fierascu alina
Nou venit
Data inscrierii: 01/Feb/2009
Mesaje: 21
Localitate: albeni
|
 Trimis: 28/05/2009 18:01 Titlul subiectului: |
 |
|
FACULTATEA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA LIMBA LATINA
AN I SEMESTRUL II
MULTIPLE CHOICE
1. O functie secundarã a cazului N este:
a. cea exclamativã
b. a interpelãrii
c. apozitionalã
2. Cazul vocativ (V) apare în latinã:
a. la începutul propozitiei
b. la mijlocul propozitiei (dupã verb)
c. la sfârsitul propozitiei
3. Selectati exemplul care ilustreazã un G posesiv (cu functie de atribut):
a. quis uestrum
b. nomen pacis
c. mater pueri
4. Selectati exemplul care ilustreaza un G partitiv (cu functie de atribut):
a.nemo nostrum
b.uersus Plauti
c. uis uerbi
5. Selectati exemplul care ilustreazã un G explicativ (al definirii, cu functie
atributivã):
a. spes uictoriae
b. periculum mortis
c. mulier magnae sapientiae
6. Selectati exemplul care ilustreazã un G subiectiv (cu functie de atribut):
a. ira ducis
b. laudator patriae
c. gratuit poetae
7. Selectati exemplul care ilustreazã un G obiectiv (cu functie de atribut):
a. aula argenti
b. memor beneficii
c. narratio historiae
8. Selectati exemplul care ilustreazã un G al materiei (cu functie de atribut):
a. uox uirtutis
b. montes auri
c. ubinam gentium
9. Selectati exemplul care ilustreazã un G al pretului (cu functie de
complement):
a. uillas magni aestimo
b. consulum aduentus
c. consuetudo pueri
10. Selectati exemplul care ilustreazã un G al delictului (cu functie de
complement):
a. Cicero proditionis accusatus est
b. gnarus litterarum
c. cupiditas hominis
11. Selectati exemplul care ilustreazã un G obiectiv (cu functie de complement):
a. pars hominum
b. particeps rationis
c. gleba picis
12. Dativul de atribuire reprezintã:
a. o functie sintacticã a cazului D
b. o realitate sintacticã a cazului D
c. o valoare sintacticã a cazului D
13. Dativul de atribuire este determinat de:
a. verbe defective
b. verbe anomale
c. verbe impersonale
14. Dativul posesiv face parte din sfera sintactico-semanticã a:
a. dativului final
b. dativul interesului si daunei
c. dativul de atribuire
15. Dativul punctului de vedere (dativul de relatie) se exprimã de obicei:
a. prin forme pronominale si verbale la participiul prezent
b. substantive
c. adjective substantivizate
16. Dativul autorului (dativul de agent) este dependent sintactic de:
a. dativul final
b. dativul de atribuire
c. dativul folosului si/sau al pagubei
17. Dativul de regim este determinat de:
a. verbe predicative
b. substantive verbale
c. adjective
18. Adjectivele care indicã asemãnarea sau deosebirea determinã:
a. complemente în cazul G
b. complemente în cazul D (dative de regim)
c. complemente în cazul Ac
19. Selectati exemplul care ilustreazã un D de atribuire (cu functie de
complement):
a. duci persuadere
b. usui esse
c. uitae utilis
20. Selectati exemplul care ilustreazã un D posesiv (cu functie de complement):
a. amico resistere
b. Caesari ira est.
c. prodesse alicui
21. Selectati exemplul care ilustreazã un D final (de scop):
a. hominibus prodesse
b. dono dare
c. carus patri
22. Selectati exemplul care ilustreazã un D al folosului (datiuus commodi):
a. honori tribuere
b. amicus libertatis
c. animalibus curare
23. Selectati exemplul care ilustreazã un D al pagubei (datiuus incommodi):
a. obstare hostibus
b. discipulo suadere
c. litteris studere
24. Selectati exemplul care ilustreazã un D de regim:
a. imperiis parere
b. fidelis amicorum
c. uae uictis !
25. Propozitia „Acela este departe pentru mine.” traduce exprimarea latineascã:
a. Hic mei procul est.
b. Ille mihi procul est.
c. Ille me procul est.
26. Propozitia „Gallii erau deosebiti fatã de romani.” Traduce exprimarea
latineascã:
a. Galli impari Romanis erant.
b. Galli similes Romanis erant.
c. Galli dissimiles Romanis erant.
27. În sintagma cauere hostes recunoastem un:
a. acuzativ obiect direct
b. acuzativ obiect intern
c. acuzativ de relatie
28. În sintagma latinã: exercitum flumen traicere recunoastem:
a. un acuzativ intern
b. un acuzativ dublu
c. un acuzativ al directiei
29. În sintagma latinã pugnam pugnare recunoastem:
a. un acuzativ obiect direct
b. un acuzativ de relatie
c. un acuzativ intern
30. În sintagma latinã: milites fracti pedes recunoastem:
a. un acuzativ de relatie
b. un acuzativ adverbial
c. un acuzativ subiect logic
31. În sintagma latinã: Te felicem ! recunoastem:
a. un acuzativ dublu
b. un acuzativ intern
c. un acuzativ exclamativ
32. În propozitia latinã Me miseret. recunoastem:
a. un acuzativ exclamativ
b. un acuzativ subiect logic
c. un acuzativ adverbial
33. În sintagma latinã per decem annos recunoastem:
a. un acuzativ al duratei
b. un acuzativ al directiei
c. un acuzativ al spatiului strãbãtut
34. În sintagma latinã peruenire in / ad Graeciam recunoastem:
a. un acuzativ al spatiului strãbãtut
b. un acuzativ al directiei
c. un acuzativ cauzal
35. În sintagma latinã ob dignitatem recunoastem:
a. un acuzativ instrumental-modal
b. un acuzativ al momentului
c. un acuzativ cauzal
36. În sintagma latinã quadraginta annos natus recunoastem:
a. un acuzativ al duratei
b. un acuzativ al vârstei
c. un acuzativ-instrumental-modal
37. În sintagma latinã per fortitudinem uincit recunoastem:
a. un acuzativ instrumental-modal
b. un acuzativ cauzal
c. un acuzativ final
38. În sintagma latinã: propensus ad optimas res recunoastem:
a. un acuzativ cauzal
b. un acuzativ final
c. un acuzativ al directiei
39. Functia sintacticã fundamentalã si originarã a cazului Abl este:
a. complement circumstantial separativ
b. complement circumstantial instrumental
c. complement circumstantial cu functie localã
40. Ablativul originii reprezintã o valoare sintacticã din sfera:
a. complementului circumstantial cu functie localã
b. complementului circumstantial instrumental
c. complementului circumstantial separativ
41. Ablativul cauzei reprezintã o valoare sintacticã din sfera:
a. complementului circumstantial instrumental
b. complementului circumstantial separativ
c. complementului circumstantial cu functie localã
42. Ablativul modal si sociativ reprezintã valori sintactice din sfera:
a. complementului circumstantial separativ
b. complementului circumstantial instrumental
c. complementului circumstantial cu functie localã
43. Cele mai putine valori sintactice exprimate prin cazul Abl apartin:
a. complementului circumstantial cu functie localã
b. complementului circumstantial separativ
c. complementului circumstantial instrumental
44. Complementul circumstantial separativ exprimã valori sintactice precum:
a. ablativul de relatie si al comparatiei
b. ablativul prosecutiv si al pretului
c. ablativul de agent si al comparatiei
45. Ablativul locului si ablativul timpului reprezintã valori sintactice din sfera:
a. complementului circumstantial cu functie localã
b. complementului circumstantial instrumental
c. complementului circumstantial separativ
46. Complementul circumstantial instrumental exprimã valori sintactice precum:
a. Abl comparatiei
b. Abl autorului
c. Abl prosecutiv
47. Selectati exemplul care ilustreazã un Abl privativ:
a. sub monte
b. sine amicitia
c. libertate priuare
48. În sintagma latinã complere diuitiis recunoastem:
a. un Abl separativ
b. un Abl instrumental
c. un Abl al belsugului
49. Selectati exemplul care ilustreazã un Abl separativ:
a. domo abire
b. pace gaudere
c. gladiis uti
50. În sintagma latinã pax melior uictoria recunoastem:
a. un Abl instrumental
b. un Abl de relatie
c. un Abl al comparatiei
51. Selectati exemplul care ilustreazã un Abl de agent (al autorului):
a. ex uulneribus perire
b. ab hostibus uictus
c. fluminibus abundare
52. În sintagma latinã ex metu fugere recunoastem:
a. un Abl separativ
b. un Abl al originii
c. un Abl de cauzã
53. Selectati exemplul care ilustreazã un Abl de relatie:
a. ceteros eloquentia superare
b. maximis lacrimis obsecrare
c. uiginti talentis uendere
54. În sintagma latinã medio die peruenire recunoastem:
a. un Abl al locului
b. un Abl al momentului
c. un Abl modal
55. Selectati exemplul care ilustreazã un Abl modal:
a. cum militibus uenire
b. lege iudicare
c. in adulescentia discere
56. În sintagma latinã tribus horis stare recunoastem:
a. un Abl al locului
b. un Abl al lipsei
c. un Abl al duratei
57. Selectati exemplul care ilustreazã un Abl al calitãtii:
a. capillo promisso esse
b. magno comitatu peruenire
c. multo labore facere
58. În sintagma latinã litore pugnare recunoastem:
a. un Abl separativ
b. un Abl al locului
c. un Abl de cauzã
59. Selectati exemplul care ilustreazã un ablativ al lipsei:
a. in Africa manere
b. riuis orbare
c. pane alere
60. Genitivul calitãtii putea exprima:
a. continutul unui obiect
b. vârsta
c. legãturile de rudenie
61. Valorile sintactice ale atributului în cazul genitiv din latinã:
a. se regãsesc în românã
b. nu s-au mostenit în românã
c. s-au mostenit schimbându-si valoarea sintactico-semanticã
62. Elementul predicativ suplimentar din latinã se regãsea:
a. la oricare caz gramatical
b. numai în cazul nominativ
c. la cazul acuzativ
63. Atributul adjectival din latinã se regãsea:
a. numai la cazul nominativ
b. la oricare caz gramatical
c. la cazul genitiv
64. Un substantiv în cazul genitiv, însotit de verbul esse, care exprimã o datorie
sau o sarcinã, este:
a. un genitiv al caracterizãrii
b. un genitiv posesiv
c. un genitiv explicativ
65. Substantivul în genitiv care are functia de a explica sensul substantivului
determinat este:
a. un G al definirii (explicativ)
b. un G subiectiv
c. un G obiectiv
66. Substantivele în genitiv care determinã substantive de origine verbalã sunt:
a. genitive cu functie de complement
b. genitive subiective sau obiective
c. genitive explicative
67. Substantivele în genitiv care exprimã raporturi de rudenie sunt:
a. determinate de substantive ca: filius, filia, uxor, seruus
b. determinate de verbe ca: nasci, oriri, gigni
c. determinate de participii ca: genitus, ortus, natus
68. Substantivele în genitiv determinate de verbe impersonale care exprimã
sentimente sunt:
a. genitive subiective din sfera sintacticã a atributului
b. genitive obiective cu functie sintacticã de atribut
c. complemente cu valoare de G obiectiv
69. Genitivul continutului (al materiei) apartine sferei semantice a:
a. genitivului posesiv
b. genitivului explicativ (al definirii)
c. genitivului calitãtii
70. Calitatea unei persoane sau a unui lucru se exprima în limba latinã prin:
a. cazul N
b. cazul Ac
c. cazurile G. si Abl
71. Adjectivele sau verbele la modul participiu determinã substantive în:
a. cazul Ac
b. cazul Abl
c. cazurile G si D
72. O modalitatea de utilizare a uneia dintre cele douã structuri frazeologice,
acuzativ + infinitiv sau nominativ + infinitiv, este determinatã în limba latinã
de:
a. functia de completare a întelesului verbului regent
b. categoriile de verbe care le impun si rolul lor sintactic la nivelul
frazei
c. elementele caracteristice sub raport morfo-sintactic
73. întrebuințarea modului verbal în propozitiile subordonate completive este:
a. arbitrarã
b. determinatã de raportul temporal în care se aflã cu propozitia regentã
c. determinatã de tipul predicatul regentei (sensul acestuia)
74. Verbele unipersonale cu sens impersonal, îndată ce exprimã un act de vointã,
determinã utilizarea:
a. unei completive infinitivale, NOM + infinitiv
b. unei completive infinitivale, AC + infinitiv
c. unei completive conjunctivale
75. Locutiunea conjunctionalã ne non introduce în limba latinã:
a. o completivã infinitivalã
b. o completivã conjunctivalã
c. o circumstantialã finalã negativã
76. Conjunctia quin introduce o completivã conjunctivalã atunci când:
a. verbul regent face parte din categoria celor de vointã
b. verbul regent exprimã temerea
c. verbul regent are formã negativã sau interogativã cu sens negativ
exprimând piedica sub forma unei îndoieli
77. Subordonata completivã conjunctivalã
a. nu s-a mostenit în limbile romanice
b. s-a mostenit în limbile romanice cu caracteristicile din latinã
c. s-a mostenit în privinta modului verbal, dar schimbând conjunctia
introductivã ut cu quod
78. Propozitiile completive interogative indirecte sunt marcate de:
a. pronume si adverbe interogativ-relative care le introduc
b. particule, pronume si adverbe interogativ-relative care le introduc, dar
si de verbe cu sens interogativ care le determinã
c. conjunctiile corelative specifice
79. Expresia sane quidem reprezintã în latinã:
a. un rãspuns rectificativ la o propozitie interogativã indirectã
b. un rãspuns de corectare la o propozitie interogativã directã
c. un rãspuns afirmativ la o propozitie interogativã directã
80. Locutiunea conjunctionalã ut ne marcheazã o:
a. propozitie subordonatã circumstantialã finalã
b. propozitie subordonatã completivã conjunctivalã
c. propozitie subordonatã circumstantialã cauzalã negativã
81. Locutiunea adverbialã nihil minus reprezintã în limba latinã:
a. o modalitate de introducere a unei subordonate finale
b. o modalitate de introducere a unei subordonate modal-comparative
c. un rãspuns negativ la o propozitie interogativã directã
82. În cadrul frazei latine: Adiuta me quo fiat facilius. recunoastem o propozitie
subordonatã circumstantialã finalã în cadrul exprimãrii:
a. adiuta me
b. me quo fiat
c. quo fiat facilius
83. Propozitiile subordonate circumstantiale finale si consecutive nu pot fi
substituite de propozitiile participiale, întrucât:
a. sunt determinate de verbe regente de miscare
b. exprimã o actiune posterioarã în raport cu regenta
c. se aseamãnã teribil de bine între ele
84. Care dintre urmãtoarele tipuri de propozitii subordonate circumstantiale pot
fi caracterizate prin criteriul tipologizãrii NATURALE / IREALE:
a. propozitiile circumstantiale modal-comparative
b. propozitiile circumstantiale cauzale si temporale
c. propozitiile circumstantiale cauzale, modal-comparative si
conditionale
85. Diferentierea între propozitia participialã relativã si cea absolutã constã în:
a. folosirea timpurilor la modul participiu
b. pozitionarea diferitã în cadrul frazei în care apar
c. legãtura sau lipsa de legãturã a respectivei participiale cu propozitia
regentã
86. Atât propozitia participialã relativã, cât si cea absolutã pot substitui:
a. propozitii subordonate circumstantiale temporale, cauzale,
conditionale, concesive
b. propozitii subordonate circumstantiale finale, consecutive, cauzale
c. propozitii subordonate circumstantiale finale, consecutive, cauzale,
conditionale, concesive
87. Cele mai numeroase valori sintactico-semantice le are în limba latinã:
a. conjunctia quod
b. conjunctia ut
c. conjunctia cum
88. Conjunctia quod introduce propozitii al cãror predicat se poate afla:
a. doar la modul indicativ
b. mai ales la modul indicativ, dar si la conjunctiv
c. deopotrivã la modul indicativ si conjunctiv
89. Pentru stabilirea corectã a valorilor lor sintactico-semantice, este importantã
prezenta elementelor corelative anticipative în cazul propozitiilor
subordonate circumstantiale:
a. consecutive, finale, modal-comparative si concesive
b. consecutive si concesive
c. modal-comparative
90. Alegeti varianta corectã de traducere în limba românã a frazei latine: Timeo
ne pater non ueniat„
a. ”Mã tem cã vine tata.”
b. „Mã tem cã nu vine tata.”
c. „Mã tem sã nu vinã tata.”
91. Echivalati corect în limba latinã fraza: „Îmi realizează plăcere faptul cã ai
venit.”
a. Laetor quoniam tu ueni.
b. Laetor quod uenis.
c. Laetor quod uenisti.
92. Propozitia completivã explicativã se referã în limba latinã la:
a. propozitiile subordonate completive infinitivale
b. propozitiile subordonate completive conjunctivale
c. propozitiile subordonate completive introduse prin conjunctia quod
93. Între propozitia subordonatã completivã infinitivalã si cea introdusã prin
conjunctia quod existã similitudini în privinta:
a. utilizãrii lor dupã unele verbe regente de acelasi tip
b. utilizãrii aceluiasi mod verbal
c. utilizãrii aceluiasi timp verbal
94. Verbele de sentiment si expresiile declarative impersonale determinã
folosirea deopotrivã a propozitiilor subordonate completive:
a. infinitivale si conjunctivale
b. infinitivale si a celor explicative (introduse prin conjunctia quod)
c. infinitivale si interogative indirecte
95. Alegeti traducerea corectã în limba românã a frazei latine: Parentes nuntiant
se uenire.
a. „Pãrintii anuntã cã ei vin.”
b. „Pãrintii anuntã cã se vine.”
c. „Pãrintii anuntã cã el vine.”
96. Conjunctia cum construitã cu verbul predicatului la modul INDICATIV
exprimã:
a. valori circumstantiale cauzale
b. valori circumstantiale concesive
c. valori circumstantiale temporale
97. Conjunctia cum construitã cu verbul predicatului la modul CONJUNCTIV
exprimã:
a. valori circumstantiale finale
b. valori circumstantiale consecutive
c. valori circumstantiale cauzale si concesive
98. Pentru exprimarea latinã Quae cum ita sint, alegeti varianta corectã de
traducere în limba românã:
a. „Dat fiind cã asa stau lucrurile …”
b. „Cum astea asa sunt …”
c. „Aceste lucruri sunt asa …”
99. Adverbele ita si sic reprezintã elemente corelative anticipative pentru
propozitiile subordonate circumstantiale:
a. finale si consecutive
b. consecutive si modal-comparative
c. finale si concesive
100. Adjectivele talis, -e si tantus, -a, -um reprezintã elemente corelative
anticipative pentru propozitiile subordonate:
a. circumstantiale consecutive si modal-comparative
b. circumstantiale concesive si finale
c. completive conjunctivale
101. În cadrul frazei latine: Venit ut dixit., subordonata este o propozitie:
a. completivã conjunctivalã
b. circumstantialã temporalã
c. circumstantialã modal-comparativã
102. Traducerea corectã în limba românã a frazei latine: Venit ut dixit. este:
a. „A venit cã a zis.”
b. „A venit (pre)cum a zis.”
c. „A venit când a zis.”
103. Cuvântul licet reprezintã în limba latinã:
a. un verb, dar si o conjunctie
b. un adverb, folosit conjunctional
c. un pronume nedefinit
104. Propozitiile participiale se redau în limba latinã cu predicatul la:
a. participiul prezent si perfect
b. participiul viitor
c. participiul prezent si viitor
105. Propozitia participialã relativã are subiectul exprimat:
a. în acelasi caz cu subiectul propozitiei regente
b. în general la cazul nominativ
c. nu are subiect propriu
106. Propozitia participialã absolutã are subiectul exprimat:
a. la cazul nominativ
b. la cazul ablativ
c. la cazul subiectului din propozitia regentã
107. Alegeti traducerea corectã în limba românã a frazei latine: Memoria minuitur
nisi eam exerces.
a. „Memoria slãbeste dacã nu o cultivi.”
b. „Memoria este micã dacã nu exersezi.”
c. „Memoria este diminuatã dacã nu te exerciti.”
108. În cadrul frazei latine: Memoria minuitur nisi eam exerces., propozitia
subordonatã circumstantialã conditionalã nisi eam exerces este:
a. potentialã
b. irealã
c. realã
109. Propozitia subordonatã circumstantialã conditionalã poate fi substituitã:
a. doar de propozitii participiale (relative sau absolute)
b. de propozitii subordonate relative circumstantiale (cu valoare
conditionalã) si de propozitii participiale
c. doar de propozitii relative circumstantiale
110. Propozitia subordonatã circumstantialã conditionalã poate fi substituitã:
a. doar dacã este realã sau irealã
b. doar dacã este potentialã
c. indiferent de tipologie
111. Conjunctia si are valoare:
a. conditionalã
b. conditionalã si concesivã
c. restrictiv-limitativã
112. Tipologizarea propozitiei subordonate circumstantiale conditionale se
realizeazã în limba latinã:
a. tinând cont de modurile si timpurile cu care aceasta se construieste
b. dupã raporturile sintactico-semantice pe care le are cu regenta
c. dupã pozitia ei în cadrul frazei în care apare
113. Conjunctiile dum, donec, quoad se utilizeazã pentru a introduce si marca o
propozitie subordonatã circumstantialã:
a. conditionalã
b. temporalã
c. cauzalã
114. Exprimarea latinã: Nescio utrum legam an scribam. este alcãtuitã din:
a. o singurã propozitie
b. o propozitie principalã, regenta, si o propozitie subordonatã
c. trei propozitii
115. Conjunctia latinã ne marcheazã introducerea unei propozitii subordonate:
a. completive conjunctivale
b. completive conjunctivale si a unei circumstantiale finale
c. circumstantiale consecutive
116. Pentru exprimarea din limba românã: „Dacã ai putea veni, as putea fi
bucuros.”, echivalati corect în limba latinã:
a. Si uenias, laetus sim.
b. Si ueneris, laetus sim.
c. Si uenies, laetus ero.
117. Echivalati corect în limba latinã fraza: „Cât timp esti fericit, ai multi
prieteni.”, alegând varianta corectã de mai jos:
a. Donec eris felix, multos amicos habebis.
b. Donec es felix, multos amicos habes.
c. Donec sis felix, multos amicos habeas
118. Genitivul calitãtii din limba latinã s-a mostenit în limba românã în cazul:
a. Ac însotit de prepozitie
b. G
c. D
119. Genitivul subiectiv din limba latinã s-a mostenit în limba românã în cazul:
a. Ac însotit de prepozitie
b. G
c. D
120. Substantivele latinesti în cazul genitiv cu functie de complement:
a. nu s-au mostenit în limba românã
b. s-au mostenit în limba românã la cazul Ac
c. le regãsim, în limba românã, tot la cazul G, determinat de verbe,
prepozitii, locutiuni prepozitionale
121. Functia sintacticã adverbalã a genitivului latin se referã la faptul cã acest
caz poate determina:
a. un substantiv sau un substitut al acestuia
b. un verb
c. verbe, adverbe, adjective de origine verbalã
122. Dativul cu esse se mai utilizeazã si sub denumirea de:
a. dativ posesiv sau sum pro habeo
b. dativ de atribuire
c. dativul complementului indirect
123. Dativul final sau de scop se exprimã în general în limba latinã printr-un:
a. pronume
b. verb la participiu
c. nume de lucru sau substantiv abstract la numãrul singular
124. Dativul final sau de scop este determinat mai ales de:
a. verbe care afecteazã o persoanã în bine sau în rãu
b. verbe precum: dare, tribuere, mittere, accipere etc.
c. verbe intranzitive
125. Dativul exprimat prin pronume ca mihi, tibi, nobis, uobis – arãtând
implicarea moral-afectivã la desfãsurarea unei relatãri – reprezintã:
a. dativul punctului de vedere
b. dativul autorului
c. dativul etic
126. Subiectul logic, exprimând persoana care are obligatia îndeplinirii actiunii
verbale, este reprezentat de:
a. dativul autorului (de agent)
b. dativul interesului
c. dativul etic
127. Persoana în paguba cãreia se realizeazã actiunea verbalã se exprimã în limba
latinã prin:
a. dativul interesului
b. dativul daunei
c. dativul autorului
128. Substantivul în cazul dativ determinat de interjectii are functia sintacticã de:
a. complement indirect
b. dativ de regim
c. dativ de atribuire
129. În limba românã, s-a pãstrat identic, ca valoare stilisticã si ca formã de
exprimare:
a. dativul interesului
b. dativul final
c. dativul etic
130. Un acuzativ obiect direct, însotit de un al doilea acuzativ care se comportã ca
un nume predicativ, formeazã în limba latinã un acuzativ:
a. dublu
b. intern
c. adverbial
131. Verbe tranzitive (la diateza activã) cu valoare copulativã, precum: nominare,
declarare, creare, efficere etc. determinã:
a. acuzativul obiect direct
b. acuzativele duble
c. acuzativele subiecte logice
132. Verbele care exprimã ideea de instructie, educatie sau de rugãminte, cerere,
determinã:
a. acuzative de relatie
b. acuzative interne
c. acuzative duble
133. Complementul direct în acuzativ determinat de verbe din aceeasi familie de
cuvinte se numeste:
a. acuzativul intern (figura sinonimicã)
b. acuzativul intern (figura etimologicã)
c. acuzativul exclamatiei
134.
Complementul direct în acuzativ determinat de verbe înrudite ca sens se
numeste:
a. acuzativul de relatie
b. acuzativul intern (figura sinonimicã)
c. acuzativul intern (figura etimologicã)
135. Complementul prin care se face o referire limitativã la actiunea sau starea
verbalã se numeste:
a. acuzativul spatiului strãbãtut
b. acuzativul adverbial
c. acuzativul de relatie
136. Adjectivele care indicã o cantitate sau cele care aratã succesiunea, utilizate la
neutru singular, la cazul Ac, sunt:
a. acuzative exclamative
b. acuzative adverbiale
c. acuzative de relatie
137. Exprimarea extinderii actiunii verbale se reda în limba latinã prin:
a. complementul circumstantial de loc
b. complementul circumstantial de timp
c. complementul circumstantial de loc si de timp în cazul Ac
138. Exprimarea tintei spre care se îndreaptã actiunea verbalã se realiza în limba
latinã prin:
a. acuzativul directiei
b. acuzativul final
c. acuzativul spatiului parcurs
139. Substantivele în Ac, însotite de prepozitia ob sau propter, îndeplinesc functia
sintacticã de:
a. complement circumstantial modal-instrumental
b. complement circumstantial de cauzã
c. complement circumstantial final
140. Substantivele în acuzativ însotite de prepozitia ad si determinate de adjective
exprimând înclinatia sau disponibilitatea îndeplinesc functia sintacticã de
complement circumstantial:
a. de loc
b. de timp
c. final
141. Complementul circumstantial de loc, redat în cazul ablativ însotit de
prepozitiile e(x), a(b), de, este considerat un:
a. Abl separativ
b. Abl al locului
c. Abl al cauzei
142. Substantivele în cazul Abl, determinate de verbe sau participii verbale din
sfera semanticã a originii sau provenientei, au valoare sintacticã de:
a. ablativ separativ
b. ablativ al originii
c. ablativ al calitãtii
143. Substantivele în cazul Abl, determinate de verbe la diateza pasivã si care
exprimã fiinta sau lucrul de cãtre care este îndeplinitã actiunea verbalã, au
valoarea sintacticã de:
a. ablativ de agent (al autorului)
b. ablativ instrumental
c. ablativ sociativ
144. Substantivele în cazul Abl, care reprezintã termenul de referintã al unei
comparatii, au valoarea sintacticã de:
a. Abl de relatie
b. Abl modal
c. Abl de comparatie
145. Substantivele în cazul Abl, indicând fiinta sau lucrul care însoteste subiectul
sau obiectul actiunii verbale, au valoare sintacticã de:
a. Abl modal
b. Abl autorului
c. Abl sociativ
146. Substantivele în cazul Abl care aratã cã actiunea verbalã se realizeazã fãrã
nici o însotire (fapt redat cu susținerea prepozitiei sine) au valoarea sintacticã
de:
a. Abl privativ
b. Abl prosecutiv
c. Abl sociativ
147. Substantivele în cazul Abl, exprimând ideea de cale de acces, niciodatã
însotite de prepozitie, au valoare sintacticã de:
a. ablativ al locului
b. Abl separativ
c. Abl prosecutiv
148. Substantivele în cazul Abl, care contin în sensul lor ideea de timp, neînsotite
de prepozitii, au valoare sintacticã de:
a. ablativ al duratei si al momentului
b. Abl modal
c. Abl instrumental
149. În functie de criteriul scopului comunicãrii, propozitiile pot fi:
a. enuntiative
b. negative
c. simple
150. În functie de numãrul de elemente din care sunt alcãtuite, propozitiile pot fi:
a. dezvoltate
b. exclamative
c. negative
151. Majoritatea propozitiilor principale independente sunt:
a. negative
b. exclamative
c. enuntiative
152. În formularea propozitionalã Male est aduerbium., subiectul gramatical este
exprimat prin:
a. substantiv
b. adverb
c. verb
153. Subiectul subînteles în persoana verbului, indicatã prin desinenta personalã,
este considerat:
a. subiect neexprimat
b. subiect logic
c. subiect gramatical
154. Un verb impersonal, de afect, cu valoare predicativã, conditioneazã un
subiect:
a. gramatical, în cazul N
b. logic, în cazul Ac
c. nu prezintã subiect
155. Un verb la conjugarea perifrasticã pasivã, cu valoare predicativã,
conditioneazã existenta unui subiect (cu valoare de complement
circumstantial de agent):
a. logic, în cazul D
b. gramatical, în cazul N
c. în indiferent ce caz gramatical
156. În formularea propozitionalã: Caesar maximus princeps habetur., predicatul
este:
a. verbal
b. nominal
c. narativ
157. În formularea propozitionalã: Caesar maximus princeps habetur., cuvântul
princeps este:
a. subiect
b. atribut adjectival
c. nume predicativ
158. În formularea propozitionalã: Caesar maximus princeps habetur., subiectul
este:
a. maximus
b. princeps
c. Caesar
159. În propozitia: Caesar maximus princeps habetur., cuvântul maximus este:
a. atribut adjectival
b. nume predicativ
c. subiect
160. În formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., subiectul este cuvântul:
a. uirtus
b. amare
c. patriam
161. În formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., cuvântul patriam este:
a. complement direct (Ac de obiect)
b. atribut adjectival
c. atribut substantival
162. În formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., predicatul este:
a. verbal
b. subînteles
c. nominal
163. Predicatul nominal în cadrul formulãrii propozitionale: Amare patriam est
uirtus praestantissima omnium Gallorum. este redat prin:
a. est uirtus
b. praestantissima est
c. patriam est
164. În formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., cuvântul praestantissima are functie sintacticã de:
a. nume predicativ
b. atribut adjectival
c. atribut substantival
165. În formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., cuvântul Gallorum are functia sintacticã de:
a. atribut substantival (G posesiv)
b. atribut substantival (G explicativ)
c. atribut substantival (G calitãtii)
166. . În formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., cuvântul omnium are functia sintacticã de:
a. complement indirect
b. atribut adjectival
c. atribut substantival
167. Pentru formularea propozitionalã: Amare patriam est uirtus praestantissima
omnium Gallorum., selectati traducerea corectã:
a. „A-si iubi patria reprezintã cea mai de seamã calitate a tuturor
galilor.”
b. „Prestanta tuturor galilor este o virtute în patria lor.”
c. „Patria este cea mai mare virtute a tuturor galilor.”
168. Pentru formularea propozitionalã: Huic ab adulescentia bella intestina grata
fuerunt., selectati traducerea corectã:
a. „Acesta din tinerete a avut dragi rãzboaie interne.”
b. „Acestuia din tinerete i-au fost plãcute rãzboaiele interne.”
c. „Rãzboaiele interioare, din tinerete, i-au fãcut plãcere.”
169. Subiectul gramatical din formularea propozitionalã Huic ab adulescentia
bella intestina grata fuerunt. este:
a. huic
b. bella
c. intestina
170. Predicatul formulãrii propozitionele: Huic ab adulescentia bella intestina
grata fuerunt. este:
a. nominal
b. verbal
c. subînteles
171. Predicatul nominal al propozitiei: Huic ab adulescentia bella intestina grata
fuerunt. este:
a. fuerunt
b. bella fuerunt
c. grata fuerunt
172. În propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul
huic are functia si valoarea sintacticã de:
a. complement indirect (D de atribuire)
b. complement indirect (D cu esse)
c. complement indirect (D de agent)
173. În propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul
adulescentia are functia si valoarea sintacticã de:
a. complement circumstantial (Abl duratei)
b. complement circumstantial (Abl separativ)
c. complement circumstantial (Abl momentului)
174. În propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul
intestina are functie sintacticã de:
a. apozitie
b. atribut adjectival
c. complement direct
175. În propozitia: Huic ab adulescentia bella intestina grata fuerunt., cuvântul
grata are functia sintacticã de:
a. subiect
b. atribut apozitional
c. nume predicativ
176. Pentru propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est., alegeti traducerea
corectã:
a. „Bãtrânetea bãrbatilor merituosi este fericitã.”
b. „Bãtrânetea oamenilor este plinã de bunuri.”
c. „Bãrbatii buni la bãtrânete sunt fericiti.”
177. Propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est. prezintã un predicat:
a. subînteles
b. verbal
c. nominal
178. Subiectul propozitiei: Bonorum uirorum senectus beata est. este:
a. beata
b. senectus
c. bonorum
179. Predicatul formulãrii propozitionale: Bonorum uirorum senectus beata est.
este:
a. beata est
b. senectus est
c. uirorum est
180. În propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est., cuvântul uirorum are
functie si valoare sintacticã de:
a. atribut (genitivul calitãtii)
b. atribut (genitivul posesiv)
c. atribut (genitivul explicativ)
181. În propozitia: Bonorum uirorum senectus beata est., cuvântul bonorum
îndeplineste functia sintacticã de:
a. atribut apozitional
b. complement circumstantial (ablativul calitãtii)
c. atribut adjectival
182. Pentru formularea propozitionalã: Lucullus homo diuitissimus habebatur.,
alegeti traducerea corectã:
a. „Lucullus considera omul destul de vicios.”
b. „Lucullus era considerat un om deosebit de bogat.”
c. „Un om extraordinar de vicios era socotit Lucullus.”
183. Predicatul propozitiei: Lucullus homo diuitissimus habebatur. este:
a. habebatur
b. homo habebatur
c. diuitissimus habebatur
184. În formularea propozitionalã: Lucullus homo diuitissimus habebatur.,
cuvântul Lucullus are rol sintactic de:
a. subiect
b. nume predicativ
c. apozitie
185. În propozitia: Lucullus homo diuitissimus habebatur., cuvântul homo are
functia sintacticã de:
a. subiect
b. apozitie
c. nume predicativ
186. Formularea propozitionalã: Lucullus homo diuitissimus habebatur. prezintã
un predicat:
a. nominal
b. verbal
c. subînteles
187. În formularea propozitionalã: Lucullus homo diuitissimus habebatur.,
cuvântul diuitissimus îndeplineste rolul sintactic de:
a. atribut adjectival
b. nume predicativ
c. atribut apozitional
188Formularea propozitionalã: Lucullus homo diuitissimus habebatur. este o:
a. propozitie enuntiativã, dezvoltatã, afirmativã
b. propozitie exclamativã
c. propozitie subordonatã (secundarã), dezvoltatã,
2. În funcţie de criteriul aspectului sub care se prezintă enunţul, propoziţiile pot
fi:
a) principale
b) interogative
c) afirmative
3 Cazul N este considerat casus rectus împreună de:
a) celelalte cazuri
b) vocativ
c) genitiv
4 Subiectul gramatical (în cazul N) este determinat de:
a) un verb la diateza activă
b) un verb la diateza pasivă
c) predicate verbale şi/sau nominale
5. Subiectul gramatical se află la:
a) cazul N
b) cazurile D, Ac sau Abl
c) în orice caz gramatical
6. Selectaţi exemplul care ilustrează un G al dependenţei (cu funcţie de
atribut):
a) Terentia Ciceronis
b) crimen auaritiae
c) ira Iunonis
7. Selectaţi exemplul care ilustrează un G al calităţii (cu funcţie de atribut):
a) nusquam loci
b) flumina lactis
c) uir magnae fortitudinis
8. Selectaţi exemplul care ilustrează un G al memoriei (cu funcţie de
complement):
a) laus uirtutis
b) memorare bonorum
c) puer magni ingenii
9. Adverbele relative introduc în latină:
a) subordonate circumstanţiale finale
b) subordonate circumstanţiale consecutive
c) subordonate relative determinative şi circumstanţiale finale
10. În exprimarea de tipul: quod sciam recunoaştem:
a) o subordonată relativă restrictivă
b) o subordonată relativă circumstanţială
c) o subordonată relativă determinativă
11 Propoziţiile completive infinitivale şi-au căpătat terminologia de la:
a) tipul elementelor introductive
b) modalitatea de exprimare a propriului predicat
c) modalitatea de exprimare a propriului subiect
12. Sintagmele gerundivale la cazul acuzativ însoţite de prepoziţia ad pot
substitui în limba latină:
a) propoziţii subordonate circumstanţiale finale
b) propoziţii subordonate circumstanţiale cauzale
c) nu pot substitui nici un fel de propoziţii
_________________
fierascu
|
|
