An I sem II Istoria limbii romane

SIM · Moderator Data inscrierii: 03/Ian/2008 Mesaje: 7606

In acest topic vor fi dezbatute subiecte grilei pentru sesiunea II-a. Va rugam sa respectati regulamentul intern, postat pe prima pagina a anului. Orice postare care nu respecta cerintele acestui regulament va fi stearsa fara avertizare, iar userul care va insista in postari neregulamentare va fi sanctionat . Va dorim spor la invatat si note mari.

fierascu alina · Trimis: 12/04/2009 09:52 Titlul subiectului:

[url=http://www.girlshare.ro/507377.2]sem2istlbrom.pdf[/url]Am postat grila de anul trecut.Atunci cand o voi rezolva voi posta si raspunsurile.

_________________
fierascu

ZAN · Nou venit Data inscrierii: 06/Mai/2009 Mesaje: 1

si cum vom reusi s-o vedem ca nu e nici un fisier? :innocent:

AL82 · Junior Data inscrierii: 02/Mai/2008 Mesaje: 81

1
LLR_1_2_ILBR
MULTIPLE CHOICE
1. Sistemul vocalic al latinei dunarene simplifica pe cel al latinei clasice. Romana
dezvolta acest sistem prin :
a. aparitia vocalelor mediale ã si mai tarziu î
b. aparitia vocalei a
c. aparitia vocalei i
2. Confuzia in pronuntare a lui b si v , consoane care au in comun articulatia
bilabiala si sonoritatea , se numeste:
a. rotacism
b. betacism
c. geminare
3. Rotacismul este:
a. trecerea lui l necomplicat intervocalic la r.
b. confuzia in pronuntare a lui b si v
c. reducerea consoanelor duble.
4. La baza limbilor romanice si, deci, a limbii romane , se afla :
a. latina vulgara
b. latina clasica
c. o alta limba
5. Unitatile lexicale mostenite din latina in romana sunt :
a. in jur de 1500 de unitati
b. cca. 2000 de unitati
c. in jur de 2500 de unitati
6. Dintre unitatile lexicale mostenite in romana, un anume numar este comun in
toate limbile romanice:
a. aproape 500
b. cca. 400
c. in jur de 600
2
7. Exista cuvinte mostenite din latina numai de cate o singura limba romanica.
Numai in romana s-au pastrat:
a. aproximativ 200
b. cca. 100
c. in jur de 600
8. In romana ca si in latina , compunerea , ca procedeu de formare a cuvintelor
este:
a. cumplit de slab reprezentata
b. bine reprezentata
c. teribil de bine reprezentata
9. Cuvantul lubenita se foloseste in :
a. Moldova
b. Banat
c. Oltenia
10. O conditie esentiala a romanizarii provinciei Dacia a fost:
a. dezvoltarea agriculturii
b. urbanizarea provinciei
c. casatoriile intre persoanele feminine dace si soldatii romani
11. Consecinta cea mai importanta a romanizarii Daciei a fost:
a. colonizarea masiva a noii provincii
b. intemeierea unui mare numar de orase
c. insusirea limbii latine de catre populatiile autohtone
12. Legaturile dintre cele doua zone romane de la nordul si sudul Dunarii:
a. s-au intrerupt dupa retragerea aureliana
b. nu au fost intrerupte dupa retragerea aureliana
c. nu au avut o mare importanta
13. A doua romanizare a dacilor se refera la :
a. asimilarea lingvistica ( in masa deja romanizata a) a dacilor liberi
b. incercarile de recucerire a Daciei din sec. IV
c. Incercarile de recucerire a Daciei din sec VI
3
14. Edictul dat de Constantin cel Mare in anul 313:
a. nu a avut mare importanta pentru omenirea romanica din Dacia
b. a fost important pentru ca a contribuit la raspandirea crestinismului in
Dacia
c. a fost mai important pentru Imperiul Roman
15. Latina dunareana a fost influentata de:
a. invazia gotilor si hunilor
b. invazia longobarzilor si avarilor
c. nu a fost influentata de invaziile semnalate la a si b
16. Elementul latin mostenit s-a conservat cel mai bine in:
a. Moldova
b. Muntenia
c. Transilvania
17. Latina dunareana evolueaza izolata de latina occidentala incepand cu secolul :
a. IV
b. VI
c. VII
18. Evolutia izolata a latinei dunarene de latina occidentala :
a. nu are consecinte remarcabile
b. accentueaza caracterul sau rustic si conservatorismul( in comparatie
cu celelalte limbi romanice)
c. o face mai putin fidela latinitatii
19.
Latina dunareana prin tendinta de deschidere a vocalelor e si o a determinat:
a. aparitia diftongilor ea si oa
b. disparitia diftongilor
c. aparitia vocalei a
4
20. Consoanele geminate( duble ) care prezinta o evolutie bogata si specifica in
latina dunareana sunt:
a. nn
b. tt
c. ll
21. In latina dunareana diftongul latin au :
a. nu s-a pastrat
b. s-a mentinut dar il regasim si contras in o sau a
c. s-a contras la u
22. In latina dunareana semivocala i :
a. se consonantizeaza la dz sau ğ
b. se pastreaza neschimbata
c. dispare
23. In latina dunareana semivocala u :
a. se pastreaza neschimbata
b. disparuse deja in latina populara
c. se consonantizeaza la v sau dispare intervocalic
24. Laringala h din latina:
a. s-a mostenit in toate limbile romanice
b. exista in romana datorita substratului traco-dac
c. exista in romana dar schimbata
25. Reducerea flexiunii nominale in latina dunareana a fost consecinta
a. disparitiei consoanelor finale ( desinentele cazuale)
b. simplificarii paradigmelor
c. reorganizarii paradigmelor
26. Reducerea si simplificarea paradigmelor nominale a fost compensata in latina
dunareana de :
a. evolutia particulara a unor sunete
b. creșterea constructiilor analitice , cu prepozitii
c. conservarea anumitor tipare cazuale
5
27. In privinta flexiunii nominale , romana este mai conservatoare decat celelalte
limbi romanice ( in raport cu latina ) deoarece:
a. pastreaza formele de genitiv si dativ ale substantivelor feminine
b. pastreaza formele de genitiv si dativ ale substantivelor masculine
c. pastreaza forma cazului vocativ la substantivele feminine
28. In latina dunareana s-au mostenit:
a. toate cele 5 clase flexionare(declinari)
b. numai primele trei clase flexionare
c. sporadic anumite paradigme nominale
29. In latina dunareana se constata tendinta de imbogatire a :
a. declinarii a –III-a
b. declinarilor I si a-II-a
c. declinarii substantivelor neutre
30. In latina dunareana cele mai productive adjective au fost:
a. cu trei terminatii din întâia clasa de flexiune
b. cele vocalice din prima clasa de flexiune
c. cele din a doua clasa de flexiune
31. Latina dunareana a preferat redarea comparatiei adjectivale prin:
a. modalitati sintetice, de sufixare si prefixare
b. supletivism
c. modalitati analitice , de exploatare a adverbelor
32. Cele mai frecvente adverbe utilizate de latina dunareana pentru redarea
comparatiei adjectivale erau:
a. bene, plus
b. valde
c. magis, forte
33. La baza formarii in romana a pronumelor personale la persoana a – III-a s-au
aflat:
a. pronumele posesive
b. pronumele reflexive
c. demonstrativele ille si ipse
6
34. Linqua franca este :
a. un mijloc de comunicare, indispensabil unei populatii constituite din
etnii diferite.
b. o varianta a limbii franceze.
c. o vairanta culta a unei limbi.
35. Limba romana s-a format :
a. la nord de Dunare
b. la sud de Dunare
c. pe ambele maluri dunarene
36. Unitatea latinei vulgare incepe sa se destrame :
a. catre inceputul sec. al IV-lea
b. catre inceputul sec. al VI-lea
c. catre inceputul sec. al VII-lea
37. Derivarea cu prefixe in limba romana este:
a. bogata
b. bine reprezentata
c. relativ saraca
38. Derivarea cu sufixe in limba romana este un procedeu:
a. foarte productiv
b. sarac
c. bogat
39. Consoanele geminate in latina aveau valoare:
a. fonologica
b. morfologica
c. sinatctica
40. Influenta autohtona care participa la geneza limbii romane se numeste:
a. strat
b. adstrat(superstrat)
c. substrat
7
41. In formele latine corupte: calda, tristus, socra, oricla, modificarile sunt:
a. fonetice
b. morfologice
c. semantice
42. Toponimele Bistrita, Cozia, Craiova, Ialomita, sunt de origine:
a. slava
b. latina
c. greaca
43. Antroponimele: Dan, Aldea, Dragomir, Manea sunt:
a. de origine turca
b. de origine greaca
c. de origine slava
44. Prefixele ne-, pre-, din cuvintele nebun, preface, sunt de origine:
a. latina
b. slava
c. greaca
45. Cuvintele : aerisi, irosi, lipsi, catadicsi sunt :
a. de origine greaca
b. de origine latina
c. de origine turca
46. Cuvintele : boier, rob, voievod, maica, sunt de origine:
a. latina
b. slava
c. maghiara
47. O particula productiva de exprimare si formare a pronumelor demonstrative a
fost in latina dunareana
a. –ne
b. –te
c. –eccum(ecce)
8
48. Latina dunareana dezvolta doua noi paradigme verbale prin proliferarea
sufixelor :
a. –ire
b. –are
c. –sc- si –iz -
49. Tendinta generala manifestata de latina populara de a dezvolta constructiile
analitice a determinat aparitia in limba romana a :
a. formelor timpului viitor cu verbele : volere, habere
b. diatezei pasive
c. diatezei reflexive
50. Aparitia in latina dunareana a perfectului compus cu verbul habere reprezinta:
a. consecinta tendintei generale a latinei populare de a dezvolta
constructiile analitice
b. conturarea unei noi subclase a perfectului
c. o modalitate de reorganizare a paradigmelor verbale
51. In latina dunareana verbele deponente si cele semideponente:
a. capata si sens pasiv
b. se reorganizeaza
c. dispar
52. In latina dunareana diateza pasiva:
a. se transforma in diateza reflexiva
b. se reorganizeaza prin generalizarea utilizarii verbului esse la toate
modurile si timpurile personale
c. se exprima sporadic
53. Conjunctia sa ca element marcator al modului conjunctiv provine din latinescul:
a. si
b. sine
c. sic
9
54. Progresul si aparitia in latina dunareana de noi adverbe s-a conceput prin:
a. sufixare
b. prefixare
c. compunere
55. Procedeul compunerii se utilizeaza frecvent in latina dunareana in crearea de :
a. noi verbe
b. noi substantive
c. noi prepozitii si conjunctii
56. Terminatiile (desinentele ) nominale e si uri care caracterizeaza in romana
genul neutru la plural , provin din terminatiile latinesti:
a. –a , - ora
b. –e, -ure
c. –ae, -uri
57. Aparitia superlativului relativ in romana comuna are la baza ( ca de altfel toate
limbile romanice) :
a. comparativul analitic si pronumele demonstrativ ille
b. superlativul analitic
c. superlativul sintetic
58. Romana comuna a mostenit din latina:
a. toate numeralele cardinale
b. cardinalele de la unu la zece
c. cardinalele nume de sute
59. Cardinalele de la 11 la 19 sunt:
a. mostenite din latina
b. realizate in romana comuna din materialul lingvistic latin existent
c. mostenire de substrat
60. Multe din particularitatile limbii romane pot fi atribuite :
a. substratului traco-dac
b. limbilor romanice
c. limbilor balcanice
10
61. Particularitatile gramaticale ale limbii romane atribuite substratului traco-dac se
disting prin comparatie cu:
a. limba latina
b. limba albaneza
c. limbile slave
62. In latina dunareana simplificarea flexiunii nominale a determinat :
a. o ordine mai fixa a cuvintelor in cadrul enuntului
b. pastrarea ordinii libere a cuvintelor in cadrul enuntului
c. exprimarea predicatului verbal la sfarsitul enuntului
63. In latina dunareana ordinea preferata a cuvintelor in cadrul enuntului era :
a. Subiect –predicat -obiect
b. Predicat –subiect -obiect
c. Subiect –predicat -obiect
64. Prin specializarea prepozitiei pe pentru exprimarea obiectului direct, latina
dunareana:
a. tinde sa dezvolte libertatea topicii
b. impune o topica stricta
c. accentueaza obiectul direct
65. Existenta sau absenta anumitor cuvinte de origine latina din romana a fost
determinata de :
a. factori specifici lingvistici si extralingvistici
b. arhaismul limbii romane
c. conservatorismul limbii romane
66. Unul dintre factorii extralingvistici care au contribuit la conturarea trasaturilor
particulare ale romanei a fost:
a. izolarea relativ timpurie a romanitatii in spatiul carpato - danubiano
-pontic
b. influenta antica a lumii balcanice
c. modificarile semantice ale cuvintelor de origine latina
11
67. Lipsa terminologiei latinesti referitoare la civilizatia urbana se explica prin:
a. inlocuirea cu termeni corespunzatori din substrat
b. parasirea oraselor din Dacia Romana in cursul invaziilor barbare
c. inlocuirea termenilor corespunzatori cu termeni slavi
68. Terminologia latinei dunarene reflecta acomodarea populatiei romanizate la
a. preocupari comerciale
b. preocupari administrative
c. viata rustica de pastori si agricultori
69. Tendinta latinei dunarene de a alege diferit de celelalte limbi romanice intre
termeni sinonimici reprezinta:
a. un factor lingvistic de sporire a autenticitatii limbii romane
b. un fapt aleatoriu
c. o situatie rara
70. Inexistenta unor termeni de origine latina( care s-au pastrat in celelalte limbi
romanice) in limba romana se explica prin:
a. inlocuirea cu termeni preluati din substrat
b. refuzul vorbitorilor de a-i folosi
c. incompatibilitati cu sistemul limbii romane
71. Contactul romanei cu limbile vecine poate explica :
a. disparitia prin inlocuire a unor termeni de origine latina existenti in
latina dunareana
b. aparitia diferentierilor dialectale
c. modificari semantice evidente
72. Cuvantul latinesc gallina ( gaina) :
a. s-a mostenit in romana din latina
b. este un imprumut slav
c. nu s-a mostenit in romana
73. Cuvantul copil :
a. provine din greaca
b. provine din latina
c. provine din substratul traco-dac (autohton)
12
74. Cuvantul viclean:
a. este de origine greaca
b. provine din maghiara
c. este de origine latina
75. Cuvantul cioban :
a. este un termen latin
b. provine din limba maghiara
c. este de origine turca
76. Cuvantul arhanghel:
a. este un termen de substrat
b. provine din limba greaca
c. este de origine maghiara
77. Etimonul cuvantului ureche ( lat. auricula urechiusa) demonstreaza :
a. tendinta limbii romane de inlocuire a termenilor de baza cu derivati
diminutivali
b. tendinta de evitarea omonimelor
c. tendinta de alegere diferita intre sinonime
78. Etimonul termenului faclie (lat. facula facliuta) demonstreaza :
a. evolutia semantica a cuvantului
b. pastrarea semnificatiei sale initiale
c. tendinta limbii romane de a folosi derivatele diminutivale in locul
termenilor de baza
79. Cuvantul gura provine din latinescul gula (gatlej) , desi in latina exista
termenul literar os(gura), fapt care se explica prin:
a. tendinta latinei dunarene de a selecta termenii latinesti mai expresivi
b. extinderea semantica suferita de cuvant
c. evitarea termenilor literari
80. Cuvantul cumnat ( lat. cognatus= ruda) este un exemplu de :
a. falsa mostenire din limba latina
b. evolutie semantica (prin restrangere de sens) de la latina la romana
c. evolutie semantica diferita de celelalte limbi romanice
13
81. Cuvantul pasare ( lat. passer= vrabie) este un exemplu de :
a. evolutie semantica( prin lungime de sens) de la latina la romana
b. schimbare semantica de la abstract la concret
c. evolutie semantica majora
82. Verbul a tergiversa ( lat. tergiversari= a se intoarce cu spatele) este un
exemplu de :
a. evolutie semantica inexplicabila
b. evolutie semantica de la concret la abstract
c. evolutie semantica majora
83. Cuvantul sat (lat. fossatum= sant umplut cu apa) ,este un exemplu de :
a. evolutie semantica a unui cuvant latin determinata de conditiile de
viata ale stramosilor traco-daci
b. evolutie semantica intamplatoare
c. evolutie semantica inexplicabila
84. In stabilirea esentei latine a vocabularului limbii romane conteaza :
a. cuantumul cifric al cuvintelor de origine latina
b. puterea de circulatie si frecventa de folosire a cuvintelor de origine
latina
c. numarul de cuvinte de origine latina in comparatie cu cele de origine
slava, maghiara, turca
85. Mostenirea verbului latin ambulare in romana este:
a. umbla
b. imbuca
c. invali
86. Cuvantul tare ( adj,adv) provine din latinescul:
a. talem(talis,-e)
b. turris
c. talea,-ae
14
87. Evolutia in limba romana a termenului latin clavis,-is,(subst.) este:
a. calus
b. cheie
c. cras,a
88. Verbul din romana a stinge provine din termenul latin:
a. extendere
b. extensio
c. extinguere
89. Mostenirea in romana a termenului latin animosum ( adj.) este:
a. animat
b. inimos
c. animositate
90. Cuvantul cuscru din limba romana provine din termenul latin:
a. curtus
b. consocrum
c. custos
91. Mostenirea in romana a termenului latin suspendiolare ( vb.) este:
a. a suspenda
b. a pendula in sus
c. a spanzura
92. Cuvantul biserica din limba romana provine din termenul latin :
a. basilica
b. basiolum
c. basium
93. Mostenirea in romana a termenului latin percipere (vb.) este:
a. a percepe
b. a pricepe
c. perceptie
15
94. Cuvantul romanesc toamna provine din termenul latin:
a. tomentum
b. tonsa
c. autumna
95. Mostenirea in romana a termenului latin liberto ( vb.) este:
a. a elibera
b. a ierta (iert)
c. libertate
96. Cuvantul romanesc elegant provine din termenul latin
a. formosus
b. fruor
c. frumentum
97. Mostenire in romana a termenului latin avunculum(subst.) este:
a. avut(a)
b. unchi
c. unghi
98. Cuvantul romanesc carbune provine din termenul latin:
a. calor
b. canalis
c. carbonem
99. Mostenirea in romana a termenului latin febrosum ( adj.) este:
a. fioros
b. febril
c. februar
100. Cuvantul romanesc cal provine din termenul latin
a. callis
b. caballus
c. callum
16
101. Evolutia in romana a termenului latin directus ( adj.) este:
a. direct
b. director
c. drept
102. Cuvantul romanesc minciuna provine din termenul latin:
a. mentionem
b. mentem
c. mentitionem
103. Mostenirea in romana a termenului latin catella ( subs.) este:
a. catea
b. cateva
c. carare
104. Cuvantul romanesc magiun este un termen:
a. de substrat
b. din limba turca
c. din limba maghiara
105. Mostenirea termenului latin foras ( adv.) in romana este:
a. fara
b. a fora
c. fiara
106.
Cuvantul romanesc ( a) molipsi (vb.) este un termen
a. din limba greaca
b. de origine latina
c. de origine maghiara
107. Cuvantul romanesc hotar (subst.) provine din
a. substratul traco-dac
b. limba slava
c. limba maghiara
17
108. Selectati termenul lingvistic care provine din limba de substrat(traco-daca)
a. manz
b. caine
c. gasca
109. Selectati termenul lingvistic care provine din limba slava:
a. nevasta
b. frate
c. mester
110. Selectati termenul lingvistic care provine din limba latina:
a. morcov
b. floare
c. elesteu
111. Selectati termenul lingvistic care provine din limba maghiara:
a. hotar
b. paine
c. copil
112. Selectati termenul lingvistic care provine din limba greaca
a. morcov
b. floare
c. busuioc
113. Selectati termenul lingvistic care provine din limba turca:
a. gasca
b. paine
c. fistic
114. Cuvantul romanesc credinta (subst.) provine din limba:
a. maghiara
b. latina
c. traco-daca
18
115. Cuvantul romanesc politicos ( adj, adv) provine din limba:
a. latina
b. slava
c. greaca
116. Cuvantul romanesc branza(subst.) provine din limba
a. latina
b. turca
c. traco-daca
117. Cuvantul romanesc paine (subst.) provine din limba
a. latina
b. slava
c. traco-daca
118. Cuvantul romanesc veac (subst.) provine din limba:
a. latina
b. slava
c. turca
119. Cuvantul romanesc precupet (subst.) provine din limba :
a. slava
b. traco-daca
c. latina
120. Cuvantul romanesc logofat (subst.) provine din limba
a. greaca
b. turca
c. slava
121. Selectati termenul lingvistic de origine slava:
a. vifor
b. vant
c. ciorap
19
122. Selectati termenul lingvistic de origine latina:
a. taraf
b. ciulama
c. carne
123. Selectati termenul lingvistic de origine traco-daca:
a. ranza
b. genunchi
c. ureche
124. Selectati termenul lingvistic de origine latina:
a. nevasta
b. frumos
c. ifos
125. Selectati termenul lingvistic de origine slava:
a. trandafir
b. paine
c. logofat
126. Selectati termenul lingvistic de origine turca:
a. ciulama
b. inger
c. unchi
127. Selectati termenul lingvistic de origine greaca:
a. fereastra
b. inger
c. paine
128. Mostenirea termenului latin caelum (subst.) in romana este:
a. cer
b. cal
c. ger
20
129. Mostenirea termenului latin familia ( subst.) in romana este:
a. familie
b. femeie
c. familiar
130. Mostenirea termenului latin collocare (vb.) in limba romana este:
a. a (se) culca
b. colocata
c. (a) localiza
131. Structura latinã a limbii române este vizibilã:
a. în toate compartimentele limbii
b. cu precãdere la nivelul gramaticii si al vocabularului fundamental
c. la nivelul foneticii
132. Limba românã a rezultat din:
a. limba latinã popularã, usor îmbogãtitã cu elemente de substrat traco-dac
b. din limba vorbitã de vechi locuitori traco-daci
c. din osmoza limbii latine si a celei traco-dace.
133. Vocabularul limbii române este în esentã:
a. heteroclit c. predominant de origine slavã
b. predominant de origine latinã
134. Notiunile de bazã ale vietii si activitãtii umane se exprimã în românã:
a. mai ales prin cuvinte mostenite din latinã
b. prin cuvinte din limbile slave înconjurãtoare
c. prin cuvinte mostenite din substratul traco-dacic
135. Latina popularã din care a rezultat limba românã:
a. ne este bine cunoscutã
b. este partial cunoscutã
c. este putin cunoscutã(din inscriptii, un îndreptar gramatical si ortoepic, etc.)
136. Starea de bilingvism a populatiei traco-dace dupã anul 106 este confirmatã de:
a. adaptarea la pronuntia latinã a hidronimelor traco-dace
b. terminologia latinã utilizatã doar în denumirea notiunilor indispensabile
c. folosirea partialã a termenilor latini
21
137. La baza reconstituirii vocabularului latinei dunãrene se aflã:
a. fondul lexical panromanic si vocabularul dialectelor românesti
b. împrumuturile lexicale din limbile cu care latina a venit în contact
c. terminologia din substratul traco-dac
138. Lexicul latinei dunãrene, în raport cu viitoarea limbã românã era:
a. sãrac si instabil
b. perfectionabil ulterior
c. bogat, deja cristalizat si destul de stabil
139. Lexicul latinei dunãrene este axat pe:
a. exprimarea terminologiilor culturale
b. exprimarea terminologiilor rurale(agriculturã si cresterea vitelor)
c. exprimarea terminologiilor urbane si administrative
140. Româna comunã reprezintã:
a. faza grabnic urmãtoare latinei dunãrene, acel idiom al latinei balcanice vorbit atât
la nord cât si la sud de Dunãre, înainte de separatia etno-lingvisticã
b. idiomul vorbit înainte de instalarea în Dacia a slavilor
c. idiomul vorbit dupã instalarea slavilor în Dacia
141. Vocabularul românei comune prezintã în configuratia sa :
a. predominant termeni latinesti
b. termeni din limba albanezã
c. foarte multe cuvinte din limba de substrat
142. O marjã de sigurantã pentru stabilirea apartenentei unor termeni la substratul traco-dacic o
reprezintã:
a. prezenta unor corespondente asemãnãtoare în albanezã
b. prezenta unor corespondente asemãnãtoare în limbile romanice
c. comparatia permanentã cu latina
143. Cei mai multi termeni slavi au îmbogãtit vocabularul limbii române comune prin împrumuturi
lexicale între secolele:
a. VI-IX
b. XII-XV
c. IX-XII
22
144. Pãtrunderea cuvintelor slave în limba românã a determinat:
a. schimbarea fizionomiei limbii
b. nu a avut dimensiuni importante pentru că româna era deja o limbã formatã
c. nu a avut nicio relevantã
145. Atributul comunã atasat la limba românã, are în vedere:
a. caracterul unitar al limbii vorbite deopotrivã de cele 4 grupuri etno-lingvistice
aflate la nordul si sudul Dunãrii
b. trãsãturi care o distingeau deja de celelalte limbi romanice
c. statutul sãu de limbã latinã incert conturatã
146. Separatia celor 4 grupuri lingvistice aflate în arealul carpato-dunãrean a fost determinatã(
printre altele) de:
a. neîntelegerile etnice existente
b. invazia slavilor de la sudul Dunãrii si a maghiarilor în vestul Daciei, în
Transilvania
c. lipsa resurselor materiale
147. Derivarea cu sufixe(în sistemul derivativ al românei)este analizabilã:
a. prin prisma pãrtilor de vorbire rezultate în urma derivãrii
b. atât la nivelul pãrtilor de vorbire efecte cât si la cel de la care provin derivatele
c. mai frecvent în ceea ce priveste pãrtile de vorbire care stau la baza derivãrii
148. Substantivele deverbative au rezultat în românã în urma derivãrii cu sufixele:
a. -(t)ura, - tor
b. –itas
c. –osus
149. Substantivele denominative sunt cele formate de la :
a. verbe
b. adverbe
c. substantive
150. Sufixele caracteristice substantivelor denominative sunt:
a. –idus,- osus
b. –aticus
c. –itas
151. Adjectivele deverbative sunt formate de la:
a. alte adjective
b. substantive
c. verbe
23
152. Sufixele caracteristice adjectivelor deverbative sunt:
a. – mentum
b. – ellus
c. – idus
153. Verbele deverbative sunt create:
a. de la adjectivele de origine verbalã( foste participii)
b. de la alte forme verbale
c. sunt imposibile ca sistem de derivare
154. Absenta termenilor specifici civilizatiei urbane din vocabularul român de origine latinã se
explicã prin:
a. pãrãsirea centrelor urbane de cãtre strãmosii nostri în fata invaziilor popoarelor
migratoare
b. comasarea locuitorilor Daciei mai ales în mediul rural
c. înlocuirea termenilor respectivi prin cuvinte din limbile altor popoare
155. Pentru desemnarea limbii de substrat a românei se foloseste terminologia traco-dacã
deoarece:
a. dacii se mai numeau si traci
b. se presupune cã daca este un dialect al limbii trace, de vreme ce dacii fãceau parte
din marea ramurã a neamului tracilor
c. tracii se mai numeau si daci
156. Celebrul edict Constitutio Antoniniana , emis în anul 212, atestã faptul cã în Dacia :
a. procesul de romanizare se desfãsura dificil
b. procesul de romanizare se desãvârsea iar limba latinã devenise mijlocul de
comunicare prevalent al populatiei autohtone.
c. Exista o situatie de bilingvism
157. Corpus Inscriptionum Latinarum (CIL) reprezintã :
a. o sursã de cunoastere a latinei literare realizatã sub forma unei antologii de texte
b. o culegere de inscriptii provenitã de pe întreg teritoriul romanitãtii
c. un îndreptar ortoepic si gramatical
158. Conservatorismul latinei dunãrene are drept consecintã :
a. izolarea acesteia de celelalte provincii
b. fidelitatea viitoarei limbii române fatã de limba latinã
c. evolutii si modificãri specifice spatiului carpato-dunãrean.
24
159. Printre argumentele capabile sã infirme ipoteza disparitiei în masã a populatiei dace dupã
cucerirea romanã se numãrã si:
a. urme arhelogice atestând convietuirea daco- romanã care dateazã din secolele
II-III. p.Chr.
b. ambele variante sunt corecte
c. Scene de pe celebra „Columnã a lui Traian «
160. Printre factorii care au determinat un proces de romanizare intens si fără întârziere în Dacia se numãrã
si :
a. puternica influentã a centrelor deja romanizate de la sudul Dunãrii si din Scythia
Minor.
b. cele două variante sunt corecte
c. experienta dobânditã de romani în procesul de romanizare desfãsurat în celelalte
provincii
161. Teoria imigrationistã ( roeslerianã) sfideazã adevãrul istoric si stiintific deoarece :
a. refuzã recunoasterea mentinerii poporului român în teritoriile sale de bastinã
b. acrediteazã ideea disparitiei populatiei dace dupã anul 106
c. dezvoltã ipoteza exterminãrii în masã a populatiei dace dupã anul 106.
162. Existenta unui fond de cuvinte latinesti , specific crestine, în sec. al IV-lea p. Chr. reprezintã
dovada :
a. acceptãrii crestinismului de cãtre populatiile daco-romane
b. atitudinii reticente fatã de noua religie crestinã a populatiilor dace
c. aparitiei de comunitãti crestine, epscopii.
163. Toponimia nord-dunãreanã de origine slavã ne duce la concluzia cã :
a. limba slavã a exercitat o influentã covârsitoare asupra limbii române
b. populatia daco-romanã se afla în sec.al IV-lea , la venirea slavilor, la nord de
Dunãre(argument împotriva teoriei imigrationiste)
c. populatia slavã a fost asimilatã de cãtre populatia daco-romanã.
164. Ipotezele teoriei roesleriene (imigrationiste) pot fi combãtute prin dovezi si argumente
a. de naturã arheologicã
b. istorice
c. istorice, arheologice si lingvistice
165. Varianta terminologicã cea mai potrivitã pentru desemnarea latinei dunãrene este :
a. latina carpato-dunãreanã
b. latina balcanicã
c. latina orientalã
25
166. În latina dunãreanã vocalele cu o duratã de pronuntie mai scurtã se vor transforma în :
a. vocale opuse ca timbru
b. vocale deschise
c. diftongi
167. Corelatia de deschidere( vocalicã) care în latina târzie o înlocuise pe cea de cantitate va
cuprinde :
a. tot sistemul vocalic
b. toate vocalele cu exceptia vocalei a
c. toate vocalele apropiate ca timbru
168. În latina dunãreanã se dezvoltã ca tendintã extrem veche ( de datã IE) fenomenul de
a. disparitie , prin pronuntare mai slabã , a consoanelor finale
b. dezvoltare a consoanelor constrictive
c. întãrire a consoanelor labiale
169. Cea mai importantã tendintã în evolutia sistemului morfologic al latinei dunãrne o reprezintã :
a. simplificarea flexiunilor ( nominalã si verbalã) , generatã de reducere si
regularizare
b. sincretismul cazual
c. pierderea identitãtii formelor flexionare
170. Existenta unor termeni de origine latinã precum : nea< nivea, curechi<caulicolis june<
iuvenem, în graiurile din nord-estul Transilavaniei demonstreazã cã :
a. românii au revenit în aceste teritorii într-o perioadã mai târzie
b. continuitatea în teritoriile respective a populatiei romanizate
c. pierderea termenilor nelatini care circulau în exteriorul arcului carpatic.
171. Pãrãsirea oficialã a Daciei în anul 271 p. Chr. a fost ordonatã de:
a. împãratul Caracalla
b. împãratul Claudius
c. împãratul Aurelianus

dragi colegi de anul 1, va atasez grila pt sem 2 , mult succes

AL82 · Junior Data inscrierii: 02/Mai/2008 Mesaje: 81

RASPUNSURI ILBR an 1 sem 2

1a 2ab 3a 4a 5b 6a 7b 8a 9a 10b 11c 12b 13a 14b 15c 16c 17a 18b 19a 20c 21b 22a 23c 24b 25a
26b 27a 28a 29b 30a 31c 32c 33c 34a 35c 36a 37c 38a 39a 40c 41a 42a 43c 44b 45a 46b 47a 48c 49a 50a 51c 52b 53a 54a 55c 56a 57a 58b 59c 60a 61b 62a 63a 64a 65a 66b 67b 68c 69a 70a 71a 72a 73c 74b 75c 76b 77a 78c 79b 80b 81a 82? 83a 84b 85a 86a 87b 88c 89b 90b 91c 92a 93b 94c 95a 96a 97b 98c 99b 100b 101c 102a 103? 104b 105a 106a 107c 108a 109a 110b 111a 112c 113c 114b 115c 116c 117a 118b 119a 120a 121a 122c 123a 124b 125c 126a 127b 128a 129b 130c 131a 132a 133b 134b 135b 136a 137b 138b 139b 140a 141a 142b 143c 144a 145a 146b 147b 148a 149c 150b 151c 152a 153c 154a 155b 156b 157b 158a 159a 160a 161c 162a 163b 164c 165a 166c 167a 168a 169a 170b 171c

dana28 · Trimis: 06/06/2009 17:23 Titlul subiectului:

Va rog eu daca cineva vrea sa ma ajute: n-am nici o grila corecta si sunt deja in sesiune! Vreau si eu grilele pe sem II la pedagogie, teoria lit, ist. lit. romane, lb. franceza , curs practic.

Va raman vesnic datoare daca m-ati putea ajuta!!!!! :closedeyes:

dana28 · Trimis: 06/06/2009 17:40 Titlul subiectului:

Va rog eu daca cineva vrea sa ma ajute: n-am nici o grila corecta si sunt deja in sesiune! Vreau si eu grilele pe sem II la pedagogie, teoria lit, ist. lit. romane, lb. franceza , curs practic.

Va raman vesnic datoare daca m-ati putea ajuta!!!!! :closedeyes:

dana28 · Trimis: 06/06/2009 17:58 Titlul subiectului:

ALINA FIERASCU, esti cea mai tare!!!!!! Multumesc din inima , mai scos dintr-o incurcatura! Datorita tie am si eu grilele pe sem II. Aveam ceva dar de la o colega care vacum e anul III si nu se prea potrivesc grilele. :innocent:

AL82 · Junior Data inscrierii: 02/Mai/2008 Mesaje: 81

dana 28 ,eu sunt anul 2 si te pot ajuta cu ceva raspunsuri .daca doresti te rog sa-mi spui.

dana28 · Trimis: 06/06/2009 23:44 Titlul subiectului:

Pai, ti-as multumi din suflet daca ai putea sa-mi trimiti si mie grilele de sem II anul 1. Am grilele de acum 2 ani , de la o prietena care acum e anul 3 , dar nun prea mai corespund. Daca le-ai posta pe forum , ti-am fi cu toti recunoscatori. :innocent:

dana28 · Trimis: 06/06/2009 23:47 Titlul subiectului:

AL82, multumesc pt istoria limbii romane. :clap2:

mclauditza · Nou venit Data inscrierii: 11/Ian/2008 Mesaje: 35

9c-varianta a este nevalidata,28b- a nevalidat, 47c,54c,59b,63b,la 66 si 79 varianta b este nevalidata si nu stiu ce s-a validat,82b,95b,99a,120c,134a,135c,la 138 b-ul nu este validat,144b,150c,152c,153b,159c,160c,166b.Toate aceste variante sunt validate . AL82 iti multumim pentru ajutor.

AL82 · Junior Data inscrierii: 02/Mai/2008 Mesaje: 81

dana28, cauta in toate topicurile pe discipline,o sa gasesti toate grilele necesare anului 1 sem 2.o sa mai postez si raspunsuri la ele. mult,nult succes!

	Pagina de start a forumului FORUMUL STUDENTILOR UNIVERSITATII SPIRU HARET » Arhiva (LLR)	Ora este GMT + 3 ore
Pagina 1 din 1