pentru remediu specific
99. ExperienÑele traumatice care genereazã PTSD conduc la simptome ca:
a. Cosmaruri, vise terifiante, "flashback"-uri ale evenimentului
b. Anestezie emoÑionalã ("amorÑealã psihicã"), anestezie psihicã dureroasã
c. VigilenÑã excesivã, agerime în declansarea reacÑiilor
d. Anxietate generalizatã, depresie, insomnie, slãbirea memoriei, dificultate în concentrare
82. Factorii etiopatogenici implicaÑi în apariÑia schizofreniei sunt:
a. Posibil o heterogenitate etiologicã (sunt implicaÑi factori biologici, biochimici, genetici, de mediu, etc.)
b. Mecanismele de coping nesatisfãcãtoare
19. HalucinaÑiile psihosenzoriale nu au urmãtoarele caractere: c. Convingerea în realitatea lor absentã
21. HalucinaÑiile psihice sunt caracterizate de: a. Incoercibilitate b. Automatism c. Exogenitate
23. Hiperprosexia se întâlneste în: a. Mod normal când viaÑa e în pericol b. În stãrile de excitaÑie
c. În intoxicaÑiile usoare cu alcool sau cofeinã d. În delirurile hipocondriace
24. Hipoprosexia se întâlneste în:a. Mod normal, în condiÑii de obosealã b. Schizofrenie c. Accesul maniacal
17. Hiperestezia: a. Este reprezentatã de o coborâre a pragului senzorial
b. Este resimÑitã de subiect ca o crestere neplãcutã a intensitãÑii senzaÑiilor privind un singur analizator sau ansamblul lor c. Se întâlneste în debutul bolilor infecÑioase, hipertiroidie, intoxicaÑii
4. Ignorarea sau minimalizarea unei pãrÑi din mijloacele pe care terapia contemporanã le pune la dispoziÑie ar fi o gresealã din punct de vedere a. Profesional
35. Ideile dominante a. Sunt idei care se detaseazã din contextul celorlalte idei
b. Se impun într-un moment dat gândirii c. Sunt legate de anumite particularitãÑi ale personalitãÑii subiectului
36. Ideile obsesive sunt: a. Idei care se impun gândirii b. Asediazã si invadeazã gândirea
c. Recunoscute de subiect ca un fenomen parazit d. Sunt strãine si contradictorii cu personalitatea individului
37. Ideile de relaÑie au urmãtoarele caracteristici:
a. Convingerea subiectului cã anturajul si-a schimbat atitudinea faÑã de el
c. Convingerea subiectului cã anturajul face aprecieri negative asupra calitãÑilor sale
46. Impulsiunile sunt acÑiuni cu declansare bruscã: a. Au caracter iraÑional, brutal sau periculos
b. Apar spontan sau ca o reacÑie disproporÑionatã la un stimul extern c. Scapã controlului voliÑional al subiectului
61. Ideea de suicid veleitarã a. O dorinÑã tranzitorie de autodistrugere, cu proiecÑia teoreticã a actului, fãrã punerea sa în practicã b. O întâlnim mai frecvent la femei si adolescenÑi
62. InstanÑe ale fenomenului suicidar dupã G. Ionescu: a. Ideea de suicid veleitarã b. Raptusul suicidar
c. Santajul cu suicidal d. Tentativele suicidare
83. Investigarea psihologicã a schizofrenului este utilã, în special, în:
a. Cazurile de debut ca adjuvant în diagnosticul diferenÑial
b. Cazuri de remisiune, debutul stabilizãrii remisiunii, ca dispozitiv în evaluarea calitativã si calitativã a defectului psihologic
c. Pentru evaluarea persoanei (personalitãÑii) în perspectiva unui tratament psihoterapeutic
18. În categoria iluziilor patologice se înscriu: a. Falsele recunoasteri b. Falsele nerecunoasteri
26. În amnezia anterogradã: c. Stocarea informaÑiei este relativ nealteratã d. Existã o disociere a memoriei imediate
31. Între tulburãrile de fluenÑã a gândirii se aflã b. Barajul ideativ d. Fadingul mintal
64. Între tipurile particulare de suicid se înscrie: a. Sinuciderea de abandon c. Sinuciderea “Samsonicã”
66. În bolile psihice, homicidul poate fi întâlnit ca a. Accident la un bolnav aflat într-o situație confuzo-oniricã
b. Expresie a unor halucinaÑii auditive imperative sau a unei halucinaÑii vizuale terifiante de care pacientul doreste sã se apere
c. AcÑiune agresivã, nedeliberatã în tulburãrile de personalitate cu manifestãri explozive
d. Act delirant „altruist” care apare în psihozele depresive
14. Legat de noÑiunea de structurã, J. Piaget insistã pe caracterul ei de: a. Totalitate b. Transformare
c. Autoreglare d. Probabilitatea de formalizare
32. Logoreea poate apãrea la pacienÑii b. Maniacali d. Paranoici
34. Lentoarea ideativã este reprezentatã de a. O scãdere a numãrului ideilor, a posibilitãÑilor lor de asociere,
b. Evocãri dificile c. Scãdere a forÑei de reprezentare si a imaginaÑiei
9. Modelul ateoretic in psihopatologie se bazeazã pe c. Înregistrarea tuturor informaÑiilor pentru stabilirea etiologiei
12. Modelul interacÑionist al psihopatologiei propus de Marsella. Acest model are patru ingrediente de bazã a. Persoane care, cu resursele de care dispun (biologice, psihologice sau sociologice), încearcã sã înfrunte stresul;
b. Mediul de unde provin factorii de stres;
c. InteracÑiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la dispoziția de stres
d. Psihopatologia, conceputã drept „adaptativã”, întrucât ea este constituitã din configuraÑii de rãspunsuri psihologice si fiziologice la stres
13. Tiparul existenÑialist încearcã b. O percepere a pacientului asa cum este el în realitate
d. O descoperire a pacientului ca fiinÑã umanã, ca fiinÑã-în-lume
65. Mituri despre suicid: a. Numai ființele deosebit de deprimate comit suicid
b. Oamenii care vorbesc despre suicid nu comit suicid
c. Celelalte religii sunt mai predispuse sã comitã suicidul decât catolicii
15. Nivelele de organizare ale persoanei sunt reprezentate de urmãtoarele a. Personalitatea- Corpul + psihismul (soma + psyche) c. Individul social - Persoana umanã ca instituÑie social-juridicã
75. Negativismul în schizofrenia catatonicã este:
a. Gresit definit si prezetat; e prezentat ca opoziÑionism
b. Dovada cã pacientul se aflã în imposibilitatea de a da curs unei comenzi în plan verbal sau motor
c. Un fenomen incomprehensibil
d. O problemã de intervenÑie psihofarmacologicã de urgenÑã, viaÑa pacientului ajunge în pericol prin nealimentare
2. Opera de tinereÑe a lui Karl Jaspers a. A dat consistenÑã fenomenologicã psihopatologiei
3. Progresul enorm al medicinei în ultimile decenii s-a rãsfrânt si asupra psihiatriei datoritã progreselor din:
a. Neuropsihoendocrinologie b. Neurolingvistice c. Psihoimunologie
8. Psihopatologia explicativã este în raport cu urmãtoarele constrcuÑii teoretice
a. Psihodinamicã b. Structuralistã c. Cognitivistã
10. Psihopatologia biologicã este o abordare în care accentul este pus pe b. influenÑa modificãrilor morfologice
11. Teoria disperãrii se referã la o secvenÑã care inițiază prin urmãtoarele cause contributive distale
a. ApariÑia de evenimente de viaÑã negative sau ne-apariÑia de evenimente positive b. Faptul cã, pe de o parte, subiectul atribuie evenimentele de viaÑã negative unor factori stabili si globali, iar pe de altã parte el acordã o mare
importanÑã acestor evenimente
57. Paratimiile se întâlnesc în a. Stãri reactive b. Psihoze schizofrenice c. Tulburãri de involuÑie
60. Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie îndeplinite urmãtoarele criterii:
a. Simptomele psihologice sau vegetative trebuie sã fie manifestãri primare ale anxietãÑii si nu adverse altor simptome ca idei delirante sau gânduri obsesive.
c. Anxietatea trebuie sã fie limitatã la prezenÑa situaÑiilor sau obiectelor particulare.
d. SituaÑiile fobice sunt evitate ori de câte ori este posibil
68. Parafrenia înglobeazã un grup de psihoze endogene cronice caracterizate prin:
a. LuxurianÑa fantasticã a producÑiei delirante c. Buna adaptare la mediu
91. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:
a. Stabilizarea reacÑiilor fiziologice si psihologice la traumã
b. Explorarea si validarea percepÑiilor si emoÑiilor
c. ÎnÑelegerea efectelor experienÑelor trecute asupra comportamentului, trãirilor din prezent
d. ÎnvãÑarea unor noi modalitãÑi de a face faÑã stresului interpersonal
16. Reprezentarea are: a. Caracter de imagine (subiectivitate) b. Apare în spaÑiul intern, subiectiv
c. DependenÑã de voinÑã, poate fi creatã si transformatã de voinÑã
39. Sindromul demenÑial are drept caracteristici
a. Scãderea capacitãÑilor intelectuale care perturba integrarea socioprofesionalã
b. Tulburãri evidente de memorie si gândire
c. Modificarea trãsãturilor personalitãÑii premorbide d. AbsenÑa tulburãrilor de vigilitate
42. Schizofazia nu este: a. O tulburare de voinÑã b. O tulburare de afectivitate c. O tulburare instinctualã
45. Stereotipiile sunt a. Conduite repetitive, atitudinale sau gestuale b. Conduite cu caracter simbolic variabil
c. Acte motorii lipsite de logicã faÑã de timpul actual
48. Starea crepuscularã este: a. O modificare cu aspect critic a claritãÑii câmpului constiinÑei
b. O pierdere parÑialã sau completã a unei integrãri normale între amintirile trecutului
c. O constientizarea a identitãÑii si a senzaÑiilor imediate si controlul miscãrilor corporale
56. Sindromul depresiv are drept componente definitorii: a. DispoziÑia depresivã,
c. Lentoare psihomotorie, d. înșiruire de simptome auxiliare de expresie somaticã.
58. Simptomele incluse în fobie: a. Panicã persistentã si fãrã cauzã b. Teama depãseste limitele normale
c. Apar reacÑii fizice (vegetative) d. Persoana fuge de teama unor obiecte/situaÑii
63. Suicidul în doi (suicidul dual) poate îmbrãca mai multe aspecte
a. Poate fi considerat o formã de suicid altruist b. Fiecare aliat se poate sinucide separat
c. Bolnavul reuseste sã îsi convingã partenerul/partenera sã „îl urmeze în moarte”.
76. Schizofrenia catatonicã este o formã clinicã caracterizatã prin a. Flexibilitate ceroasã b. Mutism
77. Simptomele dominante ale schizofreniei paranoide sunt: a. Ideile delirante de persecuÑie
78. Schizofrenia paranoidã are: b. Un prognostic mai bun decât alte formede schizofrenie
d. Scoruri mai puÑin modificate la testele neuropsihologice
79. Schizofrenia rezidualã se caracterizeazã prin: a. Cel puÑin un episod acut de schizofrenie în trecut
b. Un tablou clinic în care nu existã simptome psihotice benefice notabile
c. Retragere socialã marcatã d. Aplatizare afectivã si abulie
80. Schizofrenia simplã se caracterizeazã prin: a. O scãdere a a capacitãÑii de rezonanÑã afectivã
b. O scãdere pâna la anulare a funcÑionalitãÑii profesionale si sociale
c. O însingurare, izolare d. Un comportament autist
81. “Schizofrenia cu prognostic bun“ este caracterizatã de: a. Predominã simptomele afective
b. Debut brusc c. Istoric familial de boalã afectivã
41. Tulburãrile verbale de tip Inactivitatea totalã - mutacismul apar în: a. Manie
b. Stãrile delirante c. Tulburarea de personalitate histrionicã si schizoidã
44. Ticurile sunt: a. Gesturi scurte, repetate involuntar
b. Gesturi cu funcÑie precisã în condiÑii normale c. Gesturi fãrã necesitate obiectivã
88. Teoriile comportamentale ale anxietãÑii sunt: a. Modelul condiÑionãrii clasice
89. Feluri de anxiolitice: a. Meprobamat c. Xanax
29. Urmãtoarele tulburãri aparÑin grupei paramneziilor: a. Iluziile mnezice c. Allomneziile
95. Un diagnostic cert de tulburare de panicã se face dacã: a. Apare în circumstanÑe în care nu existã un pericol obiectiv
b. Atacurile nu se datoreazã unor situaÑii faimoase sau previzibile
c. Între atacuri trebuie sã existe intervale libere de simptome anxioase
27. Viziunea retrospectivã a. Este o hipermnezie supremã
b. Este o retrãire în câteva momente a principalelor evenimente din întreaga viaÑã
|
|
