maria1503
Nou venit
Data inscrierii: 03/Ian/2008
Mesaje: 9
Localitate: BAIA MARE
|
 Trimis: 05/01/2008 13:12 Titlul subiectului: sanatate mintala |
 |
|
SÃNÃTATE MINTALÃ
La aceste întrebãri cheia de rãspuns este:
A dacã afirmaþiile 1, 2 ºi 3 sunt corecte
B dacã afirmaþiile 1 ºi 3 sunt corecte
C dacã afirmaþiile 2 ºi 4 sunt corecte
D dacã afirmaþia 4 este corectaã
E dacã toate afirmaþiile sunt corecte
Ca obiectiv de sãnãtate publicã, sãnãtatea mintalã presupune
1. Promovarea valorilor pozitive, stilurilor de viaþã care genereazã
starea de sãnãtate mintalã generalã
2. Mãsurile ce previn stresul colectiv, focarele de tensiune
3. Mãsurile care cenzureazã promovarea valorilor negative
4. Strategii de igienã mintalã în cazul profesiilor cu risc crescut
R:1,2,3,4-E
Odatã cu înaintarea în vârstã apar urmãtoarele fenomene legate de somn:
1. Obosealã ºi somnolenþã în timpul zilei
2. Treziri frecvente
3. Reducerea duratei somnului nocturn
4. Momentul necesar pentru a adormi scade
R:1,2,3-A
Stigmatizarea bolii psihice ºi bolnavului psihic cuprinde urmãtoarele
convingeri:
1. Boala psihicã este o boalã falsã
2. Bolnavul psihic dã dovadã de slãbiciune
3. Acuzele bolnavului psihic sunt exagerãri
4. Bolnavul psihic este periculos
R:1,2,3,4-E
Factorii de protecþie endogeni ai sãnãtãþii mintale cuprind:
1. Factori sociogenetici
2. Temperament, tip caracterial
3. Nivelul de educaþie
4. Calitatea de adaptare la mediu
R;2.4-C
Care dintre urmatoarele boli sunt reactii psihosomatice la nivelul pielii?
1.pruritul si pruritul ano-genital
2.psoriazis
3.urticarie
4.dermatite atopice
R:1,2,3,4-E
Cine a introdus conceptele de somatizare dintre urmatorii:
1. Freud
2. Bleuler
3. Breuer
4. Atkinson
R:1,3-B
Din grupa tulburarilor somatoforme, incluse in DSM-IV , fac parte
urmatoarele:
1.tulburare de somatizare
2.tulburarea de conversie
3.tulburarea dismorfofobica
4.tulburarea de stres posttraumatica
R:1,2,3-A
Care dintre urmatoarele tulburari se manifesta la nivelul personalitatii?
1.tulburare de conduita
2.tulburerea obsesiv-compulsiva
3.tulburarea de panica
4.tulburarea histrionica
R:2,4-C
Printre raspunsurile functionale la stres se numara:
1. Raspunsuri ale neurotransmitatorilor
2. Raspunsuri imunitare
3. Raspunsuri endocrine
4. Reglarea optima a respiratiei
R:1,2,3-A
Managementul stresului cuprinde:
1. Reducerea condiþiilor stresante din mediu
2. Menþinerea unei imagini de sine negative
3. Menþinerea echilibrului emoþional
4. Progresul unor relaþii de conflict cu cei din jur
R:1,3-B
Criteriile de diagnostic ale anorexiei sunt:
1. Greutate corporala mai scazuta cu 15% fata de greutatea normala;
2. Teama intensa de a creste în greutate desi persoana poate fi
subponderala;
3. Distorsiuni ale imaginii corporale;
4. Absenta a cel putin doua cicluri menstruale consecutive.
R;1,2,3-A
Tabloul clinic al bulimiei se prezinta astfel:
1. Alimentele consumate în perioadele de „îndopare” nu sunt în
general bogate în grasimi si carbohidrati
2. Existenta perioadelor de ,,indopare" si apoi autoinducerea vomei
3. De regula episoadele de indopare se petrec in spatii publice
4. Aparitia unui adânc sentiment de rusine si învinovatire care apare
dupa un astfel de exces alimentar
R:2,4-C
Complicatiile curative in cazul bulimiei sunt:
1. Esofagita
2. Dezechilibre electrolitice
3. Decalcificarea dintilor
4. Hipertrofia parotidelor cu cresterea amilazei
R:1,2,3,4-E
Obezitatea se defineste prin:
1. este o boala cronica;
2. acumularea excesiva de grasime in corp;
3. reprezinta principalul factor al infarcturilor,al accidentelor vascular
cerebrale dar si al diabetului;
4. obezitatea nu reprezintã inca o problemã mondialã,
R:1,2,3-A
O persoana care are indicele de masa corporala (IMC) intre 35-39,9 este:
1. supraponderal
2. obezitate de gradul III
3. obezitate de gradul I
4. obezitate de gradul II
R:4-B
Stabiliti care dintre formele de obezitate de mai jos sunt corecte:
1. obezitatea androidã (hipertroficã)
2. obezitatea ginoidã (hipertrofica)
3. obezitãþi circumstanþiale
4. obezitatea paradoxalã (hiperplazica)
R:1,3-B
Care dintre complicatiile obezitatii descrise mai jos sunt corecte:
1. boli cardiovasculare (hipertensiune arterialã, în farct miocardic,
hemoragie cerebralã, etc.),
2. cancer (risc crescut de cancer uterin, sân, col uterin, ovar,
vezicã ºi cãi biliare – la soÈ›ii ºi risc crescut de cancer de colon,
rect ºi prostatã la bãrbaþi)
3. diabet zaharat,
4. hiperlipidemie (colesterol ºi trigliceride crescute)
R:1,2,3,4-E
Ce tip de factori influenteaza obezitatea:
1. factori biologici,
2. factori genetici
3. factori socio-economici
4. factori dinamici
R:1,2,3-A
Prin ce metode se trateaza obezitatea:
1. dieta
2. tratament chirurgical
3. exercitiu fizic
4. psihoterapia
R:1,2,3,4-E
Din cauza scãderii în greutate ºi a alimentaþiei sãrace pot apãrea grave
tulburãri somatice. Printre manifestãri sunt incluse:
1. Cresterea poftei
2. Dureri abdominale
3. Menstruatie abundenta
4. Pierderea smalþului dinþilor din cauza vãrsãturilor repetate auto induse
R:2,4-C
Din cauza scãderii în greutate ºi a alimentaþiei sãrace pot apãrea grave
tulburãri somatice. Printre manifestãri sunt incluse:
1. Scãderea în greutate din cauza înfometãrii sau exerciþiilor fizice în
exces
2. Tulbuṛri electrolitice (hipokalemie Рsc̣derea potasiului din s̢nge)
3. Subþierea firelor de pãr – lanugo (asemãnator cu puful de pe capul
sugarilor)
4. Osteopenie (pierdere de þesut osos)
R:1,2,3,4-E
Tratamentul anorexiei nervoase presupune:
1. Tratamentul pacienþilor cu vârsta sub 18 ani are succes doar dacã este
inclusã întreaga familie
2. Perioada de convalescenþã dureazã de obicei 2-3 luni ºi conține
tratamentul individual, al grupului sau al familiei
3. Tratamentul psihosocial ºi terapia de grup au rol educaþional ºi
suportiv
4. Medicaþia nu se foloseºte în asociaþie cu psihoterapia
R:1,3-B
EUSTRESUL conduce la:
1. Nivel scazut de motivaþie
2. Sentimentul de tonifiere ºi mobilizare
3. Un nivel scazut de potență
4. Culegerea ºi procesarea mai rapidã a informaþiilor
R:2,4-C
Termenul de stres cuprinde :
1. încordare, presiune, apãsare
2. tensiune, efort
3. accentuare, reliefare
4. constrângere, solicitare
R:1,2,3,4-E
STRESUL DE SUBSOLICITARE se manifesta prin :
1. Monotonie
2. Lipsã de stimulare
3. Rutinã
4. Manifestarea tuturor posibilitatilor individului
R:1,2,3-A
Efectele stresului asupra organismului uman cuprind:
1. inducerea schizofreniei
2. creºterea glicemiei
3. scãderea vitezei de coagulare a sângelui
4. creºterea colesterolului
R:2,4-C
Cum se poate diagnostica nivelul de stres al pacientului:
1. inventare de personalitate
2. investigarea IQ
3. teste psihologice
4. prin determinare numãrului si activitatii celulelor albe „natural
killer”
R:1,3-B
Managementul stresului invata individul strategii de adaptare la stres de
gestionare eficienta a acestuia prin:
1. Reducerea condiþiilor stresante din mediu
2. Tehnici de creștere a toleranþei la stres
3. Menþinerea unei imagini de sine pozitive
4. Dezvoltarea unor relaþii satisfãcãtoare cu cei din jur
R:1,2,3,4-E
Care sunt modalitatile de reducere a stresului:
1. Medicamentatie
2. Programe de management al timpului
3. Masajul
4. Inducerea de gânduri catastrofice
R:1,3-B
Cauzele apariþiei stresului sunt:
1. Medicamentele
2. Factori genetici
3. O gândire pozitiva asupra vieþii
4. Factori nelegaþi de controlul individului (aspecte economice,
stereotipii culturale, prejudecãþi sociale etc)
R:2,4-C
Existã mai multe modele ale sãnãtãþii mintale:
1. Modelul tradiþionalist – continuumul sãnãtate mintalã – boalã
2. Tiparul pozitiv care reuneºte abilitãþile sociale cotidiene,
asertivitatea, autoaprecierea fãrã sã se specifice condiþia obligatorie
a absenþei bolii, sãnãtatea fiind accesibilã ºi unei persoane afectate
de o boalã (remisã, amelioratã)
3. șablonul funcþional promoveazã ideea sãnãtãþii ca echilibru
adaptativ dintre individ cu antecedentele ºi resursele sale, reþeaua
de suport social ºi factorii protectivi din mediu.
4. Modelul normalitatii psihologice
R:1,2,3-A
Sanatatea mintala ca obiectiv de sãnãtate publicã presupune :
1. Promovarea valorilor pozitive, stilurilor de viaþã care genereazã
starea de sãnãtate mintalã generalã
2. Mãsurile ce previn stresul colectiv, focarele de tensiune (sãrãcie,
foamete, conflicre interetnice, religioase)
3. Mãsurile care cenzureazã promovarea valorilor negative (ex,
violenþa prin massmedia)
4. La nivel individual strategii de igienã mintalã în cazul profesiilor
cu risc crescut (industria armamentului, navigaþie, cei cu stresuri
decizionale sau suprasolicitãri intelectuale crescute care pot
dezvolta sdr. de burnout).
R:1,2,3,4-E
Obiectivele sanatatii mintale sunt :
1. Diminuarea incidenþei ºi prevalenþei bolilor psihice, diminuarea
mortalitãþii aociate bolilor psihice ,ameliorarea severitãþii
problemelor secundare bolilor psihice (funcþionare socialã
slabã, comorbiditate)
2. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri, reducerea stigmatizãrii
bolnavilor psihici, protejarea drepturilor ºi demnitãþii
suferinzilor de afecþiuni psihice
3. Promovarea aspectelor psihologice din îngrijirea primarã,
creºterea calitãþii vieþii, acþiuni de advocacy pentru creºterea
toleranþei faþã de suferinþa psihicã.
4. Prevenþia în grupurile de risc, asistenþa bonavilor cu evoluþie
cronicã .
R:1,2,3,4-E
Dintre miturile despre alcoolism fac parte:
1. transmiterea genetica a alcoolismului
2. nu exista o diferenta neta intre bautorul "normal" si alcoolic
3. oamenii beau pentru ca au necazuri
4. alcoolul slabeste organismul
R:1,3-B
Intreruperea brusca a consumului de alcool poate avea ca rezultat :
1. anxietate
2. tremor
3. halucinatii
4. convulsii
R:1,2,3,4-E
Efectele consumului de alcool pe termen lung pot fi:
1. deficiente nutritionale
2. disfunctii trupești
3. scaderea imunitatii
4. hipotensiune arteriala
R:1,2,3-A
Clasificarea stresului dupa L Alexandrescu cuprinde:
1. Stresurile vieþii
2. Stresuri care decurg din desfãºurarea neobiºnuitã a unor acte de
viaþã obiºnuite.
3. Stresurile condiþionate de vulnerabilitãþi individuale particulare
4. Stresul experimental
R:1,2,3,4-E
Richard H. Rahe ºi Thomas Holmes au propus o listã a primilor 10
stresori prin evenimente de viaþã.Acestia sunt
1 Decesul soþiei sau soþului
2 Divorþ
3 Decesul unui penis apropiat al familiei
4 Esecul unui examen
R:1,2,3-A
Cãile neurofiziologice care mediazã reacþiile de stres includ:
1. cortexul cerebral, sistemul limbic
2. hipotalamusul, glanda suprarenalã
3. sistemul nervos plăcut ºi parasimpatic
4. paratiroidele
R:1,2,3-A
Stresurile vieþii includ
1. stresuri legate de boala tranzitorie;
2. stresuri cu post-efecte prelungite -pierderi reale (partener marital,
copil), pierderi materiale majore;
3. stresuri cu acþiune prelungitã -suprasolicitãri lungi, boala cronicã,
conflicte cronice;
4. stãri stresante -stresul existenþei ca handicap sau ca sechelar grav;
stresul existenþei în condiþii precare financiare ºi/sau de mediu;
R:1,2,3,4-E
Stresul excepþional sau catastrofic se refera la
1. dezastre ºi calamitãþi naturale, dezastre ºi catastrofe (rãzboaie,
poluãri, bombardamente)
2. accidente colective
3. violenþa nesexualã sau sexualã
4. tortura
R:1,2,3,4-E
Terapiile alternative folosite in abordarea bolilor legate de stres sunt
1. ºedinþele de yoga
2. terapie reiki
3. terapie prin dans
4. medicatie psihotropa
R:1,2,3-A
Din punctul de vedere al medicinei psihosomatice, despre astmul bronsic
se poate afirma:
1. Crizele sunt precipitate de stres, infecþii respiratorii, alergii.
2. Se examineazã dinamica familialã ,, în special atunci îndată ce bolnavul
este copil. Se va cãuta dacã existã, hiperprotecþie ºi se va încerca
încurajarea activitãþilor independente potrivite.
3. Teorii psihologice: dependenþã ºi anxietate de separare intenseºi
wheezing-ul astmatic este un strigat (chemare) suprimatã dupã
iubire ºi protecþie.
4. Profilul personalitãþii: trãsãturi anxioase, evitantã, isterice,
ipohondriace
R:1,2,3,4-E
Sindromul de hiperventilatie:
1. Insoteste tulburarea de panica, tulburarea de anxietate generalizata;
2. Asociaza tahicardiile, vasoconstrictie, transpiratii, extremitati reci;
3. 90% au origine emotionala
4. Femei/ Barbati:1:3
R:1,2,3-A
Principiile care stau la baza oricãrui plan de sãnãtate mintalã pot fi
rezumate astfel:
1. Trebuie sã se sprijine pe o analizã a situaþiei reale, cu identificarea
consecutivã a neajunsurilor cheie
2. Trebuie sã fie rodul unei munci în echipã formatã din grupuri de
lucru multidisciplinare
3. Trebuie sã aibã un scop bine definit ºi obiective strategice,
secvenþializate pe termen scurt, mediu ºi lung
4. Trebuie sã aibã o structurã modularã
R:1,2,3,4-E
Structura unui Plan Naþional de Sãnãtate Mintalã trebuie sã cuprindã:
1. Modulul INTERVENÞIE
2. Modulul SISTEME DE ÃŽNGRIJIRI
3. Modulul PLANIFICARE
4. Modulul RESURSE
R:2,4-C
Care dintre urmãtoarele module nu sunt cuprinse într-un plan naþional de
sãnãtate mintalã?
1. Modulul SISTEME DE ÃŽNGRIJIRI
2. Modulul NORME
3. Modulul CONEXIUNI
4. Modulul INTERVENÞIE
R:4-D
Pentru a funcþiona optim, orice sistem de îngrijiri trebuie sã fie supus
urmãtoarelor principii:
1. Principiul teritorializãrii (zonalitãþii)
2. Principiul echipei terapeutice
3. Principiul continuitãþii îngrijirilor
4. Principiul generalizãrii
R:1,2,3-A
Între principiile care stau la baza elaborãrii oricãrei legi de sãnãtate
mintalã se aflã:
1. Evaluarea sãnãtãþii mintale în conordanþã cu principiile
internaþionale
2. Prevederea celui mai restrictiv tip de îngrijire de sãnãtate mintalã
3. Persoanele calificate sã ia decizii
4. Proceduri ferme, nerevizuibile
R:1,3-B
Intre simptomele sevrajului nicotinic se afla:
1. Dorinþa puternicã de a fuma
2. Iritabilitate, furie, labilitate emoþionalã
3. Anxietate
4. Dificultãþi de concentrare
R:1,2,3,4-E
Cateva dintre afecþiunile legate de tabagism sunt:
1. afecþiunile pulmonare
2. variate configurații de cancer
3. boli cardiovasculare
4. torticolis
R:1,2,3-A
Substanþele toxice vehiculate pe cale sangvinã conduc la :
1. rinofaringite
2. rigidizarea vaselor sangvine
3. bronsite cronice
4. apariþia plãcilor de aterom
R:2,4-C
Alte efecte ale fumatului sunt :
1. impotenta la barbati
2. deprimarea sistemului imunitar
3. infertilitatea în cazul nevestelor
4. ulcerele digestive
R:1,2,3,4-E
La femei, tutunul este asociat cu cancerul de san, de col uterin, de stomac,
cat si cu:
1. gusa endemica
2. calculoza biliara
3. otomicoza
4. riscul de avort spontan
R:4-D
Cancerul pulmonar este, de cele mai multe ori, o consecinþã directã a
fumatului compuºii toxici ai tutunului putând însã produce ºi alte forme
de cancer, cum ar fi: pag 67-68 am dedus din context :cancer bucal=cancerul gurii si cancer de prostata= cancerul vezicii urinare)
1. cancer bucal
2. cancer al laringelui
3. cancer de prostata
4. cancer spinocelular
cancerul bucal in curs e cancer al gurii
cancerul de prostata in curs e cancerul vezicii urinare
cancerul spinocelular = cancer al esofagului, deci in concluzie rasp perfect este E adica 1,2,3,4
Despre sevrajul nicotinic sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Asta se instaleazã în decurs de 2 ore de la întreruperea fumatului
2. Este maxim între 72 ore.
3. Poate dura zile ºi chiar sãptãmâni.
4. Nu antreneaza stari depresive
R:1,3-B
Despre fumat sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Rata mortalitatii in Romania din cauza fumatului este mai mare
decat la nivel european.
2. Majoritatea europenilor se declarã în favoarea interzicerii totale a
fumatului în locurile publice
3. Experþii estimeazã cã 25% din totalul deceselor prin cancer ºi 15%
din cauzele de decese ar putea fi cauzate de nicotinã.
4. Incidenþa bolilor cauzate de fumat cunoaste o descrestere
semnificativa.
R:1,2,3-A
Somnul REM (rapid eye movement):
1. Este caracterizat de o activitate EEG asemãnãtoare cu dispoziția de
veghe
2. Trecerea la starea de veghe se face prin receptarea imediatã a
mediului înconjurator.
3. Se asociazã cu tahicardie, neregularitãþi ale pulsului ºi ritmului
respirator.
4. Se presupune ca somnul paradoxal este necesar proceselor de
anabolism ºi maturizãrii sistemului nervos.
R:1,2,3,4-E
Tulburãrile de somn datorate unei condiþii medicale generale includ:
1. boli neurologice degenerative
2. boli endocrine infecþii virale sau bacteriene
3. boli musculoscheletale
4. boli cerebrovasculare
R:1,2,3,4-E
Tulburãri de somn pot fi induse de consumul anumitor substanþe ca:
1. corticosteroizii,
2. amfetaminele
3. antihistaminicele
4. hipnoticele
R:1,2,3,4-E
Insomnia cronicã se asociazã frecvent la persoanele care suferã de:
1. depresie,
2. insuficienþã cardiacã,
3. boli endocrine,
4. tulburãri de personalitate
R:1,2,3-A
Tulburãrile de somn îºi au originea în:
1. conflictele interioare,
2. situaþiile de stes,
3. comportamente incompatibile cu somnul
4. anxietatea anticipatorie din faþa unei nopþi cu somn tulburat
R:1,2,3,4-E
Existã un interes crescut pentru medicina psihosomaticã căci
bolile psihosomatice presupun:
1. investigaþii in extenso ºi spitalizãri numeroase,
2. proceduri de diagnostic invazive,
3. polipragmazie
4. metode recuperatorii costisitoare
R:1,2,3,4-E
Dintre tulburãrile somatoforme fac parte:
1. tulburãrile de conversie
2. tulburãrile durerii
3. hipocondria
4. tulburarea dismorfofobicã
R:1,2,3,4-E
Dintre tulburãrile personalitãþii corelate cu somatizarea, cele mai frecvent
implicate sunt:
1. tulburarea histrionicã,
2. tulburarea obsesiv-compulsivã,
3. tulburarea dependentã
4. tulburarea schizoidã
R:1,2,3-A
Din punct de vedere psihanalitic, tusea
1. Simbolizeazã încercarea de uºurare de tensiune interioarã sau de a
scãpa de dorinþele ºi pulsiunile percepute ca fiind periculoase.
2. Tusea “protest” este expresia unei furii imposibil de exprimat în
cuvinte, desgust sau ostilitate
3. Are ca echivalent digestiv vomitarea.
4. Apare când mecanismul reprimãrii nu mai este suficient.
R:1,2,3,4-E
Simptomele gastrointestinale din bolile psihosomatice pot fi:2,4=C pag 51(tabel mov)
1. Spasm piloric
2. Colon iritabil
3. Constipaþie cronicãse adauga si cele 2 le gasiti la pag 52 in tabel deci rasp corect este E
4. Diaree cronicã
R:1,2,3,4-E
În cadrul bolilor psihosomatice, sindromul de hiperventilaþie
Î1.nsoþeºte tulburarea de panicã, tulburarea de anxietate generalizatã,
2.Asociazã bradicardie, vasodilataþie
3.90% au origine emoþionalã
4.Raportul frecvenþei Femei:Bãrbaþi este1:3
R:1,3-B
Profilul personalitãþii persoanei cu astm bronºic cuprinde:
1. trãsãturi anxioase, evitante
2. paranoide
3. isterice,
4. antisociale
R:1,3-B
Câteva dintre elemente cheie ale adaptãrii sunt reprezentate de:
1.folosirea resurselor;
2.gândire ºi/sau comportament activ;
3.reducerea nevoilor interne ºi/sau externe prin gãsirea de soluþii ºi
rezolvarea eficientã a problemelor;
4.variaþii în ceea ce priveºte scopul sau þinta adaptãrii.
R:1,2,3,4-E
Principalele distorsiuni cognitive includ:
1. ‚Suprageneralizarea
2. Gândirea catastroficã
3. „Citirea gândurilor”
4. Concentrarea pe aspectele negative ale unei situaþii
R:1,2,3,4-E[/b]
|
|
de ce nu incerci sa le rezolvi si sa ni le impartasesti si noua. O sa le pun eu mai tarziu, dar nu sunt definitivate. 
