An II sem II Limba romana contemporana

SIM · Moderator Data inscrierii: 03/Ian/2008 Mesaje: 7606

In acest topic vor fi dezbatute subiecte grilei pentru sesiunea II-a. Va rugam sa respectati regulamentul intern, postat pe întâia pagina a anului. Absolut orice postare care nu respecta cerintele acestui regulament va fi stearsa fara avertizare, iar userul care va insista in postari neregulamentare va fi sanctionat . Va dorim spor la invatat si note mari.

carlaandi · Nou venit Data inscrierii: 06/Ian/2008 Mesaje: 9

va rog daca are cineva subiectela de anul trecut la lit contemporana sa le posteze.multumesc

AL82 · Junior Data inscrierii: 02/Mai/2008 Mesaje: 81

1
LLR_2_2_LIMBA ROMANA CONTEMPORANA
MULTIPLE CHOICE
1. Numeralul cardinal exprimã:
a. ordinea de numãrare a obiectelor;
b. numãrul sau cantitatea numericã a obiectelor;
c. numãrul, cantitatea numericã a obiectelor si ordinea lor de numãrare.
2. Numeralul colectiv exprimã:
a. o parte dintr-un întreg;
b. gruparea numericã a unor obiecte;
c. repartizarea numericã egalã a obiectelor
3. În enuntul: Am vãzut acest film de douã ori si tot n-am înteles nimic, grupul de cuvinte
de douã ori este:
a. numeral fractionar;
b. numeral adverbial;
c. numeral ordinal
4. Numeralele ordinale au modele diferite de gen:
a. la toate numerele;
b. numai pentru întâiul si al doilea;
c. nu au forme diferite de gen
5. În seria urmãtoare de cuvinte: Plãteste întreit; profit înzecit; îndoitul sumei, numeralele
subliniate sunt multiplicative cu valoare de:
a. adjectiv, adjectiv, substantiv;
b. adverb, adjectiv, substantiv.
6. Întâi, nearticulat, este folosit, în functie de context:
a. numai cu valoare adjectivalã;
b. cu valoare substantivalã, adjectivalã si adverbialã;
c. cu valoare adjectivalã si adverbialã;
d. cu valoare adjectivalã si substantivalã
7. În propozitia: Observatiile amândurora erau interesante, cuvântul subliniat este:
a. atribut exprimat prin numeral colectiv;
b. atribut exprimat prin adjectiv.
8.
În propozitia: Casa este a unuia din provincie, cuvântul subliniat este:
a. numeral cardinal în genitiv – nume predicativ;
b. pronume nehotãrât în genitiv – nume predicativ
2
9.
Cum este corect:
a. Poate repeta a zece mia oarã;
b. Poate repeta a zecea mia oarã
10.
Cuvintele duet, tertã, troicã, tripletã sunt:
a. numerale;
b. substantive cu sens colectiv.
11. Indicati seria corectã:
a. paisprezece, saisprezece, al cincilea, al optulea, al douã miilea;
b. patrusprezece, sasesprezece, al cincilea, al optulea, al douã miilea;
c. paisprezece, saisprezece, al cincelea, al optãlea, al douã mielea.
12.
Numerealul adverbial determinã:
a. un verb, un adverb, un adjectiv;
b. un substantiv, un adjectiv, un verb.
13. Precizati valoarea morfologicã a lui o din enuntul:
O datã în viatã a reusit aceasta si a fãcut-o cu o sigurantã surprinzãtoare, dar cu o floare nu
se face primãvarã:
a. numeral, pronume personal, articol nehotãrât, numeral;
b. produs nehotãrât, pronume personal, numeral, articol nehotãrât;
c. articol nehotãrât, pronume personal, articol nehotãrât, numeral.
14. Alegeti seria de forme scrise corect, într-un tempo rapid:
a. cel de al doilea, cea de a doua;
b. cel de-al doilea, cea de-a doua;
c. ce-l de al doilea, ce-a de a doua
15. Indicati seria de numerale scrise corect:
a. al o sutelea, al douã sutelea, al o mielea, al douã miilea, al milionulea;
b. al o sutãlea, al douã sutãlea, al o miilea, al douã miilea, al milionulea;
c. al o sutãlea, al douã sutelea, al o mielea, al douã miilea, al milionulea.
16. Alegeti varianta corectã:
a. Întâii concurente i s-au oferit flori;
b. Întâiei concurente i s-au oferit flori.
17. Indicati varianta corectã:
a. De data aceasta a iesit al optãlea;
b. De data aceasta a iesit al optulea
3
18. Cum este corect:
a. Ne întâlnim la doisprezece fix;
b. Ne întâlnim la douãsprezece fix;
c. Ne întâlnim la doispe fix.
19. Numeralul cardinal de la douãzeci în sus se comportã fatã de substantiv:
a. ca un numeral cu valoare adjectivalã;
b. ca un substantiv;
c. ca un adverb.
20. Alegeti varianta corectã de scriere si pronuntare:
a. douãzeci si trei/23 de pagini;
b. douãzeci si trei/23 pagini
21. Cum este corect:
a. o sutã trei articole;
b. o sutã trei de articole
22. Care variantã este corectã:
a. Li s-a retinut un procent de zece la sutã din salariu;
b. Li s-a retinut zece la sutã din salariu
23. Alegeti varianta corectã:
a. S-au adunat între 20 si 30 de oameni;
b. S-au adunat între 20-30 de oameni.
24. În enuntul:Cei doi au pãrãsit sala, indicati valoarea morfologicã a cuvântului subliniat:
a. numeral cu valoare adjectivalã;
b. numeral cu valoare substantivalã
25. În enuntul: Revista apare o datã la douã luni, cuvântul subliniat este:
a. numeral cardinal;
b. numeral adverbial;
c. adverb.
26. În enuntul: Ultimul din grupã era el, cuvântul subliniat este:
a. numeral – subiect;
b. adjectiv – nume predicativ;
c. substantiv – complement
27. În enuntul: Mergeau în rând doi câte doi, cuvintele subliniate sunt:
a. numerale distributive;
b. numerale adverbiale;
c. numerale cardinale
4
28. Selectati rãspunsul corect:
a. A plecat în ziua de unu aprilie;
b. A plecat în ziua de întâi aprilie.
29. Alegeti rãspunsul corect:
a. Reprezentanti a 50 de state;
b. Reprezentanti ai 50 de state
30. Numeralele multiplicative (2-8, 10,100, 1000) sunt derivate parasintetice?
a. da
b. nu
31. Verbele la modul conjunctiv exprimã o actiune:
a. realã;
b. realizabilã;
c. doritã.
32. Perfectul simplu exprimã:
a. o actiune trecutã, terminatã de curând;
b. o actiune trecutã, încheiatã anterior alteia din trecut;
c. o actiune trecutã, terminatã într-un timp nedefinit.
33. Pornind de la forma de prezent a indicativului, indicati seria în care toate verbele sunt de
conjugarea a II-a:
a. bat, fac, rãmân, tin;
b. scad, plac, tac, zac;
c. încap, prevãd, par, umplu;
d. vãd, beau, tin, am.
34. Verbele a rãmâne, a se înnopta, a deveni, utilizate la indicativ prezent, pot fi:
a. predicative, impersonale;
b. predicative, personale, tranzitive;
c. intranzitive;
d. copulative, intranzitive, impersonale.
35. Cuvintele subliniate din enunturile:
Se aude tunând; Exersând zilnic voi putea sã mã înscriu la concurs - îndeplinesc, în ordine,
functia sintacticã de:
a. subiect, complement circumstantial de mod;
b. complement direct, complement circumstantial conditional;
c. subiect, complement circumstantial conditional.
36. În enunturile: Mi s-a fãcut fricã; S-a fãcut searã; Vinul se face aici, verbul a se face este:
a. predicativ;
b. copulativ.
5
37. Sunt la modul conjunctiv verbele din grupa:
a. batã-l norocul!, ducã-se pe pustii!, zicã ce-o vrea!
b. duce-mi-te-ai, lovi-o-ar, duce-ti-s-ar.
38. Constructiile are sã meargã, aveti sã mergeti, au sã meargã reprezintã fiecare:
a. douã unitãti verbale predicative;
b. o singurã unitate verbalã la momentul viitor popular.
39. Pot îndeplini functia sintacticã de subiect verbele la modurile:
a. numai infinitiv;
b. infinitiv, supin si gerunziu;
c. infinitiv si participiu;
d. infinitiv, participiu si supin
40. Verbele a merita, a exista, a râde pot fi si reflexive:
a. da;
b. nu.
41. Deosebirile de diatezã în cazul verbelor: a uita-a se uita, a astepta-a se astepta, a
pomeni-a se pomeni, a îndura-a se îndura, marcheazã:
a. deosebiri de înteles;
b. deosebiri de conjugare
42. Verbul la supin este subiect în propozitia:
a. Am de scris un referat;
b. S-a apucat de scris;
c. E usor de scris.
43. Alegeti seria corectã:
a. (eu) usc, (tu) usti, (el) uscã;
b. (eu) usuc, (tu) usuci, (el) usucã;
c. cele două serii sunt admise, în variatie liberã
44. Alegeti seria corectã:
a. Ei o sã meargã împreunã cu noi;
b. Ei or sã meargã împreunã cu noi.
45. Alegeti seria corectã:
a. Nu fi supãratã, fii veselã!
b. Nu fii supãratã, fii veselã!
c. Nu fi supãratã, fi veselã!
6
46. În enuntul Nu se poate uita copilãria, verbul subliniat este:
a. activ;
b. reflexiv;
c. reflexiv-pasiv.
47. În enuntul S-a bãtut monedã nationalã, verbul subliniat este la diateza:
a. activã;
b. reflexiv-pasivã;
c. reflexivã.
48. În enuntul Merg linistit pe drumul meu, verbul subliniat este:
a. tranzitiv;
b. intranzitiv;
c. copulativ.
49. Marca morfologicã a diatezei reflexive este:
a. verbul auxiliar;
b. o prepozitie;
c. pronumele reflexiv.
50. În propozitiile cu verbul la diateza reflexivã impersonalã subiectul este:
a. exprimat;
b. neexprimat;
c. inclus.
51. În E toamnã si frunzele cad, cuvântul subliniat este:
a. verb auxiliar;
b. verb copulativ;
c. verb predicativ.
52. Verbul care are trei valori este:
a. a fi
b. a avea
c. a vrea
53. Indicati valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din urmãtorul enunt: Femeia îi
singurã Si îi dã cu vorba, vrând sã îi vadã pe toti acasã:
a. peronume personal; pronume personal, pronume personal;
b. verb copulativ; valoare neutrã; pronume personal;
c. verb predicativ, pronume personal, pronume personal.
54. Sunt scrise corect toate verbele din seria:
a. oblojeascã, menajeazã, sfârsea;
b. oblojascã, menajazã, sfârsea;
c. oblojeascã, menajazã, sfârsea.
7
55. Sunt corect folosite la imperativ toate verbele din seria:
a. sari, zi, coboarã, àdu, stai;
b. sãri, zii, cobori, adú, stãi;
c. sai, zii, coboarã, adã, stai.
56. Marcati seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute:
a. a divide, a desfide, a concede, a diverge;
b. a eradica, a rage, a concede, a uzita;
c. va, a deferi, a consterna, a converge.
57. Selectati grupa în care cele douã variante verbale sunt acceptate de limba literarã:
a. învie-înviazã, schioapãtã-schiopãteazã, mântuie-mântuieste, învârte-învârteste,
chinuie-chinuieste;
b. ignorã-ignoreazã, datoreazã-datoreste, înfiripã-înfiripeazã, dãinuie-dãinuieste;
c. îndrumã-îndrumeazã, înseamnã-însemneazã, cheltuie-cheltuieste,
învârte-învârteste.
58. Indicati varianta corectã din enunturile urmãtoare:
a. Tu trebuiai sã mã asculti;
b. Tu trebuia sã mã asculti
59. Cum este corect:
a. Tu urma sã demonstrezi ce stiai;
b. Tu urmai sã demonstrezi ce stiai.
60. Cum este corect:
a. Din neatentie, era sã cad de pe pod;
b. Din neatentie, eram sã cad de pe pod.
61. Cum este corect:
a. Evenimentele se succedã cu repeziciune;
b. Evenimentele se succed cu repeziciune.
62. Alegeti varianta corectã:
a. Lucrurile se asazã;
b. Lucrurile se aseazã
63. Cum este corect:
a. Sã aibã grijã ce spune
b. Sã aibe grijã ce spune
c. Sã aivã grijã ce spune
8
64. Cum este corect:
a. Eu continuu sã tac;
b. Eu continui sã tac.
65. Selectati varianta corectã:
a. Nu meritã sã depui atâta efort;
b. Nu se meritã sã depui atâta efort.
66. Cum este corect:
a. Ei o sã plece în concediu;
b. Ei or sã plece în concediu.
67. Indicati varianta corectã:
a. Îmi priii de minune sã stau acasã câteva ore;
b. Îmi prii de minune sã stau acasã câteva ore.
68. Marcati rãspunsul corect:
a. Le trebuie bani multi pentru aceastã cãlãtorie;
b. Le trebuiesc bani multi pentru aceastã cãlãtorie.
69. Alegeti varianta corectã:
a. Dat fiind concluziile la care am ajuns;
b. Date fiind concluziile la care am ajuns
70. Cum este corect:
a. Deie Domnul!
b. Dea Domnul!
71. Locutiunea verbalã corectã este:
a. a da sfarã în tarã;
b. a da sfoarã în tarã;
72. Stabiliti ce trãsãturi sintactice are verbul a ajunge în enuntul: Ajungând ce si-a dorit, a
uitat de cei care l-au ajutat:
a. predicativ, personal, intranzitiv;
b. copulativ, personal, intranzitiv;
c. copulativ, impersonal, intranzitiv.
9
73. În structura morfologicã a verbului recreeazã identificãm:
a. cre- rãdãcinã;
re-prefix lexical;
-eaz- sufix gramatical; alternantã foneticã e/ea;
-ã desinentã;
b. cre- rãdãcinã;
re- prefix lexical;
eazã-desinentã;
c. cree-rãdãcinã;
re-prefix lexical;
azã-desinentã
74. Cunosc variante formale toate adverbele din seria:
a. iar, tocmai, doar, mereu, musai;
b. destul, sigur, agale, abia, atunci;
c. numai, aproape, adesea, acolo, anume;
d. acum, atunci, nicãieri, nicidecum.
75. Indicati seria în care toate cuvintele pot avea, în functie de context, valoare adverbialã:
a. clar, una, frumos, cheie, critã, ceas;
b. avertizat, ce, si, adânc, lulea, cât;
c. strunã, covrig, problemã, deschis, bustean;
d. contra, cuc, puscã, glont, corabie.
76. În enuntul: E rãu cu rãu, dar mai rãu e fãrã rãu, cuvintele subliniate au valoarea
morfologicã, în ordine, de:
a. toate adjective;
b. toate adverbe;
c. adverb, adjectiv, adverb, adjectiv;
d. adverb, substantiv, adverb, substantiv.
77. Sunt locutiuni adverbiale: 1. pe de rost, 2. te miri ce, 3. ca pe Tatãl nostru, 4. din joi în
Pasti, 5. de azi pe mâine, 6. un du-te-vino, 7. de ispravã, 8. din rãsputeri, 9. cine stie ce.
a. 1, 3, 4, 5, 8;
b. 2, 3, 5, 7, 8;
c. 1, 2, 4, 5, 9;
d. 1, 4, 5, 8, 9.
78. În propozitia Azi e duminicã, cuvintele subliniate sunt:
a. adverb, substantiv;
b. substantiv, substantiv;
c. adverb, adverb.
10
79. Indicati seria care contine adverbe relativ-interogative:
a. oricum, încotro, când;
b. undeva, unde, oriunde;
c. unde, când, cum.
80. Precizati valoarea morfologicã, în ordine, a cuvintelor subliniate din enuntul: Cât bine
mi-a fãcut, eu tot n-am fost multumit:
a. pronume relativ, adjectiv, adverb;
b. adverb, substantiv, pronume nehotãrât;
c. adjectiv pronominal, substantiv, adverb;
d. adjectiv pronominal, adverb, adverb.
81. Cuvântul adecvat din enunturile:
1.A actionat corespunzător sfaturilor primite;
2.Este omul potrivit pentru aceastã functie;
3.Am câstigat potrivit, cât am fost plecat,
are valoare morfologicã, în ordine, de:
a. adverb de mod, adjectiv, adverb de mod;
b. prepozitie cu genitivul, adjectiv, adverb;
c. prepozitie cu dativul, adjectiv, adverb de mod.
82. Alegeti forma corectã:
a. Câti lipsesc motivati si câti nemotivati?
b. Câti lipsesc motivat si câti nemotivat?
83. Adverbele oriunde, oricum, orisiunde, orisicum sunt alcãtuite prin:
a. derivare;
b. compunere;
c. conversie
84. În functie de context, bine poate avea valoarea morfologicã de:
a. numai substantiv si adjectiv;
b. numai substantiv si adverb;
c. numai adverb si adjectiv;
d. substantiv, adverb, adjectiv, interjectie.
85. Adverbele sigur, posibil, fireste, probabil pot fi regente pentru:
a. propozitii subiective;
b. propozitii predicative.
86. Adverbele numai, chiar, doar, tocmai, cam, si sunt:
a. analizabile, cuprinzând functie sintacticã;
b. neanalizabile, fãrã sã poatã realizează o functie sintacticã.
11
87. Cum este corect:
a. Operatia cea mai usor de realizat a fost corectarea;
b. Operatia cel mai usor de concretizat a fost corectarea.
88. Cuvintele subliniate din versul „Cum am fost, asa rãmânem” au functia sintacticã de:
a. complement circumstantial de mod;
b. nume predicativ;
c. complement direct.
89. În enuntul Doi tineri mergeau alãturea la pas, cuvântul subliniat este:
a. prepozitie;
b. conjunctie;
c. adverb.
90. În enuntul: Se potrivesc de minune, cuvântul subliniat este:
a. locutiune adjectivalã;
b. locutiune adverbialã;
c. substantiv cu prepozitie.
91. Grupurile: astã-searã, astã-noapte, astã-iarnã, astã-varã, astã-primãvarã sunt:
a. locutiuni adverbiale;
b. substantive compuse;
c. adverbe compuse.
92. Si din enuntul: Se teme si de umbra lui este:
a. prepozitie;
b. conjunctie;
c. adverb.
93. În enuntul Ei au votat contra, cuvântul subliniat este:
a. adverb;
b. prepozitie;
c. adjectiv.
94. Adverbele: bãrbãteste, prieteneste, româneste s-au format prin:
a. compunere;
b. derivare;
c. schimbarea valorii gramaticale.
95. îndată ce adverbele: probabil, posibil, sigur au valoare predicativã, în propozitie au functie de:
a. predicate verbale;
b. predicate nominale;
c. alte functii.
12
96. În enunturile:
1. Mãnâncã te miri ce;
2. Mergea de-a dreptul peste câmp;
3. Si-a schimbat atitudinea fatã de ei;
4. În loc sã rãmânã, a plecat,
cuvintele marcate sunt, în ordine:
a. loc. verbale, loc.adverbiale, loc. prepozitionale, loc. prepozitionale;
b. loc. pronominale, loc. adverbiale, loc. prepozitionale, loc. conjunctionale;
c. loc. adverbiale, loc. substantivale, loc. adverbiale, loc. conjunctionale.
97. Indicati seria care conține numai adverbe considerate morfologic compuse:
a. adineauri, altfel, bunãoarã;
b. totdeauna, numai, destul;
c. azi-noapte, talmes-balmes, harcea-parcea.
98. Adverbul adicã este accentuat corect astfel:
a. adícã;
b. ádicã;
c. ambele variante sunt corecte.
99. Indicati seria în care toate prepozitiile pot fi folosite cu genitivul, dativul si acuzativul:
a. contrar, conform, înaintea, înãuntrul;
b. gratie, multumitã, potrivit, împotriva;
c. deasupra, împotriva, asupra, înaintea;
d. conform, dedesubtul, înãuntrul, datoritã.
100. În enunturile:
1) Am aflat dedesubtul afacerii;
2) Vara de vine va fi secetoasã;
3) Toti au fost contra,
cuvintele subliniate au valoarea morfologicã, în ordine, de:
a. substantiv, pronume, adverb;
b. prepozitie cu genitivul, prepozitie, adverb;
c. prepozitie cu genitivul, prepozitie, prepozitie.
101. Indicai seria în care toate locutiunile sunt prepozitionale:
a. fatã de, mãcar de, chit cã, în caz de;
b. pe deasupra, în susul, în legãturã cu, în pofida;
c. de fapt, în jos, în afarã de, peste drum de, în dosul;
d. de vreme ce, alãturi de, în urma, în vederea, împreunã cu.
102. Prepozitia apare la formarea modului:
a. gerunziu;
b. supin;
c. participiu.
13
103. Precizati valoarea lui a din enuntul: Valoarea a cinci cãrti a fost achitatã de el:
a. articol posesiv;
b. prepozitie cu genitivul;
c. verb auxiliar.
104. Când leagã adjective posesive, prepozitiile contra, asupra, împotriva cer cazul:
a. genitiv;
b. dativ;
c. acuzativ.
105. Marcati rãspunsul corect:
a. Unul din ei a plecat;
b. Unul dintre ei a plecat.
106. Alegeti varianta corectã:
a. Relatiile între vecini erau proaste;
b. Relatiile dintre vecini erau proaste.
107. Cuvântul drept din enuntul: L-am luat drept prieten, are valoare morfologicã de:
a. substantiv;
b. adverb;
c. prepozitie;
d. adjectiv.
108. Cuvântul loc intrã în alcãtuirea locutiunii prepozitionale în enuntul:
a. În loc sã învete, se uitã la televizor;
b. În loc de apã, bea ceai;
c. Din loc în loc apãreau case noi;
d. Pe loc s-a rezolvat problema lui.
109. Sunt în acuzativ cuvintele subliniate din constructiile:
1. În fata noastrã, 2. dedesubtul nostru, 3. în jurul nostru, 4. înaintea noastrã, 5. am
vorbit cu ai nostri, 6. în spatele casei noastre, 7. am discutat cu colegii nostri:
a. toate; c. 1,2,3,4,5,7;
b. 1,2,3,4,6; d. 5,7.
110. În care dintre constructiile date, cuvintele subliniate sunt în genitiv:
1. în dosul casei mele, 2. în fata mea, 3. în jurul meu, 4. pe deasupra mea, 5.
masina alor mei:
a. toate;
b. 1,5;
c. 2, 3, 5;
d. 2,3,4.
14
111. Indicati seria în care se întâlnesc numai locutiuni prepozitionale cu genitivul:
a. pe dinaintea, în afara, în urmã, în fruntea;
b. în vederea, cu exceptia, pe dinainte, în jurul;
c. în cazul, în locul, în ciuda, în privinta;
d. în numele, în josul, de-a lungul, în mijloc
112. Cuvântul asemenea, în functie de context, poate avea valoarea morfologicã de:
a. adjectiv, adverb, prepozitie cu dativul;
b. adverb, prepozitie cu genitivul;
c. adjectiv, prepozitie cu genitivul, substantiv;
d. adjectiv, adverb, prepozitie cu genitivul.
113. Prepozitia spre din versurile „Sã cer un semn, iubito, spre a nu te mai uita” (M.Eminescu)
exprimã:
a. directia;
b. cauza;
c. scopul.
114. Alegeti varianta corectã:
a. O datã în an pleca în strãinãtate;
b. O datã pe an pleca în strãinãtate.
115. Cum este corect:
a. Trãia bine dupã urma lui;
b. Trãia bine de pe urma lui.
116. Cum este corect:
a. Se vede de pe fatã cã minte;
b. Se vede dupã fatã cã minte.
117. Marcati varianta corectã:
a. Pe tren mi-a fost sete;
b. În tren mi-a fost sete.
118. Indicati varianta corectã:
a. A întârziat, drept pentru care nu a mai intrat în salã;
b. A întârziat, drept care nu a mai intrat în salã.
119. Pepozitia din este utilizatã corect în enuntul Una din ele mã va trãda:
a. da;
b. nu
15
120. În enuntul Sã Stiti cã asta nu-i a bine, precizati valoarea morfologicã a lui a:
a. articol posesiv (genitival);
b. prepozitie;
c. pronume demonstrativ.
121. Sunt numai locutiuni prepozitionale în seria:
a. împreunã cu, relativ la, în pofida, în loc de;
b. înainte sã, chit cã, în jur de, fatã cu;
c. din cauza, de-a lungul, întocmai cu, în afarã cã.
122. Indicati varianta corectã:
a. Prietenia dintre mine si dintre tine;
b. Prietenia dintre mine si tine.
123. Cum este corect:
a. A se exprima de maniere diferite;
b. A se exprima în maniere diferite
124. Indicati varianta corectã:
a. Merge cu 100 de kilometri la orã;
b. Merge cu 100 de kilometri pe orã.
125. Cum este corect:
a. L-a invitat ca coleg;
b. L-a invitat ca si coleg.
c. L-a invitat în însușire de coleg.
126. Indicati varianta corectã:
a. Lucrurile se vor derula functie de sosirea lui;
b. Lucrurile se vor derula în functie de sosirea lui.
127. Cum este corect:
a. A reusit prin susținerea pãrintilor;
b. A reusit cu ajutorul pãrintilor.
128. Cum este corect:
a. Suferã de inimã;
b. Suferã cu inima.
129. La nivelul propozitiei conjunctia exprimã relatii:
a. de subordonare;
b. de coordonare;
c. de ambele tipuri.
16
130. Conjunctia exprimã relatii de:
a. coordonare la nivelul frazei;
b. subordonare la nivelul frazei;
c. ambele relatii.
131. Locutiunile din clipă ce, de vreme ce, în timp ce sunt:
a. pronominale;
b. conjunctionale;
c. adverbiale.
132. Prin conversie, conjunctia devine:
a. interjectie;
b. adverb;
c. substantiv.
133. Cuvintele subliniate din enuntul: Pânã nu vine de mã ia acasã, nu plec de aici, de s-ar
supãra foc, au valoarea morfologicã, în ordine, de:
a. conjunctie, conjunctie, prepozitie, conjunctie;
b. prepozitie, conjunctie, prepozitie, prepozitie;
c. prepozitie, conjunctie, prepozitie, conjunctie;
d. conjunctie, conjunctie, prepozitie, prepozitie.
134. Conjunctia Si din enuntul: Tu îi vorbesti, Si el se uitã pe geam, este:
a. adversativã;
b. copulativã;
c. disjunctivã;
d. concluzivã.
135. În care dintre enunturi se întâlneste locutiune conjunctionalã:
a. Îl asteptãm sã aparã din ocazie în moment;
b. Din moment ce ai întârziat, ai pierdut trenul;
c. Moment de moment l-am urmãrit.
136. Indicati enunturile în care se întâlnesc locutiuni conjunctionale:
1.Lasã cã nici el nu prea se omoarã cu învãtatul;
2. În caz cã plouã, nu mai plecãm;
3. În timp ce lucram, a apãrut si el;
4. Se apropie din ce în ce mai mult;
5. În caz de urgentã, sunati la acest telefon;
6. Pesemne cã va apãrea si ea.
a. 1,2,3;
b. 3,5,6;
c. 2,3,6;
d. 3,4,5.
17
137. Precizati valoarea morfologicã si functia sintacticã a cuvintelor subliniate, în ordine, din
enuntul: Ce-i în gusã si-n cãpusã.
a. pronume relativ-subiect; conjunctie copulativã fãrã functie sintacticã;
b. pronume relativ-subiect; adverb fãrã functie sintacticã;
c. pronume relativ-complement direct; conjunctie copulativã fãrã functie sintacticã;
d. pronume relativ-complement direct; adverb de întãrire fãrã functie sintacticã.
138. Cuvântul iar este conjunctie în enuntul:
a. A plecat si iar a venit;
b. Mama îi spunea ceva, iar el se gândea la ale lui;
c. În ambele enunturi.
139. Cum este corect:
a. Ar merge la pãdure, or, se teme de lupi;
b. Ar merge la pãdure, ori se teme de lupi;
c. Ambele.
140. Conjunctia dacã din enuntul Dacã voi nu mergeti, eu tot voi pleca subordoneazã o
circumstantialã:
a. conditionalã;
b. concesivã;
c. consecutivã.
141. Utilizarea corelativã a structurilor conjunctionale este corectã în enuntul:
a. Eu, cât si fiica mea, suntem gata de plecare;
b. Atât eu, ca si fiica mea, suntem gata de plecare;
c. Atât eu, cât si fiica mea, suntem gata de plecare.
142. În fraza Fãcea si el ce putea cuvântul subliniat este:
a. adverb;
b. pronume reflexiv;
c. conjuncTie.
143.
Indicati varianta corectã:
a. Nu e bine sã ignorãm realitatea;
b. Nu e bine ca sã ignorãm realitatea
144. Selectati varianta corectã:
a. Dorea sã cunoascã si sã înteleagã lucrurile;
b. Dorea sã cunoascã si înteleagã lucrurile
145. Indicati varianta corectã:
a. A învãtat, carevasãzicã stie;
b. A învãtat, care va sã zicã stie.
18
146. Indicati varianta corectã:
a. Nu-mi dau seama înturcât ideea ta e mai bunã;
b. Nu-mi dau seama întru cât ideea ta e mai bunã.
147. În enuntul Fie una, fie alta, vom accepta, cuvântul subliniat este:
a. conjunctie;
b. prepozitie;
c. verb.
148. În enuntul Ploua asa de tare, de nu se vedea la doi pasi, cuvântul subliniat este:
a. prepozitie
b. pronume relativ;
c. conjunctie subordonatoare.
149. Interjectia arata:
a. însusiri ale lucrurilor;
b. calitãti ale actiunilor;
c. stãri afective.
150. Interjectiile onomatopeice indicã:
a. zgomote din naturã;
b. calitãti ale unor actiuni;
c. stãri sufletesti.
151. Interjectia poate fi:
a. element regent;
b. element subordont;
c. ambele.
152. Dupã interjectia predicativã iatã din enuntul Iatã ce doreau ei urmeazã o subordonatã:
a. subiectivã;
b. completivã directã;
c. predicativã.
153. În enuntul Este vai de noi interjectia subliniatã este:
a. subiect;
b. nume predicativ;
c. nu are functie sintacticã.
154. Interjectiile mã, bre, mãi, sunt:
a. de adresare;
b. de îndemn;
c. imitã zgomote.
19
155. Înaintea interjectiilor bre, mãi, mã, precum si dupã ele, virgula este obligatorie:
a. da;
b. nu.
156. Interjectiile: boc!, buf!, dang!, fâl!, zbârr! exprimã:
a. îndemn;
b. adresare;
c. imitã sunete, zgomote.
157. Interjectiile de adresare au valoarea cazului:
a. nominativ;
b. vocativ;
c. ambele.
158. Interjectiile hai!, na!, uite!, mars!, haide! au valoare apropiatã de:
a. indicativ;
b. imperativ;
c. conjunctiv.
159. În enuntul Ti-ai gãsit sã ajute el pe cineva! constructia subliniatã este:
a. propozitie;
b. locutiune interjectionalã.
160. În enuntul Bravo! mi-a trecut se aflã:
a. o propozitie;
b. douã propozitii.
161. Prin derivare cu sufixe se pot obtine de la interjectii:
a. adjective;
b. verbe;
c. adverbe.
162. În enuntul Mergea Sontâc-Sontâc în urma lui interjectia subliniatã are functia sintacticã
de:
a. complement circumstantial de mod;
b. element predicativ suplimentar;
163. În enuntul: Ei, ce-a zis omul?, cuvântul subliniat este:
a. pronume personal;
b. interjectie;
c. pronume posesiv.
20
164. În enuntul: O , ce veste bunã!, cuvântul subliniat este:
a. pronume personal;
b. verb auxiliar;
c. interjectie.
165. În enuntul: A, ce idee mi-a venit!, cuvântul subliniat este:
a. prepozitie;
b. verb auxiliar;
c. interjectie.
166. Indicati varianta corectã:
a. haidade!
b. haida-de!
c. ambele.
167. Alegeti varianta corectã:
a. hodoronc-tronc!
b. hodoronc tronc!
c. ambele.
168. În enuntul Se întelege de la sine cuvântul subliniat este:
a. locutiune adverbialã;
b. pronume reflexiv cu prepozitie compusã;
c. locutiune pronominalã.
169. Cuvântul prim, articulat cu articolul hotãrât enclitic, este folosit:
a. numai cu valoare substantivalã;
b. numai cu valoare adjectivalã;
c. cu valoare substantivalã, adjectivalã si adverbialã;
d. cu valoare adjectivalã, substantivalã si pronominalã.
170. Indicati enunturile în care se întâlnesc forme de viitor popular:
1. Are sã fie mai vigilent dupã câte i s-au întâmplat;
2. “Cine a face altã datã ca mine, ca mine sã pãteascã” (Ion Creangã)
3. Dã-i înainte, cã e bine!
4. “Voi merge, pasã, sã cersesc/Dar mila voastrã n-o primesc” (George Cosbuc);
5. O veni, n-o veni, vom vedea;
6. O sã aparã în câteva minute.
a. 1, 3, 4, 5; c. 2, 3, 4, 6;
b. 2, 3, 5, 6; d. 1, 2, 5, 6.
21
171. Locuþiunile: 1. în caz de, 2. mãcar de, 3. peste drum de, 4. ce fel de, pot fi:
a. 1 – locutiune prepozitionalã, 2 – locutiune conjunctionalã, 3 – locutiune
adverbialã, 4 – locutiune adjectivalã;
b. 1 – locutiune conjunctionalã, 2 – locutiune prepozitionalã, 3 – locutiune
prepozitionalã, 4 – locutiune adverbialã;
c. 1 – locutiune prepozitionalã, 2 – locutiune conjunctionalã, 3 – locutiune
prepoziþionalã, 4 – locutiune adjectivalã.
172. Ce valoare morfologicã au cuvintele subliniate din enunturile:
1. Toti sunt contra lui;
2. Ai mei au votat contra;
3. Ce elegant a cântat!
4. La ce trebuie sã te astepti?
a. prepozitie, adverb, pronume interogativ, pronume relativ;
b. prepozitie, prepozitie, pronume relativ, pronume interogativ;
c. prepozitie, adverb, adverb, pronume interogativ.
173. Precizati valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enunturile:
1. Suntem de loc din Bucuresti;
2. Nu m-a multumit deloc rãspunsul tãu;
3. Am stationat pe loc neted;
4. Am rãspuns pe loc la toate întrebãrile;
a. locutiune prepozitionalã, adverb, locutiune adverbialã, adverb;;
b. locutiune adjectivalã, adverb, substantiv (cu prepozitie), adverb;
c. locutiune adjectivalã, adverb, substantiv (cu prepozitie), locutiune adverbialã.
174. Sufixul perfectului rudimentar al verbului cântai este:
a. –a -, c. –ai,
b. –i, d. M.
175. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frazã:
a. adverbele relative; c. conjunctiile si locutiunile
conjunctionale;
b. adjectivele pronominale relative; d. locutiunile prepozitionale.
176. Indicati enuntul în care de poate fi prepozitie:
a. Omul de trece strada e vecinul meu;
b. De aveam eu mintea lui as fi ajuns departe;
c. De mâine începem sã învãtãm;
d. Mergi de vezi ce se întâmplã!.
177. În enuntul: Halal viatã mai este si asta!, cuvântul subliniat îndeplineste functia sintacticã
de:
a. nu are functie sintacticã; c. atribut;
b. complement circumstantial de mod; d. nume predicativ.
22
178. Mai -mult-ca-perfectul exprimã:
a. o actiune trecutã, terminatã de curând;
b. o actiune trecutã, încheiatã anterior alteia din trecut;
c. o actiune care dureazã în trecut;
d. o actiune trecutã, terminatã într-un timp nedefinit.
179. Verbul a fi este predicativ în enunturile:
1. Îi era prieten din copilãrie;
2. Nu stiu cum sunt altii;
3. Copacul e acolo de sute de ani;
4. Ce e când ti se bate ochiul drept?
5. La ce orã e trenul?
6. Cursul este de trei luni de zile.
a. 1, 3, 6; c. 2, 3, 5, 6.
b. 3, 4, 5, 6;
180. În versurile: “Ia, eu fac ce fac de mult/Iarna viscolu’l-ascult” (Mihai Eminescu), cuvintele
subliniate au, în ordine, valoarea morfologicã de:
a. interjectie, substantiv; c. interjectie, adverb;
b. verb, substantiv; d. verb, adverb.
181. În enuntul: Ce frumos e afarã, ce liniste e, ce minunat!, cuvântul ce este:
a. pronume relativ în toate cazurile;
b. pronume relativ – primul; adverb – al doilea si al treilea;
c. adverb în toate cazurile;
d. adverb – primul si al treilea, adjectiv pronominal – al doilea.
182. Cuvintele subliniate din versurile: “Hai si noi la craiul, dragã/Si sã fim din nou copii”
(Mihai Eminescu), au, în ordine, valoare morfologicã de:
a. conjunctie, conjunctie, locutiune adverbialã;
b. adverb, adverb, locutiune adverbialã;
c. adverb, conjunctie, locutiune adverbialã.
183. În enuntul: Oricât de bine ar fi aici în timpul anului, totusi, uneori, vara, e cam cald, se
întâlnesc:
a. sapte adverbe; c. cinci adverbe.
b. sase adverbe;
184. Verbul a deveni este folosit:
a. numai copulativ; c. copulativ si auxiliar;
b. copulativ si tranzitiv; d. tranzitiv, auxiliar, copulativ.
23
185. Verbul a avea este folosit:
a. tranzitiv, auxiliar, predicativ,
copulativ;
c. auxiliar, predicativ, tranzitiv;
b. intranzitiv, auxiliar, copulativ; d. copulativ, auxiliar, predicativ.
186. Verbul a se înnopta este folosit:
a. personal, intranzitiv, predicativ, copulativ;
b. personal, tranzitiv, predicativ, impersonal;
c. predicativ, impersonal, tranzitiv, auxiliar;
d. impersonal, predicativ, intranzitiv.
187. Verbul a rãmâne poate fi, în functie de context:
a. tranzitiv, personal, predicativ, copulativ;
b. impersonal, personal, predicativ, intranzitiv, copulativ;
c. auxiliar, personal, tranzitiv, predicativ, copulativ;
d. predicativ, auxiliar, copulativ, personal, intranzitiv, impersonal
188. Verbul a se face, în functie de context, este folosit:
a. predicativ, personal, copulativ, tranzitiv;
b. predicativ, copulativ, tranzitiv, impersonal, personal;
c. tranzitiv, impersonal, predicativ, personal, copulativ, auxiliar;
d. intranzitiv, predicativ, copulativ, personal, impersonal.
189. Dupã interjectia uite poate urma:
a. subiect, complement direct;
b. subiect, complement circumstantial de scop;
c. numai complement direct.
190. Precizati functiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunturile:
1) Aici se face un spital;
2) Vrea sã se facã actor;
3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi;
4) A ajuns singur.
a. subiect, nume predicativ, nume predicativ, nume predicativ;
b. complement direct, nume predicativ, complement circumstantial de mod,
complement circumstantial de mod;
c. subiect, nume predicativ, complement circumstantial de mod, nume predicativ.
191. Indicati enunturile în care se gãsesc locutiuni adverbiale:
1. Pe zi ce trece se face mai frumoasã;
2. A dat nas în nas cu el;
3. În spatele casei era un nuc;
4. De bine, de rãu, mai trecea pe la ei;
5. Din moment ce ai plecat, la ce te mai asteptai de la ei.
a. 1, 2, 4; c. 2, 4, 5;
b. 1, 3, 4; d. 1, 3, 5.
24
192. Nu au grade de tărie toate adverbele din seria:
a. aproape, departe, atunci, asa; c. acum, târziu, repede, agale;
b. pururea, gata, anume, înadins; d. iute, aidoma, încet, devreme.
193. Din urmãtoarele serii de verbe alegeti-o pe cea corectã:
a. a displace, (îmi) va displace, (mi-)ar displace;
b. a displãcea, (îmi) va displace, (mi-)ar displace;
c. a displãcea, (îmi) va displãcea, (mi-)ar displãcea.
194. Din urmãtoarele tipare verbale, alegeti-o pe cea corectã:
a. a tace, va tace, ar tace;
b. a tãcea, va tãcea, ar tãcea;
c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.
195. Din urmãtoarele feluri verbale, alegeti-o pe cea corectã:
a. (eu) sã cheltui, (tu) sã cheltui, (el/ea) sã cheltuie:
b. (eu) sã cheltuiesc, (tu) sã cheltuiesti, (el/ea) sã cheltuiascã;
c. ambele configurații sunt admise, în variatie liberã.
196. Din urmãtoarele forme verbale, alegeti-o pe cea corectã:
a. a rãmâne, va rãmâne, ar rãmâne;
b. a rãmânea, va rãmânea, ar rãmânea;
c. ambele înfățișări sunt admise, în variatie liberã.
197. Alegeti forma verbalã accentuatã corect a verbului a blestema, la indicativ prezent,
persoana a III-a singular:
a. el/ea bléstemã;
b. el/ea blestémã;
c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.
198. Alegeti forma verbalã accentuatã corect a verbului a dumica, la indicativ prezent, persoana
a III-a singular:
a. el/ea dùmicã;
b. el/ea dumícã;
c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.
199. Alegeti formele verbale corecte:
a. el/ei anticipã c. ambele forme sunt admise, în variatie
liberã
b. el/ei anticipeazã d. depinde de sens
200. Alegeti formele verbale corecte:
a. el/ei degajeazã c. ambele forme sunt admise, în variatie
liberã
b. el/ei degajã d. depinde de sens

carlaandi · Nou venit Data inscrierii: 06/Ian/2008 Mesaje: 9

multumesc AL84 :-)

daca ai subiectele sila celelalte materii te rog sa le postezi.eu am numai la lit comp,com si rel pub si teh red

cammy26 · Nou venit Data inscrierii: 02/Ian/2009 Mesaje: 5

BUNA. SUNT CAMI si sunt anul II la LLR. as dori si eu rasp .la LRC AN 2 SEM 2

mina07 · Trimis: 31/05/2009 23:02 Titlul subiectului:

semestrul asta nu mai vine nimeni cu variante? eu am facut la lrc, dar as vrea si eu la fr cont si fr cp. dc a inceput cineva ex, sa le posteze, va rog.
iata raspunsurile mele:
1b, 2b, 3b, 4a, 5b, 6c, 7a, 8a, 9a, 10b, 11a, 12a, 13a, 14b, 15b, 16b, 17b, 18b, 19b, 20a, 21b, 22b, 23a, 24b, 25b, 26a, 27a, 28b, 29b, 30b, 31b, 32a, 33b, 34a, 35c, 36a, 37a, 38b, 39b, 40b, 41a, 42c, 43b, 44b, 45a, 46c, 47b, 48b, 49c, 50b, 51c, 52a, 53b, 54a, 55a?, 56a?, 57a, 58b, 59a, 60a, 61b, 62b, 63a, 64a, 65b?, 66b, 67b, 68b, 69b, 70b, 71b, 72c, 73a, 74a, 75?, 76d, 77a, 78a, 79c, 80d, 81a, 82b, 83b, 84b, 85a, 86b, 87b, 88b, 89c, 90b, 91c, 92c, 93a, 94b, 95b, 96b, 97c, 98a, 99?, 100a.
101b, 102b, 103b, 104c, 105a, 106b, 107c, 108b, 109c, 110b, 111a, 112a, 113c, 114b, 115b, 116b, 117b, 118a, 119a, 120b, 121a, 122b, 123b, 124b, 125c, 126b, 127b, 128c, 129c, 130c, 131b, 132b, 133?, 134a, 135b, 136a, 137b, 138b, 139a, 140b, 141c, 142a, 143a, 144a, 145a, 146a, 147a, 148?, 149c, 150a, 151c, 152a, 153b, 154a, 155a, 156c, 157b, 158b, 159a, 160b, 161b, 162a, 163b, 164c, 165c, 166?, 167a, 168a, 169d, 170d, 171a, 172c, 173c, 174b, 175d, 176c, 177c, 178b, 179b, 180c, 181c, 182c, 183c, 164a, 185c, 186d, 187b, 188b, 189c, 190a, 191a, 192b, 193c, 194b, 195c, 196a, 197a, 198b, 199d, 200d.
bafta!

_________________
"Pensee fait la grandeur de l' homme" Pascal

mina07 · Trimis: 31/05/2009 23:02 Titlul subiectului:

semestrul asta nu mai vine nimeni cu variante? eu am facut la lrc, dar as vrea si eu la fr cont si fr cp. dc a inceput cineva ex, sa le posteze, va rog.
iata raspunsurile mele:
1b, 2b, 3b, 4a, 5b, 6c, 7a, 8a, 9a, 10b, 11a, 12a, 13a, 14b, 15b, 16b, 17b, 18b, 19b, 20a, 21b, 22b, 23a, 24b, 25b, 26a, 27a, 28b, 29b, 30b, 31b, 32a, 33b, 34a, 35c, 36a, 37a, 38b, 39b, 40b, 41a, 42c, 43b, 44b, 45a, 46c, 47b, 48b, 49c, 50b, 51c, 52a, 53b, 54a, 55a?, 56a?, 57a, 58b, 59a, 60a, 61b, 62b, 63a, 64a, 65b?, 66b, 67b, 68b, 69b, 70b, 71b, 72c, 73a, 74a, 75?, 76d, 77a, 78a, 79c, 80d, 81a, 82b, 83b, 84b, 85a, 86b, 87b, 88b, 89c, 90b, 91c, 92c, 93a, 94b, 95b, 96b, 97c, 98a, 99?, 100a.
101b, 102b, 103b, 104c, 105a, 106b, 107c, 108b, 109c, 110b, 111a, 112a, 113c, 114b, 115b, 116b, 117b, 118a, 119a, 120b, 121a, 122b, 123b, 124b, 125c, 126b, 127b, 128c, 129c, 130c, 131b, 132b, 133?, 134a, 135b, 136a, 137b, 138b, 139a, 140b, 141c, 142a, 143a, 144a, 145a, 146a, 147a, 148?, 149c, 150a, 151c, 152a, 153b, 154a, 155a, 156c, 157b, 158b, 159a, 160b, 161b, 162a, 163b, 164c, 165c, 166?, 167a, 168a, 169d, 170d, 171a, 172c, 173c, 174b, 175d, 176c, 177c, 178b, 179b, 180c, 181c, 182c, 183c, 164a, 185c, 186d, 187b, 188b, 189c, 190a, 191a, 192b, 193c, 194b, 195c, 196a, 197a, 198b, 199d, 200d.
bafta!

_________________
"Pensee fait la grandeur de l' homme" Pascal

mina07 · Trimis: 31/05/2009 23:03 Titlul subiectului:

semestrul asta nu mai vine nimeni cu variante? eu am facut la lrc, dar as vrea si eu la fr cont si fr cp. dc a inceput cineva ex, sa le posteze, va rog.
iata raspunsurile mele:
1b, 2b, 3b, 4a, 5b, 6c, 7a, 8a, 9a, 10b, 11a, 12a, 13a, 14b, 15b, 16b, 17b, 18b, 19b, 20a, 21b, 22b, 23a, 24b, 25b, 26a, 27a, 28b, 29b, 30b, 31b, 32a, 33b, 34a, 35c, 36a, 37a, 38b, 39b, 40b, 41a, 42c, 43b, 44b, 45a, 46c, 47b, 48b, 49c, 50b, 51c, 52a, 53b, 54a, 55a?, 56a?, 57a, 58b, 59a, 60a, 61b, 62b, 63a, 64a, 65b?, 66b, 67b, 68b, 69b, 70b, 71b, 72c, 73a, 74a, 75?, 76d, 77a, 78a, 79c, 80d, 81a, 82b, 83b, 84b, 85a, 86b, 87b, 88b, 89c, 90b, 91c, 92c, 93a, 94b, 95b, 96b, 97c, 98a, 99?, 100a.
101b, 102b, 103b, 104c, 105a, 106b, 107c, 108b, 109c, 110b, 111a, 112a, 113c, 114b, 115b, 116b, 117b, 118a, 119a, 120b, 121a, 122b, 123b, 124b, 125c, 126b, 127b, 128c, 129c, 130c, 131b, 132b, 133?, 134a, 135b, 136a, 137b, 138b, 139a, 140b, 141c, 142a, 143a, 144a, 145a, 146a, 147a, 148?, 149c, 150a, 151c, 152a, 153b, 154a, 155a, 156c, 157b, 158b, 159a, 160b, 161b, 162a, 163b, 164c, 165c, 166?, 167a, 168a, 169d, 170d, 171a, 172c, 173c, 174b, 175d, 176c, 177c, 178b, 179b, 180c, 181c, 182c, 183c, 164a, 185c, 186d, 187b, 188b, 189c, 190a, 191a, 192b, 193c, 194b, 195c, 196a, 197a, 198b, 199d, 200d.
bafta!

_________________
"Pensee fait la grandeur de l' homme" Pascal

Moise Vasilica · Nou venit Data inscrierii: 08/Iun/2008 Mesaje: 5

Mina sunt de acord cu raspunsurile tale dar am si unele diferite:8b,16a,21a,29a,30a,34d,44a,45b,62a,66a,68a,71a,74d,75b,80b,84d,99c,104a,105b,109b,110a,119b,128a,133c,1a36c,137a,139b,145b,148c,159b,166b,169c,174a,181a,183a,188d,195b,199b

mina07 · Trimis: 01/06/2009 14:13 Titlul subiectului:

diferente fata de vasilica:
30-parasintetic inseamna derivat si cu prefix si cu sufix, o doime=o-art neh, doi rad, ime-sufix,
34-a innopta nu e copulativ, nu formeaza pn,
44-viitor popularpers III pl=or(vor)
45-imperativ forma negativa=nu+infinitiv (fi)
62-a se aseza- vb conj I, se conj ca si a lucra (lucreaza)
66=44
68-bani-sub la pl, trebuiesc- pers III, pl
71-sfoara-in DEX
80-nu sunt sigura care cuv sunt subliniate, cred ca: cat=adj, cu sensul de mult, bine=val subst, tot- adv, deci varianta c
104-e explicat in curs cu AC
109-prep cu e cu AC
in spatele+subst in G
110-104
139-or e cu sensul de insa, nu de sau
145-carevasazica=deci(DEX)
159-primul nu poate fi adv
181-ce frumos- e cu sens de superlativ, deci e adv

_________________
"Pensee fait la grandeur de l' homme" Pascal

barbu alexandra · Nou venit Data inscrierii: 16/Ian/2008 Mesaje: 11

raspunsurile pe care vi le scriu acum le-am verificat cu susținerea unor lucrari postate anul trecut si care au fost punctate ca fiind [i]corecte[/i]:
1b, 2b, 3b, 4a, 5b, 6c, 7a, 8b, 9a, 11a, 12a, 13a, 14b, 15c, 16a, 17b, 18b,
19b, 20a, 21a, 22b, 23a, 24b, 25b, 27a, 28b, 29a, 30a, 31b, 33b, 36a, 37a, 38b, 39b, 40b, 41a, 42c, 43b, 44a, 46b, 47b, 48b, 49c, 50b, 51c, 52a, 53b, 54a, 54a, 55a, 56a, 57a, 58b, 59a, 60a, 61a, 62a, 63a, 64b, 65a, 66a, 67a, 68a, 69b, 70b, 71a, 72b, 73a, 74d, 75b, 76d, 77a, 79c, 80c, 81c, 82b, 83b, 85a, 86b, 87b, 89c, 90b, 91c, 92c, 93a, 94b, 95b, 96b, 97c, 99c, 100a, 101b, 102b, 103b, 104c, 105b, 106b, 107c, 108b, 109c, 110b, 111c, 112a, 113c, 115b, 116b, 117b, 118b, 119b, 120b, 121a, 122b, 123b, 125c, 126b, 127b, 128a, 129b, 131b, 132b, 133a, 135b, 136a, 137b, 138b, 139a, 140b, 141c, 142a, 143a, 144a, 145a, 146b, 148c, 149c, 150a, 151c, 152b, 153b, 155a, 156c, 157b, 158b, 159b, 160b, 161b, 162a, 163b, 164c, 165c, 166b, 167a, 168a, 169c, 170d, 172c, 173c, 174a, 175d,176c, 177c, 178b, 179b, 180c, 181d, 184a, 185c, 186d, 188d, 189c, 190a, 191a, 192b, 194b, 195c, 196a, 197c, 198c, 199c, 200d
Bafta la examene :-)

AL82 · Junior Data inscrierii: 02/Mai/2008 Mesaje: 81

dragi colegi, am dat astazi examen la iasi si intrebarile au fost 85% din grila afisata,mult succes!

	Pagina de start a forumului FORUMUL STUDENTILOR UNIVERSITATII SPIRU HARET » Arhiva (LLR)	Ora este GMT + 3 ore
Pagina 1 din 1